Boala coronariană este o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate în întreaga lume şi, deşi abstinenţa de la fumatul de tutun şi exerciţiile fizice joacă un rol important în reducerea acestei poveri, dieta are un rol semnificativ. Printre factorii de risc în prevenţia primară a bolilor cardiovasculare se regăsesc dieta şi stilul de viaţă, pe de o parte, şi medicaţia, pe de cealaltă parte, şi se aplică mai mult un standard de sănătate asupra persoanelor sănătoase. După apariţia bolii, în prevenţia secundară se regăsesc aceiaşi factori, însă de această dată aplicaţi individual(1).
Dintre toate regimurile alimentare, dieta DASH este recomandată în bolile cardiovasculare(2), iar cantităţile şi porţiile recomandate, precum şi evaluarea au fost preluate din criteriile Mediterranean Diet Sore (MDS) din cadrul studiului HAPIEE. Studiul s-a efectuat în trei ţări din estul Europei. Diferenţa dintre dieta DASH şi cea mediteraneeană constă în interpretarea utilizării exclusiv a uleiului de măsline, prin suplimentarea cu uleiuri vegetale.
Cele mai eficace diete privind asocierea cu un risc scăzut de insuficienţă cardiacă şi eficiente în prevenţia bolilor cardiovasculare sunt dovedite a fi dieta mediteraneană şi dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension)(2,3). Efectele adverse ale medicaţiei pot fi multiple şi cu intensităţi şi frecvenţe diferite, iar regimul alimentar indicat presupune adaptarea specifică la problematica fiecărui pacient(4).
Medicamentele, inclusiv inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), sunt utilizate în mod obişnuit pentru a reduce nivelul tensiunii arteriale. Cu toate acestea, modificările stilului de viaţă, inclusiv modificările dietetice, pot ajuta la scăderea nivelului tensiunii arteriale la valori optime şi la reducerea riscului de boli de inimă(5).
Mai multe produse alimentare, cum ar fi laptele, brânza gouda, soia, hrana din soia fermentată tofuyo, peptide derivate din albuş, peptide din lăptişor de matcă, ciuperca comestibilă (Tricholoma giganteum) şi hidrolizatul enzimatic din făina degresată de canola, s-au dovedit a fi eficiente ca inhibitor al ECA(6).
Dieta DASH este recomandată pentru a scădea tensiunea arterială, dar mecanismele sale de acţiune sunt neclare. Dovezile sugerează o interacţiune cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron (RAAS). Dieta DASH interacţionează cu RAAS, rezultând răspunsuri vasculare şi hormonale similare cu un efect natriuretic, care par să mărească efectul hipotensiv al inhibării enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) la persoanele cu hipertensiune arterială sistolică izolată(7).
Studiile genetice raportează o asociere a efectului DASH BP cu angiotensinogenul şi polimorfismele receptorilor adrenergici B2, care sunt asociate cu sensibilitatea la sare. În plus, dieta DASH îmbunătăţeşte răspunsul TA la blocantul receptorilor de angiotensină losartan.
Există alimente ce conţin în mod natural beta-blocante, şi anume: antioxidanţi din fructe şi legume (fructele de pădure, precum căpşunile, zmeura, şi legumele, precum kale, sfeclă roşie), leguminoase, ca fasolea, lintea şi năutul, ce conţin fibre, potasiu şi proteine vegetale, sau legumele verzi precum spanacul (sursă bogată de L-arginină, un aminoacid ce relaxează celulele musculare şi poate reduce atât tensiunea arterială sistolică, cât şi pe cea diastolică). Usturoiul conţine mangan, vitamina B6, vitamina C şi seleniu, care pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale şi la menţinerea sub control a nivelului de colesterol. Şofranul relaxează vasele de sânge şi scade ritmul cardiac şi tensiunea arterială. Bananele sunt o altă sursă bogată de potasiu, care ajută la blocarea hormonilor responsabili de creşterea tensiunii arteriale şi la lărgirea vaselor de sânge. Peştele, ca sursă bogată de acizi graşi omega-3 şi vitamină B6, reduce riscul de boli de inimă, iar prin vitamina B6, lărgeşte vasele de sânge şi acţionează ca un medicament pentru hipertensiune(8).
Diureticele naturale care reduc retenţia de apă sunt lămâile, ţelina, usturoiul, ceapa, ardeiul gras, pepenele, castraveţii, ghimbirul, strugurii, sparanghelul, ananasul, pătrunjelul şi păpădia, ceaiul de hibiscus sau cofeina, însă folosirea lor necesită sfatul adecvat din partea unui profesionist autorizat din domeniul sănătăţii, fiind greu de gestionat şi de găsit o doză adecvată(9).
