NUTRACEUTICE

Din secretele longevităţii… nutraceuticele – partea a IV-a Afecţiunile virale. Pandemia de coronaviroză (COVID-19)

 From the secrets of longevity... nutraceutics. Viral diseases. Coronavirus pandemic (COVID-19) – part IV

First published: 23 noiembrie 2020

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Farm.197.6.2020.4532

Abstract

The series of articles “From the secrets of longevity… nutraceuticals” addresses in the fourth part an actual topical issue: viral diseases, insisting on complementary therapeutic methods applicable in the pandemic with SARS-CoV-2. The methods of strengthening the body, adapted to the actual period, are: a healthy way of life (diet, exercise, rest), but also adapting to social restrictions, reconsidering media messages, maintaining a positive thinking, along with mental and emotional balance by returning to nature.
 

Keywords
pandemic, COVID 19, Artemisia, propolis

Rezumat

Seria articolelor „Din secretele longevităţii… nutraceuticele” abordează în partea a IV-a o problemă de actualitate: bolile virale, insistând pe metodele terapeutice complementare aplicabile în pandemia cu SARS-CoV-2. Metodele de fortificare a organismului, adaptate perioadei pe care o trăim, sunt: un mod sănătos de viaţă (alimentaţie, mişcare, odihnă), dar şi adaptarea la restricţiile sociale, reconsiderarea mesajelor din media, păstrarea gândirii pozitive şi a echilibrului psihic şi sufletesc prin întoarcerea la natură.
 

Coronavirusurile sunt un grup de virusuri înrudite, care cauzează boli la păsări şi la animale, al căror genom este bazat pe ARN. Toate virusurile au materialul genetic protejat de un înveliş proteic, denumit capsidă, iar coronavirusurile au, în plus, o anvelopă lipidică (tot cu rol de protecţie). Virusurile nu se pot multiplica decât în interiorul unei celule şi folosesc proteina S pentru a infecta celulele respiratorii. Existenţa anvelopei şi a proteinei sub formă de ţepi le fac să aibă, la microscop, un halou cu aspectul unei coroane solare, ceea ce explică denumirea (figura 1).

Există doar şapte tipuri de coronavirusuri care afectează oamenii. Primele patru au fost descoperite în perioada anilor ’60 şi dau boli uşoare, de tipul răcelii. Cele mai periculoase sunt coronavirusurile care au provocat epidemiile de SARS (2002-2003), MERS (2012) şi actuala pandemie de COVID-19(1).

Coronavirusurile (CoV) pot provoca sindromul acut respirator sever (SARS-CoV) şi sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), boli cu rată de mortalitate ridicată(2).

În martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat focarul de boală cu coronavirus 2019 drept pandemie cauzată de alt membru al familiei Coronaviridae: SARS-CoV-2(3).
 

Figura 1. Structura unui coronavirus
Figura 1. Structura unui coronavirus

COVID-19 este deci numele bolii provocate de SARS-CoV-2 (COrona VIrus Disease), unde 19 indică anul apariţiei. Ca şi în cazul HIV/SIDA (HIV e virusul, SIDA este boala), se folosesc denumiri diferite, iar OMS a preferat să nu folosească SARS, pentru a evita confuzia cu boala din 2002.
 

Figura 2. Simptomele CoViD-19
Figura 2. Simptomele CoViD-19

Boala debutează, în general, cu tuse seacă, oboseală şi febră, dar pot exista şi alte simptome (tuse productivă, dureri musculare sau ale încheieturilor, respiraţie greoaie, dureri de cap, diaree etc.). Se pare că doar în foarte puţine cazuri (circa 5%) celor bolnavi le curge nasul (figura 2)(4,5).

În cazurile mai grave, SARS-CoV-2 atacă nu numai plămânii, ci şi inima, rinichii, pancreasul, creierul sau vasele sanguine, provocând o stare de inflamaţie generalizată care poate duce la deces din cauza microtrombozelor, a necrozelor şi, în final, a insuficienţei multiple de organ.

