Farmacia între profesie și business

Farmacia este un loc, o profesie și un business. Farmacia nu este un magazin de medicamente.

Farmacia reprezintă practicarea unei profesii, o profesie liberală, o profesie nobilă, care își are rădăcinile încă din cele mai vechi timpuri.

În Paleolitic și Neolitic s-au descoperit dovezi cum că oamenii cultivau flori și ierburi cu proprietăţi medicinale. Rolul farmacistului era îndeplinit de către vraci în vremurile timpurii. În Mesopotamia antică s-au găsit urme de combinaţii chimice pentru a fabrica medicamente din ingrediente naturale. Arheologii au descoperit tablete din lut pe care erau înregistrate ingrediente și proceduri de obţinere a medicamentelor şi remediilor în jurul anului 2100 î.Hr. 

Apariția practicii farmaceutice ca profesie separată și distinctă își are originea în Orientul Mijlociu, în secolul al IX-lea, și a coincis cu începuturile licenţierii profesionale a farmaciștilor, care erau educaţi şi au primit licențe de practică în Bagdad, în apropierea taberelor armatei.

În Europa, definirea rolului medicului şi farmacistului a început în 1180, odată cu emiterea ordonanţei farmaciei în Franţa.

Dezvoltarea Farmaciei ca profesie şi ca business a început în Orientul Mijlociu, între anii 775 și 785, unde farmaciştii deţineau şi coordonau punctele farmaceutice, având rolul atât de manager, cât şi de profesionist în domeniul sănătăţii. Încă de atunci, pentru a avea succes în practicarea profesiei, era necesar să posezi cunoştinţe atât despre chimia medicamentului, cât şi despre mecaninismele de business şi de piaţă din spate, ce guvernează vânzarea.

Astăzi, educația farmaceutică este axată pe pregătirea farmaciștilor, asigurându-le competenţe pentru a ajuta şi a consilia pacienţii să facă cea mai bună alegere privind siguranţa în utilizarea medicamentelor.

Problemele apar însă la locul de muncă și întrebarea care se pune este dacă e sau nu farmacistul capabil să utilizeze abilitățile sau expertiza sa pentru a comunica eficient cu pacientul. De aceasta este responsabil și proprietarul farmaciei, care a creat sau nu un mediu ce încurajează comunicarea pacientului cu farmacistul și permite protejarea secretului profesional şi a informaţiilor private în cazul acestei comunicări. De multe ori există o barieră fizică între pacient și farmacist, care îngreunează comunicarea. Timpul este o altă barieră. În multe farmacii, vom regăsi o coadă lungă de pacienți care așteaptă să fie deserviţi și într-un astfel de context pacientul poate avea reţineri şi reticențe în a solicita să vorbească cu farmacistul.

Cu mult înainte de a profesa şi de a fi studentă la Facultatea de  Farmacie, am fost captivată de această profesie şi de un gând care m-a urmărit de-a lungul anilor. Nu am putut să ignor observația existenţei unui decalaj între ceea ce am fost învățați pe băncile şcolii și ceea ce se întâmplă cu adevărat în practică și mi-am dorit să fac ceva, să ajut ca acest decalaj să se micşoreze. Știu că majoritatea aţi optat pentru farmacia de comunitate ca primă poziție de practică. Acest lucru a fost valabil și pentru mine. Cu toate că, mai apoi, cariera mea a urmat o altă cale, am păstrat un interes puternic în a vedea practica farmaceutică în farmacia de comunitate ca pe o componentă importantă şi vizibilă între profesiile din sănătate.

Profesia de farmacist este o profesie nobilă, frumoasă, plină de oportunităţi şi satisfacţii, însă nu este deloc o profesie uşoară.

Farmacistul de azi şi farmacistul de mâine

Într-o mare măsură, viitorul nostru va fi modelat de valorile, credințele și obiceiurile deja înrădăcinate în interiorul nostru. Este important să continuăm să învățăm și să evoluăm, atât ca oameni, cât şi ca profesionişti.