Prin recomandările modului de administrare a digitalicelor prezente în prospectele medicamentelor, pacienţii trebuie să primească suplimente de calciu şi vitamina D, dacă aportul prin dietă este inadecvat. Aportul adecvat prin dietă poate fi asigurat prin următoarele alimente(10): urzici, zer uscat, pâine albă, conserve de sardină în sos tomat sau ulei, conserve de macrou, mălai, varză, salată în oţet din cimbru, tarhon, seminţe de susan, chia uscate, pudră de roşcove, oregano, pătrunjel, mărar, migdale uscate, seminţe de in, mentă, lapte fără grăsime, ciocolată, usturoi, iaurt fără grăsime, fasole, morcovi, gălbenuş etc.
Vitamina D poate fi asigurată din ciuperci, somon sălbatic, ton la conservă, gălbenuş, brânză ricotta şi cheddar, ulei de ficat de cod sau alimente fortificate cu vitamina D (lapte de vacă, lapte de soia, cereale şi fulgi de ovăz).
Antiplachetele alimentare reprezintă o abordare nutriţională care poate fi eficientă şi sigură pentru uz general(11) – de exemplu, extractul de roşii solubil în apă. Suprimarea funcţiei trombocitelor, observată după consum, este de aproximativ o treime faţă de cea care apare după administrarea a 75 mg zilnic de aspirină. Acţiunea reversibilă a extractului de roşii solubil în apă face mai puţin probabil să prelungească timpul de formare a unui cheag hemostatic primar decât aspirina, un aspect important de siguranţă pentru prevenirea primară(12).
Dislipidemia (tulburarea lipidelor plasmatice) reprezintă unul dintre principalii factori invocaţi pentru explicarea frecvenţei crescute a complicaţiilor vasculare înregistrate la aceşti pacienţi. Amploarea tulburărilor este uneori greu de apreciat, din cauza complexităţii structurale a lipoproteinelor (alcătuite din proporţii variabile de colesterol, proteine, fosfolipide şi trigliceride), a dinamicii marcante a variaţiei AGL şi a interconversiei între lipide şi glucide, proces ce are loc la nivelul celor doi poli metabolici fundamentali, ficatul şi ţesutul adipos(13,14).
Printre factorii locali corectaţi prin regim alimentar poate fi amintită doar HTA. Majoritatea factorilor generali metabolici din aterioscleroză (tulburări metabolice, discoloidia serului, starea de nutriţie – prin exces, carenţe vitaminice, alte influenţe exogene – noxe) pot fi corectaţi printr-un regim alimentar având următoarele reguli(15):
-
Normocaloric, pentru vârstnici, ţinându-se cont şi de vârstă.
-
Hipolipidic sau, proporţional, cu conţinut mare de lipide cu acizi graşi esenţiali nesaturaţi, dovediţi a avea proprietăţi antiateromatoase – de origine vegetală (ulei de floarea-soarelui, germeni de grâu) sau animală (peşti).
-
Administrare de lipide – 1 g/kgcorp, din care două treimi să fie de origine vegetală.
-
Administrare de proteine – 1-1,5 g/kgc orp. Necesitatea proteică să fie asigurată cu preponderenţă din alimente de origine vegetală, sărace în caseină, păstrându-se proporţia cu glucidele, pentru a nu compromite vehicularea lipidelor şi favorizarea ATS.
-
Evitarea carenţelor vitaminelor, eventual cu prescrierea alimentelor bogate în vitaminele A, B6, C şi E.
-
Mese de seară cu caracter frugal, în general puţin abundente.
-
Prevenirea absorbţiei colesterolului prin accelerarea peristaltismului intestinal, consumând alimente bogate în celuloză.
Regulile regimului alimentar vor fi însoţite de un mod activ de viaţă, în aer liber, conform capacităţii fizice a bolnavului.
Exemple de alimente permise: supe (bulion degresat, supe creme de legume, supe de legume); băuturi (lapte smântânit, cafea slabă, ceai de tei); carne (carne slabă fiartă sau la grătar); peşte slab (şalău, ştiucă, biban, păstrăv); lactate în cantităţi moderate (brânză de vaci, telemea proaspătă doar primăvara; ou (albuş la discreţie, 2-3 ouă pe săptămână). Fructele şi legumele vor constitui baza alimentaţiei. Dintre leguminoase, fasolea şi mazărea boabe produc fermentaţii, care pot duce, prin exces, la reflexe viscero-viscerale coronariene.
Concluzii
-
Cu cât efectele adverse ale medicaţiei/bolii sunt mai pronunţate, cu atât vârstnicii îşi pot îmbunătăţi alimentaţia.
-
Alimentaţia nu are rol curativ, însă are un rol important în ameliorarea efectelor adverse ale medicaţiei vârstnicilor cu boli cardiovasculare.
-
Asocierea HTA cu alimentaţia corectă este posibilă numai în condiţiile aplicării unui regim alimentar.
-
Nutriţioniştii au rezultate foarte bune în recomandarea unui regim alimentar cu un scor alimentar mare.
Conflict de interese: niciunul declarat.
suport financiar: niciunul declarat.
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.