CERCETARE

Insectele – surse de nutrienţi şi substanţe biologic active

 Insects – sources of nutrients and biologically active substances

First published: 26 mai 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Farm.212.3.2023.8062

Abstract

Entomology and entomophagy have become a new trend in biomedical research and food science. From a nutritional point of view, insects are an excellent source of protein, with a high content of essential amino acids, while being rich in unsaturated fatty acids, micronutrients and fiber. In addition, edible insects contain various bioactive compounds with potential beneficial health effects. In this context, the European Commission has approved some species of insects in whole form or certain parts as “novel foods” following a rigorous scientific evaluation carried out by the European Food Safety Authority. Insects are a highly sustainable substitute for meat and animal products and, from an ecological point of view, they can make an important contribution to the sustainability of the environment, requiring fewer resources to develop their life cycle and offering an undoubted advantage over the livestock sector in terms of emissions of greenhouse gases and ammonia.
 

Keywords
insects, entomophagy, entomology, nutrients, biologically active substances, proteins, lipids, amino acids

Rezumat

Entomologia şi entomofagia au devenit o nouă tendinţă în cercetarea biomedicală şi în ştiinţa alimentelor. Din punct de vedere nutriţional, insectele constituie o sursă excelentă de proteine, având un conţinut ridicat de aminoacizi esenţiali, concomitent fiind bogate în acizi graşi nesaturaţi, micronutrienţi şi fibre. În plus, insectele comestibile conţin diferiţi compuşi bioactivi cu potenţiale efecte benefice asupra sănătăţii. În acest context, Comisia Europeană a aprobat unele specii de insecte în formă integră sau anumite părţi în calitate de „alimente noi”, ca urmare a unei evaluări ştiinţifice riguroase realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară. Insectele reprezintă un înlocuitor extrem de durabil al cărnii şi al produselor de origine animală şi, din punct de vedere ecologic, pot avea o contribuţie importantă la sustenabilitatea mediului înconjurător, necesitând mai puţine resurse pentru a-şi dezvolta ciclul de viaţă şi oferind un avantaj indubitabil faţă de sectorul zootehnic în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră şi de amoniac. 
 

Entomologia şi entomofagia au devenit o nouă tendinţă în ştiinţă şi alimentaţie. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, în 2013, a subliniat necesitatea examinării practicilor moderne în domeniul ştiinţei alimentare pentru a creşte comerţul, consumul şi acceptarea insectelor. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene a inclus, în 2015, insectele integre şi părţile lor în categoria alimentelor noi. În plus, în acelaşi an, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a oferit un aviz ştiinţific privind consumul de insecte şi a sugerat o listă de specii de insecte cu potenţial ridicat de utilizare drept aliment pentru animale şi oameni. În 2021, EFSA, conform regulamentului Uniunii Europene 2015/2283, a emis un aviz pozitiv cu privire la siguranţa larvelor uscate de Tenebrio molitor (TM), sau vierme galben de făină, Locusta migratoria (LM) şi Acheta domesticus (AD), iar recent, în ianuarie 2023, a fost emis avizul pozitiv pentru larvele de Alphitobius diaperinus pentru consum uman. Din punct de vedere nutriţional, insectele comestibile sunt propuse ca sursă alternativă de proteine pentru oameni şi animale datorită nivelurilor ridicate de aminoacizi esenţiali (EAA), acizi graşi nesaturaţi, micronutrienţi (de exemplu, vitamina B12, fier, zinc şi calciu) şi fibre. În plus, insectele comestibile au în compoziţia lor diferiţi compuşi bioactivi cu potenţiale efecte pozitive asupra sănătăţii(11,13,18).

Insectele aparţinând clasei Insecta, încrengăturii Anthropoda şi regnului Animalia sunt cel mai mare grup de nevertebrate din regnul animal. Populaţia lor variază între 2,6 milioane şi 7,8 milioane. Evaluarea recentă a Stork a arătat că estimarea medie globală a speciilor de insecte rămâne de 5,5 milioane. Insectele sunt împărţite în 29 de ordine, majoritatea fiind Lepidoptera, Isoptera, Hymenoptera, Coleoptera, Orthoptera şi Hemiptera. Entomofagia, faptul de a consuma insecte şi nevertebrate, a însoţit istoria umanităţii de-a lungul secolelor, jucând un rol semnificativ în practicile culturale şi religioase. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură consideră insectele ca parte din dieta comună a cel puţin două miliarde de oameni din lume. Pentru consumul uman sunt disponibile diferite specii de insecte, precum coleoptere, lepidoptere şi himenoptere, care reprezintă 31%, 18% şi, respectiv, 14% din consumul total de insecte. Din punct de vedere ecologic, insectele reprezintă un înlocuitor extrem de durabil al cărnii şi al produselor de origine animală, produc mult mai puţine gaze cu efect de seră şi necesită mai puţină apă, pământ şi hrană pentru a-şi dezvolta ciclul de viaţă, în comparaţie cu animalele(7,16,22).