Este firesc să privim în viitor și să încercăm să ne imaginăm viața dincolo de ziua de azi. Când vine vorba de viitor, există trei tipuri de oameni: cei care lasă lucrurile să se întâmple, cei care fac lucrurile să se întâmple şi cei care se întreabă ce s-a întâmplat. Vreau să cred că ne aflăm printre cei care fac lucrurile să se întâmple.

Imaginea farmaciștilor trebuie să fie schimbată, astfel încât pacienții să îi perceapă ca pe practicieni clinicieni. În cazul în care ne dorim remodelarea profesiei de farmacist, atunci ţinta acțiunilor trebuie să fie spiritul farmaciștilor practicieni, în mod individual.

În spatele fiecărui profesionist din Sănătate se află un om. Atât timp cât omul din spatele profesionistului evoluează continuu, se dezvoltă şi investeşte în sine, şi profesionistul din el se ridică la aceeaşi înălţime. Valorile personale se regăsesc în valorile profesionale şi viceversa. Avem nevoie de profesionişti de valoare, cu valori sănătoase.

Comunicarea este o mare parte din cheia acestei provocări.Competențe privind tehnologia informatică din Sănătate, cunoaşterea informațiilor generale legate de starea de sănătate a pacientului, cunoştinţe legislative, istoricul medical, permanenta legătură cu medicul curant, acestea sunt doar câteva din lucrurile foarte importante atunci când vine vorba de consilierea pacienților cu privire la medicamentele pe care le administrează atât cu prescripţie, cât şi fără.

De asemenea, îmbunătăţirea aspectelor privind comunicarea contribuie la înțelegerea modului în care putem preveni erorile, cum ar fi interacțiunile medicamentoase şi supradozările. Pacienţii își doresc ca farmacistul să facă parte din echipa de îngrijire a sănătății din spitale, din momentul în care aceştia vin pentru prima dată în contact cu terapia medicamentoasă și mai ales atunci când merg acasă având medicamente noi, apoi în cazul în care acestea vor fi administrate pe cont propriu. Un farmacist ar trebui să explice ce presupune noua terapie, noile medicamente, pentru ce sunt utilizate, cât timp trebuie să fie luate și așa mai departe. De asemenea, pacientul are nevoie de informații cu privire la interacțiunile cu alimentele și cu alte medicamente eliberate fără prescripţie medicală. Chiar dacă medicul poate transmite aceste lucruri, farmacistul este profesional responsabil de îngrijirea sănătății pacientului, un profesionist în care pacientul are încredere că îi poate furniza acest tip de informații.

Alte competențe pe care doresc să le adaug pe listă sunt, de exemplu, managementul bolilor cronice; ar trebui să fie implementate servicii incluse în serviciile de sănătate standard, rezonabile, pentru ca pacienții să aibă posibilitatea să le fie măsurată tensiunea arterială ca parte a serviciilor oferite de farmacie, o evaluare periodică a medicaţiei în cazul pacienților cronici, evaluarea efectelor adverse, o determinare a glicemiei etc.

Evident, farmacistul trebuie să aibă o educație compliantă cu etica profesională, care cuprinde aspectele legate de securizarea informaţiilor despre viața privată a pacientului. Farmaciștii ar trebui să se implice mai mult în mobilizarea şi diseminarea informaţiilor medicale către comunități specifice, organizaţii non-profit, şcoli, cluburi pentru seniori şi alte grupuri comunitare.

Ce îşi doreşte farmacistul în secolul XXI?

Este o întrebare simplă, cu un răspuns aparent tot atât de simplu.

În activitatea farmaceutică de astăzi, farmacistul îşi dorește mai multă implicare în activităţile clinice şi o distanţare de farmacia fizică, mercantilă.

În acelaşi timp, farmacistul de azi are o varietate de posibilităţi de a se implica în multe activităţi, dincolo de activitatea din farmaciile cu circuit închis sau deschis. Farmacistul – activitatea farmaceutică are un rol vital în ceea ce privește cercetarea clinică și studiile clinice; varietatea de roluri a unui farmacist se regăseşte în industrie, regulatory affairs, farmacovigilenţă, vânzări și marketing, distribuţie, asigurarea calității şi lista poate continua.