În infecţia cu SARS-CoV-2, pe lângă terapia antivirală şi antiinflamatorie cu medicamente alopate (de sinteză) cum ar fi remdesivir, favipiravir, dexametazonă, hidroxiclorochină, lopinavir sau adalimubab (Humira®), se folosesc cu succes şi remedii naturale, atât în scop profilactic, cât şi curativ.

Astfel, cu scop profilactic, este recomandat consumul zilnic de fructe şi legume proaspete (în special ceapă şi usturoi, care conţin vitamine şi minerale), suplimente cu vitamina C (profilactic se administrează doze mici pe cale orală, iar în cazuri grave, doze mari de 3-20 g/zi, administrate i.v.), vitamina D3, vitamina E, zinc (sulfat) şi seleniu, plante precum Artemisia absinthium (pelin alb), Glycyrrhiza glabra (lemn-dulce), Coffea arabica (cafea), Theobroma cacao (cacao), Moringa oleifera (arborele de hrean), Taraxacum officinale (păpădie), Sambucus nigra (soc), Zingiber officinale (ghimbir), Panax ginseng (ginseng), Allium sativum (usturoi), Prunus armeniaca (cais), Ginkgo biloba (ginkgo), Olea europaea (măslin), Uncaria tomentosa (gheara-pisicii), Curcuma longa (turmeric), Withania somnifera (ashwaganda), Boswellia serrata (tămâie indiană), Nigella sativa (negrilică), Origanum vulgare (şovârv), Embelia medica (embelia), Cinnamomum verum (scorţişoară), răşini şi ciuperci: Shilajit (mumijo), Phyllanthus emblica, Terminalia chebula şi Terminalia bellirica (triphala), Boswellia serrata (tămâie indiană), Inonotus obliquus (chaga), precum şi produse apicole (polen, propolis brun, verde şi roşu, atomizat din larvă de trântor), probiotice (colostru, kefir), metale coloidale (argint, aur) şi apă de mare.

Se pare că, după expunerea la SARS-COV-2, particulele virale rămân o perioadă (probabil o zi sau două) în nas şi la nivelul faringelui şi abia ulterior diseminează la nivel pulmonar şi sangvin. Din acest motiv, unii medici recomandă în acest timp lavaj nazal şi gargară cu apă de mare sau apă potabilă şi sare în concentraţie de 1,5% sau chiar mai mare(6).

De asemenea, extrem de utile pentru anihilarea virusului din aparatul respirator superior, dar şi în timpul infecţiei, sunt gargara, inhalaţiile sau fumigaţiile cu oţet (în concentraţie de 0,34%, diluat în apă caldă la 45 oC). Acidul acetic (oţetul), în combinaţie cu usturoiul, are efect antitrombotic, dovedindu-se util în insuficienţa venoasă şi tromboflebite. Un studiu recent a demonstrat faptul că acidul acetic din oţet inhibă replicarea SARS-CoV-2 în tractul respirator în proporţie de peste 90% şi inactivează infectarea celulelor Vero (o linie de celule utilizate în culturile celulare, izolate din celule epiteliale renale de la maimuţă), reducând riscul de a face forme mai grave(7).

Fermentarea usturoiului crud în condiţii de umiditate şi temperatură controlate, fără adăugarea de aditivi (cum ar fi sarea sau uleiul), face ca aminoacidul alicină din compoziţia sa să se combine cu zaharurile naturale, producând melanoidina (substanţă de culoare închisă cu efecte sanogene deosebite, care diminuează şi mirosul neplăcut). Usturoiul negru este cunoscut în Asia de peste o mie de ani, fiind folosit în mod tradiţional în Coreea de Sud, unde era recunoscut pentru beneficiile asupra sănătăţii (prin fermentare creşte cantitatea de polifenoli, ceea ce induce un efect antioxidant de două ori mai puternic decât la varianta crudă). S-alicisteina din usturoiul negru ajută la normalizarea colesterolului şi reducerea riscului apariţiei unor tipuri de cancer. Produsul reprezintă un tratament natural de referinţă pentru tuse şi răceală, având un puternic efect antiviral (cel mai puternic după algele albastre), antibacterian, antifungic, antiparazitar, antiinflamator şi imunomodulator. Este un adevărat „vaccin” şi energizant natural, vitaminele C, B6, alături mineralele seleniu şi mangan din usturoiul negru fiind esenţiale pentru buna funcţionare a sistemului imunitar.