Un alt avantaj major al insectelor comestibile este reprezentat de posibilitatea cultivării lor folosind deşeuri alimentare organice, cum ar fi compost, gunoi de grajd sau deşeuri vegetale, ceea ce poate reduce contaminarea dăunătoare a mediului. Deşeurile alimentare reprezintă ameninţări serioase la adresa sustenabilităţii mediului înconjurător, de aceea utilizarea lor pentru creşterea insectelor oferă o abordare atractivă pentru „închiderea buclei” lanţului alimentar într-o economie circulară durabilă(15).

Insectele constituie o sursă nutritivă alternativă. Astfel, circa două miliarde de oameni consumă aproximativ 2000-2300 de insecte comestibile din 12 ordine, printre care cele mai utilizate sunt gândacii (coleoptere), omizile, fluturii şi moliile (lepidoptere), albine, viespi şi furnici (himenoptere), lăcuste, greieri (ortoptere), cicade, caligări (hemiptere), termite (isoptere), muşte (diptere) etc. (figura 1). Din ordinul lepidopterele provin cele mai multe specii utilizate, incluzând circa 128 de familii, dintre care 36 sunt consumate de om sub formă de omizi şi, mai rar, crisalide(10,14,17,22).
 

Figura 1. Ordinele de insecte consumate la nivel global şi în Africa(14)
Figura 1. Ordinele de insecte consumate la nivel global şi în Africa(14)

Din punct de vedere nutriţional, insectele reprezintă o sursă bună de proteine ​​biodisponibile de înaltă calitate, aminoacizi (de la 35% la 60%), dintre care aminoacizi esenţiali (de la 10% la 30%), acizi graşi polinesaturaţi, minerale (fosfor, calciu, mangan, cupru, zinc, sodiu, potasiu şi fier), carotene, vitamine (B1, B2, B6, D, E, K, C etc.) şi fibre insolubile, precum chitină (figura 2). În ciuda faptului că insectele au fost folosite în medicina tradiţională cu diferite scopuri, există puţine dovezi despre proprietăţile funcţionale ale insectelor(6,7,11,16,18,22).
 

Figura 2. Compoziţia nutrienţilor din insectele comestibile(22)
Figura 2. Compoziţia nutrienţilor din insectele comestibile(22)

Contribuţiile nutriţionale ale insectelor sunt asigurate de: proteine (20-70%) cu un conţinut ridicat de aminoacizi esenţiali (46-96%); lipide (10-50%), incluzând acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi; fibre (8,5-27%); minerale (calciu, cupru, zinc, mangan etc.); vitamine, în principal din grupa B. Concentraţiile nutrienţilor pot varia în funcţie de specie, de stadiul de dezvoltare, de dietă şi de condiţiile climaterice(10,17,18).

Rata de extracţie şi caracteristicile proteinelor din insecte prin diferite metode de extracţie (apă, fracţionare uscată, sonicare, presiune ultraînaltă etc.) pot varia în funcţie de specie, sex, stadiu de viaţă, alimentaţie, regiune geografică şi pot determina funcţionalitatea proteinelor. Modificarea funcţionalităţii proteinelor din insecte prin procedeul de extracţie este legată de alterarea hidrofobicităţii de suprafaţă, a încărcăturii proteice şi a compoziţiei proteinelor în funcţie de greutatea moleculară(8,9).

