Definirea termenilor
Ce este un medicament generic?
Conform Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (care transpune articolul 10 din Directiva 2001/83/CE):
„Un medicament generic este un medicament care are aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă în ceea ce priveşte substanţele active şi aceeaşi formă farmaceutică ca medicamentul de referinţă şi a cărui bioechivalenţă cu medicamentul de referinţă a fost demonstrată prin studii de biodisponibilitate corespunzătoare.“
Diferitele săruri, esteri, eteri, izomeri, amestecuri de izomeri, complecşi sau derivaţi ai unei substanţe active, sunt considerate aceeaşi substanţă activă dacă nu prezintă proprietăţi semnificativ diferite în ceea ce priveşte siguranţa şi/ sau eficacitatea. În acest caz, solicitantul trebuie să furnizeze informaţii suplimentare care să dovedească siguranţa şi/sau eficacitatea diferitelor săruri, esteri sau derivaţi ai unei substanţe active autorizate. Diferitele forme farmaceutice orale cu eliberare imediată sunt considerate a fi aceeaşi formă farmaceutică.
Ce este un medicament de referinţă?
Conform Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii:
„Un medicament de referinţă este un medicament autorizat în conformitate cu art. 700 şi 702 ale prezentului titlu sau un medicament autorizat în unul din statele membre ale Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată“.
Medicamentul de referinţă este un produs original, inovativ şi reprezintă o noutate ştiintifică. Pentru producerea unui medicament original sunt necesare cercetări ştiinţifice care durează 10-15 ani şi investiţii de peste 800 de milioane de euro. Rezultatele acestor studii sunt prezentate de producător, în scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă (APP), sub forma a trei tipuri de cercetări:
De asemenea, promovarea medicamentelor originale presupune o cheltuială foarte mare, deoarece producătorul de medicamente originale construieşte practic o piaţă pentru medicamentul său, informând comunitatea medicală asupra rezultatelor cercetărilor sale ştiinţifice. Această piaţă va funcţiona fără concurenţă pe perioada de protecţie a drepturilor comerciale şi industriale.
Investiţiile legate de producerea şi promovarea unui medicament original trebuie amortizate de producător în această perioadă, pentru a putea investi în dezvoltarea de noi produse inovative.
Câţi ani este valabil un brevet pentru un produs farmaceutic original?
Similar altor industrii, brevetul standard este de 20 de ani, dar din cauza duratei foarte lungi a cercetărilor ştiinţifice producătorul îşi brevetează medicamentul cu aproximativ 10 ani înainte de a-l pune pe piaţă, ani de protecţie pe care îi pierde. Pentru industria farmaceutică, acest termen poate fi extins cu până la cinci ani, printr-un Certificat Suplimentar de Protecţie. În plus, un brevet pentru o nouă utilizare („indicaţie“) sau formulă poate bloca înregistrarea sau introducerea pe piaţă a unui medicament generic pentru tratamente în cazul cărora brevetul de bază a expirat.
După dispariţia drepturilor de protecţie, producătorii de generice pot reproduce medicamentele originale. Astfel, medicamentul original continuă să existe în concurenţa de piaţă cu medicamentele generice şi, de obicei, se ieftineşte şi originalul.
Beneficiile medicamentelor generice
Medicamentele generice – beneficiu pentru pacient: PREŢ MAI MIC
Investiţiile producătorului de generice sunt incomparabil mai mici decât investiţiile producătorului de medicamente originale, deoarece producătorul de generice nu face cercetări farmacologice şi toxicologice nonclinice şi nici cercetări clinice, doar cercetări farmaceutice şi cercetări clinice de bioechivalenţă.
De asemenea, promovarea medicamentelor generice este mult mai puţin costisitoare, deoarece piaţa pentru medicamentul respectiv deja există.
De obicei, un medicament generic este cu 20 - 90% mai puţin costisitor decât originalul. În plus, existenţa medicamentelor generice la preţuri mai mici scade preţul medicamentelor originale datorită competiţiei de pe piaţă, oferind pacienţilor acces la tratament farmaceutic la costuri scăzute.
În România, prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 75/2009, preţul unui medicament generic nu poate depăşi 65% din preţul medicamentului original al cărui generic este.
Medicamentele generice – beneficii pentru societate
Preţul mai scăzut al medicamentelor generice asigură un acces extins şi echitabil la soluţii terapeutice de primă linie pentru toate bolile cronice.
În Europa, medicamentele generice joacă un rol esenţial în asigurarea sustenabilităţii şi eficienţei sistemelor de sănătate. Se estimează că folosirea medicamentelor generice a condus la o economie de aproximativ 100 miliarde de euro în anul 2014 la nivel european.
Într-o perioadă în care la nivelul tuturor statelor din UE există o cerere tot mai mare pentru asistenţă medicală, medicamentele generice oferă un beneficiu major pentru societate, prin asigurarea accesului pacienţilor la tratament farmaceutic de calitate, la costuri accesibile.
În acest context, extinderea gamei de medicamente generice de pe piaţă este esenţială pentru a asigura accesul la tratament farmaceutic pentru un număr cât mai mare de pacienţi.