Un alt studiu demonstrează importanţa decisivă în tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 a micronutrienţilor care au capacitatea de a inhiba legarea RBD (receptor-binding domain) a proteinei Spike de pe suprafaţa noului coronavirus la receptorul său specific ACE2, într-un procent de 97%. Astfel de micronutrienţi antioxidanţi provin din quercetină, extracte din plante crucifere, din rădăcină de turmeric, extract de ceai verde (80% polifenoli) etc.(8)

Zincul este un oligoelement mineral indispensabil organismului, absenţa sa putând determina scăderea imunităţii, apariţia unor manifestări cutanate neplăcute sau chiar încetinirea creşterii la copii.

Cea mai mare cantitate de zinc (aproximativ 95%) se află în celule, ajutând procesele de divizare şi dezvoltare ale acestora. Printre acţiunile benefice ale zincului asupra sănătăţii se numără:

Susţinerea sistemului imunitar – conform European Journal of Immunology, organismul are nevoie de zinc ca să activeze celulele T. Aceste celule sunt responsabile de funcţionarea sistemului imunitar şi de procesul de diviziune celulară. Un nivel scăzut de zinc poate favoriza creşterea susceptibilităţii de apariţie a infecţiilor. Zincul este recomandat ca adjuvant în reducerea manifestărilor neplăcute asociate răcelii, cu scopul de a susţine reducerea inflamaţiei de la nivelul mucoasei nazale.

Rolul important în procesele celulare – procesul de diviziune celulară este important pentru dezvoltarea şi funcţionarea optimă a organismului, iar în lipsa zincului poate fi compromis.

Protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ – zincul are proprietăţi antioxidante, protejând celulele împotriva radicalilor liberi, compuşi care accelerează procesul de îmbătrânire şi care pot favoriza apariţia unor boli, precum cele cardiovasculare, inflamatorii sau respiratorii.

Menţinerea funcţiei cognitive, susţinerea reducerii manifestărilor asociate ADHD zincul poate contribui la diminuarea hiperactivităţii şi impulsivităţii, conform National Library of Medicine(9).

Actuala pandemie cauzată de SARS-CoV-2 a determinat investigatorii din întreaga lume să caute tratamente antivirale eficiente. Astfel, un număr de medicamente antivirale, precum ribavirina, remdesivir, lopinavir/ritonavir, antibiotice ca azitromicina şi doxiciclina, antiparazitare ca ivermectina, au fost recomandate pentru tratamentul COVID-19.

În plus, studiile preclinice au confirmat eficienţa utilizării clorochinei. Mai mult, zincul are capacitatea de a spori imunitatea înnăscută şi dobândită în cursul unei infecţii virale (eficacitatea zincului poate fi îmbunătăţită prin utilizarea clorochinei ca ionofor, în timp ce zincul din celula infectată poate opri replicarea SARS-CoV-2)(10).

În figura 3 este evidenţiat modul în care zincul poate contribui la lupta cu SARS-CoV-2.

 Figura 3. Situsuri potenţiale de acţiune ale zincului pentru a contracara SARS-CoV-2 în pneumocite
Figura 3. Situsuri potenţiale de acţiune ale zincului pentru a contracara SARS-CoV-2 în pneumocite

SARS-CoV-2 foloseşte proteine Spike (S) pentru a se lega de enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) pe pneumocite (D3). Virusul intră în celula-gazdă prin endocitoză şi eliberează în ea ARN-ul viral (D3). Complexul enzimatic este tradus prin genomul viral care mediază atât replicarea, cât şi transcripţia (D4). Virionii se desprind din celula infectată prin exocitoză (E3). Acţiunea primară a ionilor de Zn2+ ar putea fi inactivarea replicazei virale (D4). În acelaşi timp, suplimentarea cu zinc ar putea iniţia C-interferon (un agent antiviral comun), care produce limfocite T (B5).