Studiul a circa 40 de specii de insecte a demonstrat o variaţie considerabilă a compoziţiei între specii. Astfel, proteinele şi grăsimile sunt substanţele cele mai abundente în substanţa uscată, conţinutul de proteine variind între 6,25% şi 80,26%, iar conţinutul de grăsime a variat de la 2,2% la 43%. Proteinele, ca o componentă esenţială a vieţii, sunt responsabile de răspunsul imun, de sinteza anticorpilor, îndeplinesc funcţie enzimatică şi, fiind implicate în reacţiile biochimice, constituie şi o sursă de energie în anumite condiţii. Majoritatea studiilor privind compoziţia insectelor au raportat o omniprezenţă a proteinelor în majoritatea insectelor (figura 3). Astfel, printre clasele de insecte cele mai bogate în proteine se numără gândacii (Blattodea), fluturii, omizile (Lepidoptera), lăcustele şi greierii (Orthoptera) etc.(22)

Figura 3. Conţinutul de proteine la diferite specii de insecte(22)
Figura 3. Conţinutul de proteine la diferite specii de insecte(22)


Proteinele constituie componenta principală a omizilor. La analiza a 24 de specii de omizi comestibile s-a stabilit că proteinele constituiau 63,5%, iar lipidele – 15,7%, cu o valoare energetică de 457 kcal/100 g. Proteinele, datorită unei digestibilităţi înalte, furnizează aminoacizi esenţiali şi nonesenţiali, îndeosebi lizină şi treonină. Concomitent, proteinele sunt o sursă de peptide bioactive, precum tripeptide şi polipeptide(14).

Insectele au un conţinut ridicat de aminoacizi esenţiali (46-96%) şi nonesenţiali, inclusiv leucină (Leu), lizină (Lys), valină (Val), treonină (Tre), fenilalanină (Phe) şi histidină (Hys), iar restul pot egala sau depăşi cantităţile zilnice recomandate. Aportul de aminoacizi esenţiali este important în cazul alimentaţiei vegetariene(12,17,18).

Analiza componenţei de aminoacizi la lepidoptere (omizi, fluturi, molii) a demonstrat că aceştia (în mg/g) constau din: acid glutamic (Glu) – 103,4; leucină (Leu) – 62,7; lizină (Lys) – 57,7; valină (Val) – 54,1; alanină (Ala) – 48,9; serină (Ser) – 48,4; arginină (Arg) – 46,9; fenilalanină (Phe) – 46,3; prolină (Pro) – 44,9; glicină (Gly) – 43,8; isoleucină (Ile) – 40,4; treonină (Yhr) – 40; histidină (Hys) – 23,7; metionină (Met) – 22,1(17).

Insectele se caracterizează printr-un conţinut variat de lipide, în funcţie de etapa de dezvoltare, fiind mai consistent în stadiul de larvă. Lipidele se caracterizează printr-un conţinut ridicat de acizi graşi (80%), fosfolipide şi sterol (colesterol). Acizii graşi sunt constituiţi din cei saturaţi (20-42%), mononesaturaţi (20-35%) şi polinesaturaţi (16-39%). Acizii polinesaturaţi predomină în insectele din ordinele Lepidoptere, Isoptere, Himenoptere şi Ortoptere(17,22).

Lipidele din insecte au o valoare superioară de acizi graşi esenţiali în comparaţie cu alte surse. Metodele de extragere (apă, Folch, Soxhlet etc.) determină randamentul şi tipurile de lipide, dar practic nu influenţează compoziţia acizilor graşi. În funcţie de aplicaţia dorită a lipidelor din insecte, este necesară selectarea procesului de extracţie(9,12).

Lipidele din insectele de lepidoptere (fluturi, omizi, molii) s-au caracterizat printr-un conţinut ridicat de acizi graşi (19,4-39%), acizi mononesaturaţi (4,4-50,8%) şi polinesaturaţi (1,7-62,1%) (Ordonez, 2022). Omizile sunt cele mai bogate insecte în lipide, inclusiv acizi graşi mono- şi polinesaturaţi (acid linolenic – Omega-3 , acid linoleic – Omega-6 acid oleic), care nu se sintetizează în organism. Compoziţia mai multor specii de omizi utilizate au conţinut circa 32-57% acizi graşi, 1-27% acizi graşi mononesaturaţi şi 37-54% acizi graşi polinesaturaţi. Alte larve de lepidoptere sunt compuse din circa 70% acizi graşi nesaturaţi. Diferenţa în conţinutul acizilor graşi al insectelor din lepidoptere depinde de dieta omizilor(12,14).