Medicamentele generice – angajament pentru viitor
Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea accelerată a costurilor aferente asistenţei medicale sunt factori importanţi care obligă guvernele din întreaga lume să analizeze cu atenţie toate aspectele privind furnizarea serviciilor de asistenţă medicală. Medicamentele generice oferă o soluţie cost-eficientă pentru controlul segmentului cu creşterile cele mai mari din punctul de vedere al costurilor tratamentului medicamentos (tratamente pentru cancer, HIV sau hepatita C).
Medicamentele generice – investiţii şi locuri de muncă pentru personal înalt calificat
Conform Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), în anul 2012 cei mai mari nouă producători de medicamente din România erau: Actavis/ Sindan, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Infomed Fluids, Labormed, Sandoz, Terapia-Ranbaxy şi Zentiva. Aceştia cumulau o cifră de afaceri de 1,5 miliarde RON la nivelul anului 2009 şi aveau în total angajate peste 7.500 de persoane cu înaltă calificare pe care o presupune industria farmaceutică.
Unde şi cum sunt produse medicamentele generice?
Companiile producătoare de medicamente generice îndeplinesc criteriile internaţionale privind calitatea, siguranţa şi eficienţa medicamentelor. Astfel, toate unităţile de fabricaţie ale companiilor producătoare de medicamente generice sunt auditate şi certificate cu normele de calitate Good Manufacturing Practices (GMP) şi Good Laboratory Practices (GLP) de către autorităţile competente (Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale - ANMDM).
Cum sunt dezvoltate produsele farmaceutice generice?
Companiile producătoare de medicamente generice NU au acces la datele produselor originale. Aplicaţiile pentru medicamente generice NU utilizează datele incluse în dosarul de înregistrare al produsului original.
Pentru autorizarea medicamentelor generice, producătorul de generice îşi desfăşoară propria activitate de dezvoltare a produselor farmaceutice şi îşi face propriile cercetări farmaceutice şi studii clinice de bioechivalenţă pentru care investesc timp şi resurse financiare considerabile. Acest proces premergător punerii pe piaţă a unui produs poate dura mai mulţi ani.
Medicamentele generice dezvoltate de producători trebuie apoi aprobate în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, ACELEAŞI ca şi pentru produsele originale.
În cât timp se poate autoriza un medicament generic în Uniunea Europeană?
Înregistrarea unui medicament generic durează minimum 210 zile.
În plus, accesul pe piaţă, în multe state membre UE, este amânat pentru medicamentele generice, ca şi pentru produsele originale, din cauza perioadei de aşteptare pentru stabilirea preţurilor şi a nivelului de rambursare.
Cine evaluează calitatea, siguranţa şi eficienţa unui medicament generic?
Autorităţile europene sau naţionale efectuează un control strict al produselor farmaceutice înainte de a acorda licenţe şi de a aproba punerea pe piaţă a medicamentelor (Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale – ANMDM, Agenţia Europeană a Medicamentului - EMA).
Pentru a putea obţine avizul de punere pe piaţă, companiile farmaceutice trebuie să facă dovada că sunt îndeplinite criteriile internaţionale privind calitatea, siguranţa şi eficienţa medicamentelor.
După punerea pe piaţă, în timpul utilizării în terapeutică, ANMDM urmăreşte dacă eficacitatea, siguranţa şi calitatea medicamentelor de uz uman se confirmă.
Controlul calităţii medicamentelor generice
Principiile ştiinţifice pentru asigurarea calităţii, siguranţei şi eficienţei produselor generice sunt IDENTICE cu cele aplicate pentru medicamentul de referinţă. Pentru autorizarea medicamentelor generice (obţinerea APP-ului), producătorul acestora trebuie să includă în dosarul de autorizare rezultatele cercetărilor farmaceutice şi rezultatele studiilor clinice de bioechivalenţă cu produsul de referinţă.
Demonstrarea bioechivalenţei cu produsul original permite extrapolarea rezultatelor studiilor preclinice şi a studiilor clinice asociate medicamentului de referinţă.
Conform HCS nr. 15/07.06.2010 a ANMDM (Ghidul de investigare a bioechivalenţei), două medicamente care conţin aceeaşi substanţă activă sunt considerate bioechivalente dacă sunt echivalente din punct de vedere farmaceutic şi dacă biodisponibilităţile lor (viteza şi mărimea absorbţiei) după administrarea în aceeaşi doză se situează în limite predefinite acceptabile (care să asigure o performanţă in vivo comparabilă, adică similaritatea în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea).
Particularitatea în evaluarea calităţii unui medicament generic o reprezintă compararea cu produsul original, în scopul demonstrării:
Bioechivalenţa
Investigarea bioechivalenţei se face conform Ghidului de investigare a bioechivalenţei (HCS nr. 15/07.06.2010 a ANMDM, CPMP/EWP/QWP/1401/98 Rev. 1/ Corr ** a EMA).