În alveolele macrofage, zincul poate ajuta la degradarea prin fagocitoză a particulelor virale. Profilurile imunologice ale pacienţilor cu COVID-19 par să varieze foarte mult. În general, aceşti pacienţi s-au dovedit a avea un număr normal sau mai scăzut de celule albe în sânge (limfopenie sau trombocitopenie), cu un nivel crescut de proteină C reactivă (marker al inflamaţiei)(11-15).

In vitro, studiul infecţiei cu SARS-CoV‑2 a evidenţiat eliberarea de citokine şi chemokine chiar de la primele etape. Într-un studiu retrospectiv, unicentric, care a implicat 99 de pacienţi cu COVID-19 trataţi la Spitalul Wuhan Jinyintan, s-a observat creşterea concentraţiilor de proteină C reactivă şi feritină serice, fiind înregistrată şi o rată crescută de sedimentare a hematiilor(16).

În concluzie, zincul este complet implicat în imunitatea mediată celular împotriva oricărui agent infecţios (bacterii, virusuri). Zincul este unul dintre cei mai importanţi factori care controlează proliferarea de neutrofile, celule NK, macrofage şi limfocitele T şi B, precum şi producerea de citokine de către celulele imune. Zincul asigură şi protecţie faţă de efectul negativ al ROS (specii reactive de oxigen), care sunt produse în timpul proceselor inflamatorii(17-20).

Anumite medicamente antivirale şi antibiotice au fost recomandate pentru tratamentul COVID-19. Suplimentarea cu zinc poate favoriza acest tratament şi, de asemenea, a fost sugerată ca o terapie complementară în hepatita cronică de tip A, B şi C, prin studii care au evaluat impactul administrării de ZnSO4 la persoanele cu hiperbilirubinemie şi infectate cu HIV(21).

Cum virusul hepatic se transmite (în funcţie de tip) prin alimente, contact cu persoanele infectate sau raporturi sexuale, în actuala conjunctură pandemică cel mai important lucru este să ne protejăm pe noi şi pe cei dragi purtând mască (de preferinţă FFP2 sau FFP3, care filtrează particulele virale în proporţie de 96-99%), păstrând distanţarea fizică, evitând locurile aglomerate şi respectând cu stricteţe regulile de igienă. Creşterea nivelului imunitar al organismului ca scut de protecţie împotriva infectării cu SARS-CoV‑2 poate fi, aşadar, realizată şi printr-o dietă adecvată, studiile demonstrând rolul decisiv al microbiomului în lupta anti-COVID‑19.

Şi vitaminele au rol esenţial în reducerea riscului de COVID‑19. De exemplu, la începutul lunii septembrie, un nou studiu de la Universitatea din Chicago a sugerat că „cei care au o lipsă de vitamină D ar putea avea simptome mai severe ale infecţiei cu noul coronavirus”, relatează Deseret News. Cei care au un deficit de vitamină D netratat au avut o probabilitate crescută de testare pozitivă pentru noul coronavirus cu 77%.

Dr. Anthony Fauci, principalul expert în boli infecţioase din SUA, afirma: „Dacă aveţi deficienţă de vitamina D, acest lucru are un impact asupra susceptibilităţii dumneavoastră la infecţie. Aşadar recomand şi iau eu însumi suplimente de vitamina D.” Şi preşedintele Trump ia suplimente cu vitaminele D şi C, aşa cum se arată într-o notă a doctorului său, dr. Sean P. Conley, care transmite că „preşedintele rămâne obosit, dar are o dispoziţie bună”, cu simptome ale infecţiei cu SARS-CoV‑2 descrise ca „uşoare”.