Insectele din ordinul Lepidoptere au un ciclu de morfogeneză specific şi foarte complicat, care include patru etape de dezvoltare: ou, larvă, pupă şi adult (imago). Studiul preclinic şi clinic al produselor biologic active obţinute din ţesuturile de insecte din ordinul Lepidoptere, familia Lymantridae, genul Lymantria, specia Lymantria, dispar (molia stajarului, molia spongioasă) la etapa de ou (entoheptin), pupă (imupurin), larve (adenoprosin) şi din ou şi pupă în raport 25%:75% (imuheptin). S-a efectuat un studiu comparativ al analizei cantitative a produselor biologic active extrase în diferite etape de dezvoltare ale insectelor (ou, larvă, pupă şi imago) din lepidoptere, diptere şi coleoptere cu reprezentantul mamiferelor (ouă de prepeliţă) şi lumii vegetale (Aloe vera) asupra conţinutului de proteine, lipide şi zahăr în substanţa uscată (tabelul 1). Analiza datelor expuse a demonstrat că produsele entomologice din lepidoptere au cel mai mare conţinut de proteine în toate etapele de evoluţie în comparaţie cu coleopterele, dipterele, ouăle de prepeliţă şi aloe. Concomitent, produsele din lepidoptere cedau celorlalte extrase după conţinutul de lipide şi zahăr(3,4,5).
 

Tabelul 1. Analize cantitative ale substanţelor biologic active extrase din ţesuturile în diferite stadii de dezvoltare ale lepidopterelor (L), coleopterelor (C) şi dipterelor (D)
Tabelul 1. Analize cantitative ale substanţelor biologic active extrase din ţesuturile în diferite stadii de dezvoltare ale lepidopterelor (L), coleopterelor (C) şi dipterelor (D)

Analizele spectrale ale proteinelor produselor biologic active au demonstrat că acestea conţin întregul set de aminoacizi: esenţiali (treonină, metionină, valină, izoleucină, leucină, fenilalanină, histidină, lizină, arginină, triptofan) şi nonesenţiali (acid asparagic, serină, acid glutamic, prolină, cisteină, glicină, alanină, tirozină) (tabelul 2). Astfel, entoheptinul conţine 18,1134 mg/100 mg de aminoacizi esenţiali (48,4%), imuheptinul – 25,6693 mg/100 mg (50,3%), iar imupurinul – 28,0547 m/100 mg (50,5%). Analizele proteinelor au demonstrat predominanţa următorilor aminoacizi: fenilalanina, acidul glutamic, lizina, leucina, acidul asparagic şi arginina. Este necesar de menţionat prezenţa importantă a aminoacizilor cu catenă laterală dezvoltată – leucina, izoleucina, valina. Din datele obţinute a reieşit că entoheptinul conţine 4,69 mg/100 mg de astfel de aminoacizi, imuheptinul – 9,46 mg/100 mg, iar imupurinul, 8 mg/100 mg. Importanţă pot avea şi aminoacizii aromatici (esenţiali – fenilalanina, triptofan şi nonesenţiali – tirozina), care sunt conţinuţi în cantităţi considerabile în preparatele entomologice cercetate (entoheptin – 7,43 mg/100 mg, imuheptin – 10,46 mg/100 mg, imupurin – 12,14 mg/100 mg)(3,4,5).
 

Tabelul 2. Conţinutul calitativ şi cantitativ al aminoacizilor în produsele biologic active (entoheptin, imuheptin, imupurin) (mg/100 mg)
Tabelul 2. Conţinutul calitativ şi cantitativ al aminoacizilor în produsele biologic active (entoheptin, imuheptin, imupurin) (mg/100 mg)

S-a stabilit că insectele sunt surse importante de agenţi activi pentru medicina modernă. Multe insecte, precum albinele, muştele, furnicile, gândacii etc., sunt utilizate pentru a obţine agenţi antibacterieni, antitumorali, imunostimulatori, antiinflamatori, antitrombotici etc. Tubiechong este un produs entomologic obţinut din femele Eupolyphaga sinensis Walker (ESW) sau Polyphaga plancyi Bolivar (PPB), cu o gamă largă de efecte, inclusiv anticoagulant şi antitrombotic, antitumoral, antioxidant, imunomodulator, hipolipemiant şi hepatoprotector. Studiile chimice au indicat că Tubiechong a generat mulţi compuşi activi, inclusiv proteine, aminoacizi, peptide, acizi graşi, alcaloizi, nucleozide, polizaharide, vitamine liposolubile şi minerale(21).