Ghidul de investigare a bioechivalenţei precizează cerinţele referitoare la proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea rezultatelor studiilor de bioechivalenţă. Ghidul se concentrează asupra recomandărilor pentru studiile de bioechivalenţă destinate formelor farmaceutice cu eliberare imediată, cu acţiune sistemică, şi NU se aplică pentru forme farmaceutice cu eliberare modificată, pentru medicamentele cu administrare transdermică şi pe cale inhalatorie orală pentru care există alte ghiduri.
Ghidul de investigare a bioechivalenţei se limitează la entităţi chimice, NU la medicamentele biologic similare (biosimilare) sau la medicamente din plante, ai căror constituenţi activi sunt mai puţin bine definiţi comparativ cu entităţile chimice.
Testul de dizolvare – in vitro, parametru critic în testarea calităţii medicamentului
În cursul dezvoltării unui medicament se utilizează teste de dizolvare ca instrumente de identificare a factorilor formulării, ce influenţează biodisponibilitatea medicamentului şi pot avea efect major asupra acesteia.
Imediat după definirea compoziţiei şi a procesului de fabricaţie se utilizează teste de dizolvare pentru asigurarea atât a uniformităţii seriilor, cât şi a păstrării similarităţii profilurilor de dizolvare cu cele ale seriilor utilizate în studiul clinic pilot, în controlul calităţii seriilor-pilot şi a seriilor industriale.
Teste de dizolvare in vitro complementare studiilor de bioechivalenţă
Demonstrează similaritatea farmaceutică între medicamentele investigate, prin evaluarea similarităţii profilurilor de dizolvare in vitro a medicamentului de testat şi a celui de referinţă, în condiţii experimentale de pH relevante din punct de vedere fiziologic.
Dizolvarea in vitro trebuie investigată în intervalul de pH 1-6,8 (cel puţin la trei valori de pH 1,2, 4,5 şi 6,8). Investigaţii suplimentare pot fi necesare la valori ale pH-ului la care medicamentul are solubilitatea minimă. Se recomandă să se investigheze mai mult de o singură serie a medicamentului de testat şi a celui de referinţă. Testele comparative de dizolvare in vitro trebuie să respecte standarde compendiale curente. Se va face o descriere amănunţită a parametrilor experimentali şi a metodelor analitice, inclusiv datele de validare.
Pentru realizarea evaluării statistice, se recomandă utilizarea a 12 unităţi dozate de medicament pentru fiecare experiment.
Studii de bioechivalenţă (in vivo) vs. teste de dizolvare (in vitro)
În cazul în care rezultatele dizolvării comparative in vitro a seriilor nu reflectă bioechivalenţa demonstrată in vivo, aceasta din urmă va prevala.
În anumite condiţii, studiul de dizolvare (prin demonstrarea similarităţii profilelor de dizolvare) poate fi folosit pentru eliminarea necesităţii efectuării unui test de bioechivalenţă: pentru extensii de linie, variaţii sau exceptări pe baza Sistemului de Clasificare Biofarmaceutică.
Cum este monitorizată siguranţa medicamentelor generice?
Siguranţa medicamentelor generice continuă să fie supravegheată după autorizare în mod similar cu siguranţa medicamentelor originale, prin sistemul de farmacovigilenţă.
Fiecare companie este obligată să stabilească sisteme de supraveghere a siguranţei tuturor medicamentelor pe care le comercializează. De asemenea, autorităţile de reglementare pot inspecta aceste sisteme de supraveghere.
Dacă la administrarea medicamentului de referinţă trebuie luate precauţii speciale de siguranţă, pentru medicamentul generic vor fi de asemenea necesare, în general, aceleaşi precauţii.
Producţia de medicamente generice în România
Conform datelor furnizate de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), cele peste 30 de fabrici de medicamente din ţara noastră produc anual peste 300 de milioane de unităţi de medicamente generice.
Toate fabricile de producţie locale au obţinut certificate de Bună Practică de Fabricaţie (GMP) şi Bună Practică de Laborator (GLP) din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM), dar şi a altor agenţii de resort, cum ar fi cea americană - FDA, britanică - MHRA sau japoneză - PMDA.
Potrivit APMGR, „medicamentele româneşti respectă cele mai exigente standarde din peste 60 de ţări, valoarea exporturilor medicamentelor fabricate în România ridicându-se în 2010 la peste 130 milioane de euro“.
Sistemul foarte dur de acreditare pe care l-au trecut cu succes producătorii autohtoni nu lasă nici un dubiu asupra calităţii medicamentelor generice, inclusiv a celor fabricate în România.
Concluzie
Medicamentele generice conţin aceleaşi substanţe active ca şi produsele originale, fiind echivalente din punctul de vedere al dozei, formei farmaceutice, căii de administrare, siguranţei, eficacităţii şi indicaţiilor terapeutice.
Medicamentele generice sunt produse farmaceutice mai ieftine, care oferă calitate, siguranţă şi eficacitate similare ca şi produsele originale. Autorităţile europene sau naţionale efectuează un control strict înainte de a aproba punerea pe piaţă a medicamentelor generice şi supraveghează siguranţa acestora prin sistemul de farmacovigilenţă.