Antioxidanţii naturali (cum ar fi sursele vegetale de vitamine C şi D):

  • reduc efectul nociv al radicalilor liberi şi al poluanţilor (scad incidenţa afecţiunilor cardiovasculare, osteoarticulare, oftalmologice şi neuronale degenerative cauzate de radicalii liberi)

  • cresc rezistenţa vaselor de sânge

  • susţin mecanismele imunitare

  • diminuează inflamaţiile şi intensitatea proceselor de îmbătrânire.

Din necesarul de vitamine al organismului, vitamina C reprezintă 80%, aşa încât aportul trebuie crescut în condiţii de stres, infecţii gripale sau senescenţă.

Doctorul Ionuţ Moraru (Medica Grup, România), în urma evaluării datelor prezentate de Worldmeter COVID-19, concluziona următoarele:

 

Populaţie

 Decese / milion loc.

Îmbolnăviri / milion loc.

SUA

331145197

480

14682

Germania

83803959

110

2533

România

19227511

127

2809

China

1439323776

3

59

Madagascar

27736194

4

420

Vietnam

27401565

0

7

 

Figura 4. Worldmeter COVID-19 la  04.08.2020

 

 

Populaţie

 Decese / milion loc.

Îmbolnăviri / milion loc.

SUA

331621597

695

26829

Germania

83869665

121

5268

România

19196126

337

11070

China

1439323776

3

60

Madagascar

27911817

9

608

Vietnam

97616709

0.4

12

 

Figura 5. Worldmeter COVID-19 la 26.10.2020

 

Trebuie acordată atenţie diferenţei imense din statistici dintre SUA şi Germania faţă de China, Madagascar şi Vietnam, unde medicina complementară este aplicată uzual. Chinezii şi vietnamezii folosesc în majoritatea cazurilor acupunctura, ozonoterapia şi apiterapia înaintea medicaţiei alopate (de sinteză), iar în Madagascar s-a oferit gratuit în ultimele luni o băutură din Artemisia, denumită Covid organics (CVO), amestec pe care preşedintele Andry Rajoelina l-a prezentat ca fiind eficace în prevenirea şi tratarea infecţiei cu SARS-CoV‑2.

Din punctul meu de vedere, rezultatele excepţionale se datorează faptului că:

  • utilizează uzual medicina tradiţională alături de medicina alopată (practicând o medicină integrativă)

  • în toate protocoalele medicale din cele trei ţări asiatice se regăsesc diferite specii de Artemisia.

Publicaţia Der Spiegel a anunţat că importantul Institut de Cercetări Max-Planck susţine, cu probe ştiinţifice (prin directorul instituţiei, Peter Seeberger), necesitatea utilizării Artemisiei (Artemisia absinthium – pelin alb) în COVID-19 şi anunţă împreună cu un consorţiu danezo-american lansarea unei game de produse care conţin această plantă (Artemi Life)(22).

Exemplificăm prin produsele din gama Artemisia-Based Products, realizată de Laboratoarele Medica, care conţine amestecuri de nutraceutice cu rolul de a amplifica acţiunea proimunitară prin proprietăţile antioxidante şi imunomodulatoare de excepţie, precum şi o „doză-şoc” de vitamine. Astfel:

  • colostrul bovin fermentat în kefir vine cu un aport de beneficii din partea colostrului, amplificat de proteinele regăsite în kefir (conţine peptide bioactive, imunoglobuline, lactoferină, factori de creştere şi antitumorali, elemente antivirale şi antibiotice, post‑/pre‑/probiotice);

  • polenul poliflor fermentat în consorţiu Scoby este un produs apicol cu o biodisponibilitate ridicată şi o compoziţie complexă: polifenoli, flavonoizi, siliciu organic, acizi graşi cu lanţ scurt (SCFA), acizi organici (bogat în prebiotice, probiotice, postbiotice, paraprobiotice şi cu rol în imunitate, fiind un antiviral important în afecţiuni ale căilor respiratorii);