Tubiechong este o sursă excelentă de proteine ​​de înaltă calitate şi este bogat în aminoacizi. Aminoacizii, peptidele şi proteinele sunt cunoscute în mod obişnuit drept componente majore ale organismelor animale şi au fost confirmate prin studii moderne drept componente specifice ale biomasei de origine animală cu scopuri nutritive şi medicinale unice. S-a constatat că Tubiechong conţine 18 tipuri de aminoacizi, dintre care Gly, Ala, Pro, Tyr, Arg, Lys Ser şi Ala. Aminoacizii hidrofobi reprezintă circa 46,7% şi ar putea creşte solubilitatea în lipide şi activitatea peptidelor produsului. S-a confirmat o activitate antioxidantă puternică pentru un produs peptidic şi fracţiile sale purificate(21).

Lipidele extrase din ESW conţin circa 75% acizi graşi nesaturaţi, iar acidul linoleic reprezentă 28,5%. Efectul tonic al preparatului Tubiechong se poate datora acizilor graşi esenţiali ca ingrediente nutriţionale în combinaţie cu aminoacizii esenţiali şi unele vitamine. Analiza chimică a descoperit prezenţa a şase componente lipidice identificate ca acizi graşi saturaţi şi polinesaturaţi, care au reprezentat 97,55%. Extractul uleios de Tubiechong a constat dintr-o cantitate semnificativă de acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi, inclusiv acid palmitic (21,70%), acid cis-9-oleic (40,78%), acid cis-9,12-linoleic (21,86%), cis-9-palmitoleat (9,86%), cis-9,12,15-linolenat (1,69%) şi miristat (1,67%). Extractul care conţine o cantitate mare de acizi graşi oleici şi polinesaturaţi manifestă efecte antiinflamatoare, antitumorale şi cardioprotectoare. Fenilpropanoizii, care includ fenilpropanoizi simpli, cumarine, lignani, lignine şi flavonoide, reprezintă un grup important de produse naturale cu efecte antimicrobiene, antioxidante, antiinflamatoare, antidiabetice şi antitumorale. S-a evidenţiat un grup de alcaloizi cu proprietăţi antitumorale, imunomodulatoare, antiinflamatoare şi antioxidante(21).

Lăcusta Oxya yezoensis are un conţinut bogat de proteine (68,1%) şi scăzut de acizi graşi (4%) din masa uscată. Analiza componenţei extractului metanolic a relevat un conţinut de acizi graşi, precum acid linolenic, acid linoleic, acid palmitic şi acid stearic. S-a demonstrat că acizii graşi nesaturaţi din pupele viermelui de mătase au îmbunătăţit profilul lipidic şi au anihilat parametrii stresului oxidativ la şobolanii cu hipercolesterolemie(19).

Insectele, indiferent de ordine şi specie, au un conţinut mare de calciu, cupru, mangan şi zinc, iar unele se disting printr-un aport de fier (31-77 mg/100 g) şi zinc (14 mg/100 g). Cantitatea de vitamine lipo- şi hidrosolubile poate varia la fiecare specie de insecte cu un interval de 0,1-7,7 mg pentru tiamină, 0,11-8,9 mg – riboflavină şi 0,47-5,4 mg pentru vitamina B12. Carbohidraţii constituie fibrele insectelor şi se găsesc în principal în chitina exoscheletului, cu un conţinut de 3-50 mg/kg greutate corporală. Chitina insectelor acţionează ca celuloza umană, compuşi care sunt asociaţi cu ameliorarea sistemului imunitar, reducerea reacţiilor alergice la oameni şi protecţia împotriva infecţiilor parazitare(17).

Insectele sunt considerate o sursă de produse proteice şi de substanţe biologic active (proteine, peptide, aminoacizi esenţiali şi nonesenţiali, lipide, acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi, carbohidraţi, vitamine şi minerale etc.) cu diverse proprietăţi: antioxidante(1,6,9,12,13,20,22); antiinflamatoare(1,2,6,9,13,22); antimicrobiene(1,6,9,13,22); antitumorale(6,9,12); antidiabetice(9,22); antihipertensive(1,6,9,12,13,22); antiobezitate(9,12,13,22); hipolipemiante(9,12,13,22); antiproliferative(13); antitrombotice(6).

