Din secretele longevităţii… nutraceuticele Partea I – Bolile cardiovasculare

Prin alimentaţie, oferim organismului nutrienţii necesari unei funcţionări optime. Când mănânci natural, echilibrat şi variat, ai o vitalitate crescută, mai multă energie şi, nu în ultimul rând, arăţi mai bine. Substanţele nutritive din alimente (mai ales cele înalt procesate) nu sunt însă întotdeauna suficiente pentru a răspunde nevoilor corpului. Astfel, pentru a asigura o bună funcţionare a organismului, a menţine starea de sănătate şi a întârzia procesul de îmbătrânire, este necesară suplimentarea (calitativă, nu cantitativă) a dietei, cu nutrienţi uşor de absorbit.

Nutraceuticele (nutraceuticals) sunt produse care conţin nutrienţi în concentraţii mari, extraşi din surse naturale integrale, perfect compatibili cu organismul uman, cu beneficii directe pentru sănătate. Aceste produse îţi oferă tot ce este mai valoros din alimente într-o formă concentrată. În categoria nutraceuticelor intră:

• prebioticele şi probioticele – prezente în lactatele fermentate (iaurt, chefir), necesare pentru sănătatea sistemului digestiv;

• antioxidanţii – cu rol în combaterea excesului de radicali liberi, responsabili pentru îmbătrânirea prematură;

• fibrele alimentare – disponibile în fructe şi legume, utile pentru o bună digestie;

• acizii graşi polinesaturaţi esenţiali – provin din peşte gras, seminţe şi nuci şi sunt benefici pentru sistemul cardiovascular, vedere, sănătatea pielii şi a creierului;

• vitaminele – de exemplu, vitamina C este un puternic antioxidant şi vitamina D₃ este foarte importantă pentru sănătatea oaselor, a muşchilor şi a sistemului imunitar;

• coenzima Q₁₀ în forma sa activă, ubiquinol – menţine producţia energiei celulare, întârziind procesele de îmbătrânire;

• plantele aromatice şi condimentare – cu proprietăţi antioxidante şi antiinflamatoare⁽¹⁾.

În lunile de primăvară, organismul traversează o perioadă în care este mai vulnerabil, din cauza devitaminizării din perioada iernii, fiind expus riscurilor unor boli intercurente (viroze, pneumonii etc.), care tind să dezechilibreze homeostazia organismului şi să destabilizeze imunitatea (şi aşa deficitară la vârstnici, de exemplu). Începând cu vârsta de 60-65 de ani, capacitatea de efort a inimii se reduce, fiind necesare tot mai multe precauţii şi îngrijiri preventive raportate la factorii de risc major, cum ar fi: tensiunea arterială crescută, diabetul zaharat decompensat, creşterea valorilor colesterolului total, dar mai ales a fracţiunii LDL, fumatul şi alcoolismul cronic, valoarea trigliceridelor serice şi obezitatea (influenţate direct de alimentaţie).

În această perioadă se recomandă efectuarea unui consult medical riguros cu: electrocardiogramă, analiza lipidelor din sânge şi a electroliţilor (în special potasiul – indispensabil inimii, calciul şi magneziul), măsurarea periodică a tensiunii arteriale şi respectarea cu stricteţe a regimului dietetic impus în diabetul zaharat, împreună cu restricţia la sare pentru cardiaci şi hipertensivi. Anumite semne trebuie să-i atenţioneze pe aceşti bolnavi; astfel, o tulburare de ritm cardiac manifestată prin palpitaţii presupune o creştere a tensiunii arteriale, instalarea unui edem la nivel de gambă semnifică o decompensare cardiacă, o durere în piept cu iradiere în braţul stâng după un efort fizic sau o discuţie în contradictoriu însoţită de transpiraţii reci sugerează instalarea unei angine pectorale sau chiar a unui infarct miocardic – situaţie de extremă urgenţă; durerile de cap însoţite de ameţeli şi senzaţie de vomă se corelează tot cu o tensiune arterială crescută, care însă capătă aspect de urgenţă (bolile aparatului cardiovascular constituind, ca prevalenţă, prima cauză de mortalitate la nivel mondial) – figura 1.

Dieta săracă în grăsimi saturate, evitarea preparatelor cu zahăr rafinat, precum şi abţinerea de la consumul de alcool constituie primii paşi în combaterea acestor factori de risc, iar sportul cu măsură, ca şi alimentele pe bază de grăsimi polinesaturate, bogate în fibre alimentare, vitamine şi enzime pot alcătui un regim satisfăcător pentru toate bolile metabolice sau cardiovasculare cronice.

În raportul Centrului Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar pe perioada 2011-2015 (la pagina 113) se arată, în cazul populaţiei luate în studiu, că: aportul a fost mult peste doza recomandată (aproape dublu) în ceea ce priveşte consumul de sare (maximum 5 g/zi), mult sub doza recomandată pentru fibrele alimentare (11 g/zi), aportul de vitamine (A, B₁, B₂, C) s-a înscris în recomandări, aportul de Fe a fost uşor peste recomandări (18 mg/zi), dar a fost sub doza recomandată aportul pentru Ca (1200 mg/zi), Mg (400 mg/zi) şi Se (la bărbaţi, consum mediu de 68,7 µg/zi, iar la femei consum mediu de 58,8 µg/zi) (figura 2).