  • vitamina C creşte imunitatea, are puternic efect antioxidant, stimulează sinteza de colagen, stimulează absorbţia fierului, întăreşte vasele de sânge şi oferă rezistenţă organismului;

  • vitamina D3, pe lângă influenţarea metabolismului calciului, prezintă un puternic efect antiinflamator şi imunomodulator;

  • zincul este un puternic antioxidant, deosebit de util în infecţiile respiratorii virale, având rol imunoprotector;

  • uleiul de oregano are efect antiviral, antibacterian şi antifungic. Se poate folosi intern, prin pulverizare la nivelul cavităţii orofaringiene, cu rolul de a forma o „barieră” invizibilă care nu lasă agenţii patogeni să pătrundă în organism, păstrându-l astfel sănătos şi puternic în lupta cu afecţiunile respiratorii.

 Figura 7. Efectul uleiului de oregano asupra coronavirus
Figura 7. Efectul uleiului de oregano asupra coronavirus

În compoziţia produselor amintite regăsim două dintre cele mai puternice ingrediente cu important efect antiviral: pelinul şi propolisul verde.

Pelinul (Artemisia absinthium) şi-a câştigat un loc bine meritat între materiile prime vegetale importante datorită utilizării sale ca antimalaric în medicina tradiţională chineză. Din frunze s-a extras substanţa activă artemisinina, cu eficienţă dovedită asemănătoare cu a clorochinei/hidroxiclorochinei. Pelinul prezintă un puternic efect imunostimulator, fiind utilizat ca antiviral, antibacterian, antipiretic, antiparazitar, antifungic şi antimalaric.

Propolisul verde brazilian are cea mai puternică acţiune antivirală şi antioxidantă dintre toate tipurile de propolis existente. Cunoscut şi ca „antibiotic natural”, el atribuie produselor acţiune antivirală, antibacteriană, antiseptică, antifungică, antiparazitară, antiinflamatoare, antioxidantă şi puternic imunomodulatoare.

Asocierea pelinului cu propolisul verde acţionează sinergic ca un blocant al enzimei PAK1 (kinaza patogenă), a cărei creştere excesivă favorizează cancerul, inflamaţiile, malaria sau unele infecţii virale pandemice (inclusiv de gripă, HIV şi COVID-19).
Imagine

Artemisia (pentru al cărei principiu activ, artemisinina s-a acordat în 2015 Premiul Nobelpentru Fiziologie sau Medicină) a făcut obiectul a numeroase studii care-i demonstrează efectele benefice în infecţiile cu SARS CoV-2. Artemisinina, chiar dacă este prezentă într-o cantitate mai mare în Artemisia absinthium, este biodisponibilă prin procesul de fermentaţie al plantelor medicinale, ceea ce duce şi la formarea de acid acetic, cu efecte de „curăţare” a ficatului şi împiedicarea formării de cheaguri sangvine (se ştie că în actuala pandemie complicaţiile apar în special din cauza cedării organelor prin coagulopatie diseminată)(23).

Studiile recente arată că asocierea Artemisiei cu cofeina potenţează efectele acesteia, iar adaosul de Chaga (ciupercă medicinală din zona Siberiei, utilizată de secole în lupta împotriva infecţiilor virale şi a afecţiunilor tumorale), dovedeşte efectele imunologice de potenţare a celulelor natural killer (NK). Cacaua are un puternic efect antioxidant, energizant şi antidepresiv. De asemenea, graţie polifenolilor conţinuţi, are acţiune cardioprotectoare şi scade riscul formării cheagurilor de sânge.