Proteinele insectelor au un profil excelent de aminoacizi, iar unii aminoacizi sunt chiar mai abundenţi decât în plante şi produsele de origine animalieră. Proteinele extrase din insecte manifestă o gamă variată de efecte în comparaţie cu alte surse de alimente: antioxidante(1,6,9,12,13,20,22); antiinflamatoare(1,2,6,9,14); imunomodulatoare(1,2,6,9,14); antimicrobiene(1,2,6,9); antitumorale(2,6,9,12); antidiabetice(2,9,14); antihipertensive(1,6,9,14).

Dezavantajele şi provocările legate de consumul de insecte pot fi determinate de percepţia consumatorului (neofobie, dezgust etc.), precum şi de riscurile asociate consumului de insecte (sensibilizare primară şi reacţii alergice la proteinele de insecte, contaminarea cu virusuri şi bacterii, conţinutul de insecticide şi pesticide, prezenţa micotoxinelor şi antinutrientelor)(1,8,15).

Deşi capătă un interes tot mai mare, implementarea entomofagiei pe scară largă ar putea prezenta unele restricţii şi dezavantaje. Siguranţa asociată cu utilizarea insectelor comestibile ar putea fi un factor major care determină includerea lor în dieta umană. Unele studii au raportat pericole pentru siguranţa alimentelor şi factorii nutriţionali asociaţi cu insectele comestibile, care ar putea fi limitate prin metodele de procesare (fierberea, prăjirea, coacerea etc.). S-a demonstrat că un pericol semnificativ îl prezintă micotoxinele produse în intestinele insectelor, responsabile de boli acute şi cronice. La insectele comestibile s-a raportat prezenţa aflatoxinei, cea mai periculoasă micotoxină, ale cărei niveluri pot depăşi limita reglementată, care s-ar putea datora contaminării prin condiţii de uscare deschise şi neigienice. Mai multe studii au raportat contaminarea insectelor comestibile cu diferite metale grele, dar nu s-au estimat pericole suplimentare în comparaţie cu sursele convenţionale de hrană pentru animale. În privinţa cantităţii de antinutrienţi, care impune mai multe probleme de sănătate, s-a estimat că aceastanu depăşeşte limita reglementată şi, astfel, potenţiala ameninţare a antinutrienţilor la insectele comestibile este minoră. O problemă controversată o reprezintă contaminarea cu paraziţi şi microorganisme patogene, alături de prezenţa reziduurilor de pesticide la insectele comestibile. S-a arătat că acest pericol poate fi prezent în cazul recoltării insectelor comestibile sălbatice, dar acest risc se reduce semnificativ la creşterea industrială, în condiţii controlate. La insectele comestibile au fost identificaţi diverşi alergeni, iar reacţiile alergice implică în principal tropomiozina şi arginin-kinaza (peste 70%). Cu toate acestea, alergenii prezenţi la insectele comestibile nu pot fi controlaţi bine prin modificări ale factorilor externi, deoarece sunt un factor de risc endogen pentru sănătate. De asemenea, s-a raportat că încălzirea şi digestia nu pot elimina potenţialele reacţii alergice ale insectelor comestibile. Alergenii nedeclaraţi ar putea reprezenta o ameninţare, chiar şi o cauză de deces, pentru persoanele sensibile la alergeni. Astfel, persoanele cu reacţii alergice la crustacee (artropode) au un potenţial mare de reactivitate încrucişată cu insectele comestibile. În acest context, alergenii din insecte comestibile trebuie identificaţi şi declaraţi, iar aportul de insecte comestibile ca surse de hrană trebuie luat în considerare cu atenţie(1,9).

În concluzie, insectele comestibile sunt considerate o sursă remarcabilă de nutrienţi, prin conţinutul de proteine, aminoacizi, lipide, chitină şi vitamine, în perspectiva atenuării problemelor deficitului de alimente la nivel mondial. Utilitatea insectelor necesită a lua în considerare atât beneficiile pentru sănătate, cât şi aspectele de siguranţă. În acest context, dacă beneficiile insectelor sunt demonstrate prin substanţele biologic active care manifestă diferite proprietăţi (antioxidante, antihipertensive, antiinflamatorii, antimicrobiene, imunomodulatoare etc.), atunci aspectele de siguranţă, precum perceperea de către consumatori (neofobie, dezgust etc.) şi riscurile asociate cu consumul de insecte (sensibilizare, reacţii alergice, contaminarea cu virusuri şi bacterii, conţinutul de insecticide şi pesticide, prezenţa micotoxinelor şi a antinutrienţilor) necesită o abordare mai argumentată, cu dovezi ştiinţifice.  