Arsenalul terapeutic recomandat bolilor cardiovasculare este extrem de complex, iar tratamentul trebuie să fie cât mai individualizat, după forma de boală, stadiul acesteia sau complicaţiile apărute. Boli precum insuficienţa cardiacă trebuie bine monitorizate, deoarece, de exemplu, un tratament cu digitalice (cardiotonice care privează de potasiu nu numai inima, ci întreg organismul) se suplimentează obligatoriu cu săruri de potasiu.

Rolul nutraceuticelor este unul adjuvant, contribuind la menţinerea unei stări generale de bine din punct de vedere fizic şi psihoemoţional. Acestea sprijină o serie de procese biologice, precum reducerea radicalilor liberi în exces, reînnoirea celulară (apoptoza) sau expresia genelor.

De exemplu, coenzima Q₁₀ este o substanţă esenţială la nivel celular, având rol în producerea energiei la nivel de mitocondrii. Organismul nostru poate produce Q₁₀ într-o cantitate suficientă până la vârsta de 25-30 de ani. După aceea însă, producţia internă de CoQ₁₀ începe să scadă şi cele mai afectate sunt organele care au un număr mare de mitocondrii (inima şi muşchii), deoarece încep să simtă efectele acestei scăderi energetice (figura 3).

Administrarea unui supliment cu coenzima Q₁₀ este benefică în măsura în care substanţa activă este absorbită în organism şi poate fi folosită în mod eficient de către acesta. Influenţarea biodisponibilităţii coenzimei Q₁₀se poate realiza mărind rata de absorbţie a acesteia prin adaos de microelemente (de exemplu, seleniu, implicat în buna funcţionare a peste 25 de seleno-proteine, care pot funcţiona la parametri optimi doar atunci când există un aport suficient de seleniu în organism)⁽²⁾.

Acest aport poate fi obţinut, în mod natural, prin alimentele din dieta noastră zilnică. Cum însă solul pe care sunt crescute plantele este sărac în seleniu în multe zone ale Europei, acest fapt se reflectă şi în conţinutul de seleniu din alimentele pe care le consumăm⁽³⁾.

De aici derivă nevoia administrării unui supliment cu seleniu. Cel mai important lucru când alegem un astfel de supliment este să ştim că este de calitate standardizată, iar substanţa activă se absoarbe în proporţie ridicată (de exemplu, produsul ­SelenoPrecise® are cea mai ridicată absorbţie pentru seleniu măsurată până acum, de 88,7%). Explicaţia este simplă: seleniul anorganic este absorbit, dar şi eliminat rapid (atenţie deci la suplimentele ieftine cu multivitamine de sinteză). Seleniul organic (care conţine L-selenometionină) este absorbit bine şi rămâne în organism. Studiile demonstrează că, în produsul amintit, drojdia de seleniu (cu seleniu 99% organic) prezintă o calitate omogenă şi o absorbţie ridicată (88,7%); cum procentul de eliminare este de 14,5%, înseamnă o remanenţă utilă organismului de 74,2%⁽⁴⁾.

În 2012, un grup de cercetători suedezi a publicat în International Journal of Cardiology rezultatele unui studiu care a demonstrat că administrarea seleniului în combinaţie cu coenzima Q₁₀ are efecte benefice asupra sănătăţii, mai ales la nivel cardiovascular, influenţând funcţiile cardiace⁽⁶⁾.

La studiu au participat 443 de persoane (cu vârste cuprinse între 70 şi 88 de ani) care au primit zilnic, timp de 62 de luni (cinci ani şi două luni), 200 µg de drojdie organică cu seleniu (SelenoPrecise®) şi 200 mg de Bio-Quinone Q₁₀®. Concluziile studiului KiSel-10 au fost acelea că suplimentarea cu seleniu şi coenzima Q₁₀ a dus la o reducere semnificativă a mortalităţii cardiovasculare într-un lot de persoane în vârstă (care trăiesc într-o comunitate rurală din Suedia). Biomarkerul tensiunii peretelui cardiac, NT-proBNP, a fost redus semnificativ. În plus, măsurătorile ecocardiografice demonstrează un efect pozitiv al celor două nutraceutice. Originalitatea studiului a constat în investigarea pentru prima dată a interrelaţiei dintre seleniu şi coenzima Q₁₀, combinaţia putând fi folosită în scop terapeutic, având efect asupra cardiomiocitelor. Generalizarea rezultatelor necesită studii suplimentare, menite să evalueze modificările mortalităţii de etiologie cardiovasculară. Rezultatele terapeutice favorabile reprezintă o bază ştiinţifică pentru extinderea cercetărilor privind efectele combinaţiei de seleniu cu coenzima Q₁₀ în diferite patologii, la populaţii eterogene, mai mari, şi pe grupe de vârstă diferite⁽⁵⁾.

Nutraceuticele au acţiune benefică nu numai asupra sistemului cardiovascular, dar şi în prevenirea diabetului, pentru o digestie mai bună, în întărirea sistemului imunitar, susţinerea performanţei intelectuale, a memoriei şi a atenţiei şi în întârzierea procesului de îmbătrânire.

(va urma)