Toate nutraceuticele amintite asigură şi o protecţie antibacteriană a căii principale de respiraţie, care are o mare expunere la mediul extern. Varianta de nebulizator (spray nazal) protejează antiviral şi antibacterian a doua poartă de intrare în organism – mucoasa nazală. Lavajul nazal efectuat cu aceste produse are, pe lângă rolul de împiedicare a proliferării germenilor patogeni, şi pe acela de îndepărtare a alergenilor şi a particulelor materiale din aerul poluat, fiind dovedit faptul că fixarea virusurilor aerogene (de exemplu, SARS-CoV-2) de aceste particule le prelungeşte viabilitatea. Amestecurile naturale complexe ameliorează confortul respirator. În caz de răceală, gripă sau infecţie cu SARS-CoV-2, ajută la descongestionarea căilor respiratorii, susţinând imunitatea şi rezistenţa organismului prin efectele antivirale, antibacteriene şi antioxidante.

Bibliografie

  1. https://mindcraftstories.ro/coronavirus/coronavirus-sars-cov-2-covid-19-carei-diferenta/

  2. Hui DS, Memish ZA, Zumla A. Severe acute respiratory syndrome vs. the Middle East respiratory syndrome. Curr Opin Pulm Med. 2014;20:233–241. 

  3. Su S, Wong G, Shi W, Liu J, Lai ACK, Zhou J, Liu W, Bi Y, Gao GF. Epidemiology, genetic recombination, and pathogenesis of coronaviruses. Trends Microbiol. 2016;24:490–502. 

  4. Huang C, Wang Y, Li X et al. Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavirus in Wuhan, China. Lancet. 2020;395:497–506. 

  5. Zhu N, Zhang D, Wang W, Li X, Yang B, Song J, Zhao X, Huang B, Shi W, Lu R, Niu P, Zhan F, Ma X, Wang D, Xu W, Wu G, Gao GF, Tan W. China Novel Coronavirus Investigating and Research Team. A novel coronavirus from patients with pneumonia in China, 2019. N Engl J Med. 2020;382:727–733. 

  6. Machado RRG, Talita Glaser T, Araujo DB, Lintzmaier Petiz L. Hypertonic saline solution inhibits SARS-CoV-2 in vitro assay. 2020. doi: https://doi.org/10.1101/2020.08.04.235549

  7. Pagani I, Ghezzi S, Clementi M, Poli G, et al. Vinegar and Its Active Component Acetic Acid Inhibit SARS-CoV-2 Infection In Vitro and Ex Vivo. 2020. doi: https://doi.org/10.1101/2020.07.08.193193

  8. Ivanov V, Ivanova S, Niedzwiecki A, Rath M. Effective and safe global public health strategy to fight the COVID-19 pandemic: Specific micronutrient composition inhibits Coronavirus cell-entry receptor (ACE2) expression. Published by Dr. Rath Health Foundation at July 3, 2020. Link to study: https://www.jcmnh.org/effective-and-safe-global-public

  9. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Zinc-HealthProfessional/

  10. Rahman MT, Idid SZ. Can Zn be a critical element in COVID-19 Treatment? Biological Trace Element Research. 2020 May 26: 1–9. https://doi.org/10.1007/s12011-020-02194-9

  11. Lescure F-X, Bouadma L, Nguyen D, Parisey M, Wicky PH, Behillil S, Gaymard A, Bouscambert-Duchamp M, Donati F, le Hingrat Q, Enouf V, Houhou-Fidouh N, Valette M, Mailles A, Lucet JC, Mentre F, Duval X, Descamps D, Malvy D, Timsit JF, Lina B, van-der-Werf S, Yazdanpanah Y. Clinical and virological data of the first cases of COVID-19 in Europe: a case series. Lancet Infect Dis. 2020 Jun;20(6):697-706.

  12. Zhou M, Zhang X, Qu J. Coronavirus disease 2019 (COVID-19): a clinical update. Front Med. 2020 Apr;14(2):126-135.

  13. Chen N, Zhou M, Dong X, et al. Epidemiological and clinical characteristics of 99 cases of 2019 novel coronavirus pneumonia in Wuhan, China: a descriptive study. Lancet. 2020;395:507–513. 