 

Figura 4. Beneficiile şi siguranţa insectelor comestibile(1)
Figura 4. Beneficiile şi siguranţa insectelor comestibile(1)

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY. 

Bibliografie

  1. Aguilar-Toalá JE, Cruz-Monterrosa RG, Liceaga AM. Beyond Human Nutrition of Edible Insects: Health Benefits and Safety Aspects. Insects. 2022 Nov 1;13(11):1007. doi: 10.3390/insects13111007.

  2. Aiello D, Barbera M, Bongiorno D, Cammarata M, Censi V, Indelicato S, Mazzotti F, Napoli A, Piazzese D, Saiano F. Edible Insects an Alternative Nutritional Source of Bioactive Compounds: A Review. Molecules. 2023 Jan 10;28(2):699. doi: 10.3390/molecules28020699. 

  3. Ciuhrii M, Vernescu S. Entomologia la finele secolului XX. În: Dezvoltarea în pragul milemiului III. Lucrările celui de-al II-lea Congres. Bucureşti. 1999;560-567.

  4. Ciuhrii M. Terapii complementare noi bazate pe subsanţe biologic active extrase din insecte. În: Priorităţi în dezvoltarea biotehnologiei româneşti. Lucrările simpozionului. Târgovişte. 2002;96-103.

  5. Bacinschi N. Hepatoprotectoare entomologice. Chişinău. 2012. 312 p.

  6. D’Antonio V, Battista N, Sacchetti G, Di Mattia C, Serafini M. Functional properties of edible insects: a systematic review. Nutr Res Rev. 2023 Jun;36(1):98-119. doi: 10.1017/S0954422421000366.

  7. Di Mattia C, Battista N, Sacchetti G, Serafini M. Antioxidant Activities in vitro of Water and Liposoluble Extracts Obtained by Different Species of Edible Insects and Invertebrates. Front Nutr. 2019 Jul 15;6:106. doi: 10.3389/fnut.2019.00106.

  8. Kim TK, Cha JY, Yong HI, Jang HW, Jung S, Choi YS. Application of Edible Insects as Novel Protein Sources and Strategies for Improving Their Processing. Food Sci Anim Resour. 2022 May;42(3):372-388. doi: 10.5851/kosfa.2022.e10.

  9. Lee JH, Kim TK, Jeong CH, Yong HI, Cha JY, Kim BK, Choi YS. Biological activity and processing technologies of edible insects: a review. Food Sci Biotechnol. 2021 Aug 5;30(8):1003-1023. doi: 10.1007/s10068-021-00942-8. 

  10. Liceaga AM. Edible insects, a valuable protein source from ancient to modern times. Adv Food Nutr Res. 2022;101:129-152. doi: 10.1016/bs.afnr.2022.04.002.

  11. Malematja E, Manyelo TG, Sebola NA, Mabelebele M. The role of insects in promoting the health and gut status of poultry. Comp Clin Pathol. 2023. doi.org/10.1007/s00580-023-03447-4. 

  12. Mishyna M, Glumac M. So different, yet so alike Pancrustacea: Health benefits of insects and shrimps. Journal of Functional Foods. 2021;76104316. doi.org/10.1016/j.jff.2020.104316.

  13. Navarro Del Hierro J, Cantero-Bahillo E, Fernández-Felipe MT, García-Risco MR, Fornari T, Rada P, Doblado L, Ferreira V, Hitos AB, Valverde ÁM, Monsalve M, Martin D. Effects of a Mealworm (Tenebrio molitor) Extract on Metabolic Syndrome-Related Pathologies: In Vitro Insulin Sensitivity, Inflammatory Response, Hypolipidemic Activity and Oxidative Stress. Insects. 2022 Sep 30;13(10):896. doi: 10.3390/insects13100896. 

  14. Numbi Muya GM, Mutiaka BK, Bindelle J, Francis F, Caparros Megido R. Human Consumption of Insects in Sub-Saharan Africa: Lepidoptera and Potential Species for Breeding. Insects. 2022 Sep 29;13(10):886. doi: 10.3390/insects13100886.