Cum putem îmbunătăţi practicarea profesiei de farmacist azi?

Nu pretind că am răspuns la această întrebare. Însă permiteți-mi să sugerez câteva idei care ar putea fi luate în considerare:

1. Încurajarea pacienților pentru a selecta un farmacist personal. Nu o farmacie, ci un farmacist.

2. Educarea farmaciștilor pentru a recunoaşte și a rezista tentaţiilor, atât flagrante, cât şi subtile, care compromit capacitatea lor de a avea grijă de pacienţi.

3. Să recunoaștem și să onorăm farmaciștii care au demonstrat un angajament profesional autentic pentru pacient. Avem nevoie de eroi mai mulţi în prima linie de farmacişti.

4. Creșterea eforturilor de a dezvolta și îmbogăți activitatea farmaciștilor practicieni.

5. Promovarea unui dialog la nivel național în rândul farmaciştilor şi medicilor şi poate chiar al reprezentanţilor pacienţilor cu privire la problemele legate de utilizarea medicaţiei şi ceea ce aceste trei grupuri pot face împreună pentru a îmbunătăţi situația actuală.

6. Concentrarea sistematică şi alocarea de resurse continue pentru educaţie şi dezvoltare continuă, pentru a dezvolta abilități care vor fi necesare de către farmaciştii practicieni pentru a face din profesia noastră o profesie completă, unitară, orientată către grija faţă de pacient.

7. Crearea unui centru de profil susținut de către farmaciști și pacienţi pentru a studia problemele sociale, impactul utilizării medicaţiei și de a face recomandări pentru soluționarea eventualelor neconcordanţe şi neconformităţi.

8. Să punem cât de multă energie în planificarea pe termen lung pentru activitatea farmaceutică. Să ne implicăm, prin organizațiile noastre profesionale, în ceea ce putem realiza pentru noua generație, nu doar pentru următoarele 12 luni.

Vise pentru viitor

Eleanor Roosevelt a spus: „Viitorul aparține celor care cred în frumusețea viselor lor.“ Să visăm împreună la un viitor în care farmaciștii sunt implicați activ în profesia lor. Să visăm împreună la un viitor în care suntem aliniaţi cu alţi farmaciști care doresc să își îmbunătățească profesia lor, ca o modalitate de a-și atinge maximul de potențial uman. Să visăm împreună la un viitor în care mulți oameni ating un nivel optim de bine, deoarece farmaciştii sunt acolo pentru a-i ajuta să facă alegeri înțelepte cu privire la utilizarea medicamentelor.

Oamenii doresc și au nevoie de farmaciști, cu aceste caracteristici - farmaciști cu suflet. Haideţi să ne dedicăm în refacerea profesiei noastre, într-o profesie care să le ofere oamenilor ceea ce doresc și au nevoie! Acesta nu este un obiectiv pe care îl putem atribui altcuiva. Fiecare dintre noi trebuie să își asume responsabilitatea pentru a face acest lucru.

Permiteți-mi să închei această privire de ansamblu asupra profesiei de farmacist din secolul XXI cu o reiterare a ideii lui Thomas Moore despre suflet: care are de-a face cu adâncimea, valoarea, inima și substanța personală.

În mod individual, putem examina și ne putem concentra asupra propriei noastre munci, îi putem sprijini și încuraja pe colegii noștri pentru a urmări aceste obiective. Putem crea și sprijini în mod colectiv, prin intermediul organizațiilor noastre profesionale, eforturile pe termen lung care construiesc sufletul farmaciei şi al farmacistului.

Mai presus de toate, putem vorbi, ne putem exprima liber.

Să susținem nevoile pacienţilor!

Să comunicăm şi să susţinem implementarea practicilor şi a serviciilor farmaceutice care ajută pacienţii la administrarea în siguranţă a medicamentelor! Putem face asta!