  14. Ma HY, Li H, Wang JC, Xu FS. Expression and significance of metallothionein in the placenta of women with low level lead exposure during pregnancy. Zhonghua Fu Chan Ke Za Zhi. 2006;41(10): 676–679.

  15. Ye Q, Wang B, Mao J. The pathogenesis and treatment of the ‘cytokine storm’ in COVID-19. J Inf Secur. 2020 Jun;80(6):607-613.

  16. Chen N, Zhou M, Dong X, et al. Epidemiological and clinical characteristics of 99 cases of 2019 novel coronavirus pneumonia in Wuhan, China: a descriptive study. Lancet. 2020;395:507–513. 

  17. Prasad AS. Zinc in human health: effect of zinc on immune cells. Mol Med. 2008;14:353–357. 

  18. Haase H, Rink L. Zinc signals and immune function. Biofactors. 2014;40:27–40. 

  19. Bonaventura P, Benedetti G, Albarede F, Miossec P. Zinc and its role in immunity and inflammation. Autoimmun Rev. 2015;14: 277–285. 

  20. Rahman MT, Karim MM. Metallothionein: a potential link in the regulation of zinc in nutritional immunity. Biol Trace Elem Res. 2018;182:1–13. 

  21. Moyle G, Else L, Jackson A, Back D, Yapa MH, Seymour N, Ringner-Nackter L, Karolia Z, Gazzard B, Boffito M. Coadministration of atazanavir-ritonavir and zinc sulfate: impact on hyperbilirubinemia and pharmacokinetics. Antimicrob Agents Chemother. 2013;57:3640–3644. 

  22. https://www.spiegel.de/wissenschaft/medizin/corona-angeblicheswundermittel-artemisia-mit-kraeutertee-gegen-covid-19-a-2317e482-5e7a-Int. J. Pharm 4fa2-9e5e-7c484699040a

  23. Efferth T, Romero M, Wolf DG, Stamminger T. The Antiviral Activities of Artemisinin and Artesunate. Clinical Infectious Diseases. 2008;47(6):804-11.

Articole din ediţiile anterioare

HOMEOPATIE | Ediţia 2 193 / 2020

Reforma terapiei cu medicamente – un ajutor sigur contra pandemiei

Mesajul prof. dr. doc. Dumitru Dobrescu, membru corespondent al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale

16 aprilie 2020
STUDIU | Ediţia 4 195 / 2020

Iod povidona demonstrează activitate virucidă in vitro rapid instalată împotriva SARS-CoV-2, virusul responsabil de apariţia COVID-19

Danielle E. Anderson, Velraj Sivalingam, Adrian Eng Zheng Kang, Abhishek Anan­tha­nara­-Yanan, Harsha Arumugam, Timothy M. Jenkins, Yacine Hadjiat, Maren Eggers

Introducere. La data de 22 iunie 2020, SARS-CoV-2, ce determină COVID-19, a infectat mai mult de 8,95 milioane de oameni din întreaga lume, de­ter­...

02 septembrie 2020
CERTCETARE | Ediţia 3 200 / 2021

Interrelaţia dintre infecţia cu SARS-CoV-2 şi glanda tiroidă

Nicolae Bacinschi, Lorina Vudu, Andrian Chiriac, Stela Bacinschi-Gheorghiţă, Aurelia Bacinschi

Se ştie că glanda tiroidă şi infecţiile virale sunt implicate în interacţiuni complexe prin intermediul hormonilor şi moleculelor de semnalizare im...

06 mai 2021
CERCETARE | Ediţia 2 199 / 2021

Preparatele antidiabetice la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 şi COVID-19

Nicolae Bacinschi, Lorina Vudu, Andrian Chiriac, Aurelia Bacinschi, Stela Bacinschi-Gheorghiţă, Anastasia Caracaş

Conduita pacienţilor cu diabet zaharat în timpul pandemiei de COVID-19 evoluează odată cu revizuirea informaţiilor din studiile clinice randomizate...

04 mai 2021