  15. Ojha S, Bußler S, Schlüter OK. Food waste valorisation and circular economy concepts in insect production and processing. Waste Manag. 2020 Dec;118:600-609. doi: 10.1016/j.wasman.2020.09.010.

  16. Oghenesuvwe EE, Paul C. Edible insects bio-actives as anti-oxidants: Current status and perspectives. Journal of Complementary Medicine Research. 2019;10(2):89–102. 10.5455/jcmr.20190130100319.

  17. Ordoñez-Araque R, Quishpillo-Miranda N, Ramos-Guerrero L. Edible Insects for Humans and Animals: Nutritional Composition and an Option for Mitigating Environmental Damage. Insects. 2022 Oct 18;13(10):944. doi: 10.3390/insects13100944. 

  18. Ros-Baró M, Casas-Agustench P, Díaz-Rizzolo DA, Batlle-Bayer L, Adrià-Acosta F, Aguilar-Martínez A, Medina FX, Pujolà M, Bach-Faig A. Edible Insect Consumption for Human and Planetary Health: A Systematic Review. Int J Environ Res Public Health. 2022 Sep 15;19(18):11653. doi: 10.3390/ijerph191811653. 

  19. Saiki M, Takemoto N, Nagata M, et al. Analysis of Antioxidant and Antiallergic Active Components Extracted From the Edible Insect Oxya yezoensis. Natural Product Communications. 2021;16(5). doi:10.1177/1934578X211023363.

  20. Sanchez ML, Caltzontzin V, Feregrino-Pérez AA. Nutritional Composition, Phenolic Compounds and Antioxidant Activity of Different Samples of Water Boatmen Eggs (Hemiptera: Corixidae). Foods. 2022 Dec 21;12(1):28. doi: 10.3390/foods12010028.

  21. Xie J, Zhang D, Liu C, Wang L. A periodic review of chemical and pharmacological profiles of Tubiechong as insect Chinese medicine. RSC Adv. 2021 Oct 19;11(54):33952-33968. doi: 10.1039/d1ra05425b.

  22. Zhou Y, Wang D, Zhou S, Duan H, Guo J, Yan W. Nutritional Composition, Health Benefits, and Application Value of Edible Insects: A Review. Foods. 2022 Dec 7;11(24):3961. doi: 10.3390/foods11243961.

Articole din ediţiile anterioare

NUTRIŢIE | Ediţia 2 199 / 2021

Tehnici şi materiale de gătit – alegeri care pot influenţa calitatea vieţii

Teodor Alexandru Dincă, M. Stancu, Ioana Cătălina Plocon, Maria Bianca Sîrbu, Marius Sorinel Neacşu, Magdalena Mititelu

Adoptarea unei diete şi a unui stil de viaţă sănătos este foarte importantă pentru prevenirea obezităţii, malnutriţiei şi a unor afecţiuni precum d...

04 mai 2021
NUTRACEUTICE | Ediţia 5 214 / 2023

Din secretele longevităţii… nutraceuticele – partea a XVII-a. Tulburările de somn datorate dezechilibrelor nutriţionale

Gabriela Vlăsceanu

Precizam în articolul precedent („Bioritmurile şi ceasurile interioare. Cronobiologia şi cronofarmacologia”)‌(1) că nucleul suprachiasmatic este ce...

30 octombrie 2023
NUTRITIE | Ediţia 1 198 / 2021

Alimente fortificate şi impactul asupra sănătăţii consumatorilor

Daniela Hagiu, Oana Mihai, Magdalena Mititelu

Fortificarea alimentară are o lungă istorie de utilizare în ţările industrializate pentru controlul cu succes al deficienţelor vitaminelor A şi D, ...

06 martie 2021
NUTRITIE | Ediţia 3 200 / 2021

Tehnici şi materiale de gătit – alegeri care pot influenţa calitatea vieţii (II)

Teodor Alexandru Dincă, Maria Andreea Stancu, Ioana Cătălina Plocon, Maria Bianca Sîrbu, Marius Sorinel Neacşu, Magdalena Mititelu

Adoptarea unei diete şi a unui stil de viaţă sănătos este foarte importantă pentru prevenirea obezităţii, malnutriţiei şi a unor afecţiuni precum d...

06 mai 2021