SUPLIMENT MANAGEMENT FARMACEUTIC

Instrumente de marketing pentru farmaciile independente

 Independent pharmacy’s marketing tools

First published: 06 mai 2015

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/FARM.5.3.2015.4511

Abstract

The pharmacy system in Romania is organized as a competitive one and it is not enough for the independent pharmacist (owner of a pharmacy) to be well-trained profesionally to survive commercially. Marketing is a new concept that must be used systematically and compelling. Marketing is a tool sometimes used egotistically with the aim of enabling the pharmacy to attract many patients, more often, who are willing to spend more money in the pharmacy.
A proper understanding of the buying process is highly important for the pharmacist to eventually mix the correct marketing dosesin order to get positive results. Although many theories regarding the marketing variables exist, from practical perspective it is important for the pharmacist to make proper choices in order to create a distinctive brand which would attract customers and retain them on the long run. 
 

Keywords
pharmacy system, marketing, pharmacist

Rezumat

Sistemul de organizare a farmaciilor în România este unul concurenţial şi nu este suficient pentru farmacistul independent să fie bine pregătit profesional pentru ca să supravieţuiască. Marketingul este un domeniu nou, ce trebuie accesat în mod sistematic şi coerent. Marketingul este un instrument ce va fi folosit uneori egoist, cu scopul de a permite farmaciei să aducă mai mulţi pacienţi, de mai multe ori şi care să cheltuie mai mulţi bani în farmacie.
Înţelegerea procesului de cumpărare este foarte importantă pentru ca ulterior farmacistul să poată doza corect variabilele de marketing în dozele corecte pentru a obţine un rezultat pozitiv. Există mai multe teorii legate de variabilele de marketing şi este puţin important din punct de vedere practic care sunt alegerile farmacistului, dar esenţial este să găsească combinaţia ce va permite farmaciei crearea unui brand distinctiv pentru atragerea şi loializarea pacienţilor.
 

Ce este marketingul şi la ce ne foloseşte?

  • filozofie a firmei despre cum să atragem mai mulţi pacienţi, de mai multe ori şi cu mai mulţi bani;

  • deprindere egoistă (avem grijă de noi, în detrimentul competiţiei);

  • farmacistul independent are câteva avantaje ce pot fi folosite (decizie, viteză de reacţie şi acces imediat la pacient);

  • are scopul unic de a genera vânzări.

 

Există o discuţie fundamentală în ceea ce priveşte ideea de marketing: farmaciştii trebuie să fie vânzători sau nu, să utilizeze instrumente de marketing sau pur si simplu să-şi facă meseria de farmacist şi să aştepte să vină pacienţii în farmacie?

Sistemul de organizare a farmaciilor în ţara noastră este unul concurenţial. Mai mult, în ţară avem peste 8.000 de farmacii(1), cu cifra medie de afaceri cea mai mică din Europa şi cu profitabilitatea cea mai scăzută din Europa în termeni absoluţi (valoare) şi printre cele mai mici în termeni relativi (procente de marjă pentru farmacie)(2). Ca atare, cred că avem un număr de farmacii mai mare decât poate să susţină piaţa în mod viabil, însemnând că unele farmacii nu vor rezista în perioada următoare. Este o situaţie similară, din această perspectivă, cu a altor pieţe concurenţiale în care unii actori sunt buni, cunoscuţi şi apreciaţi de client, şi vor rămâne pe piaţă, în timp ce alţii vor trebui să închidă, într-o formă sau alta (vânzare de licenţă, faliment, retragere voluntară de pe piaţă).

Este un adevăr că într-o piaţă concurenţială fiecare actor acţionează în favoarea sa şi în defavoarea competitorilor. Ca atare, dacă o farmacie nu se marketează singură, poate să fie sigură că cineva se va ocupa de acest lucru, dar mai rău. Peter Drucker, un guru al managementului, spunea că marketingul trebuie să facă produsul să se vândă singur(3). Cu alte cuvinte, o farmacie cu marketing foarte bun va fi capabilă să atragă pacienţii în mod natural şi nu va fi nevoită neapărat să apeleze la instrumente comerciale (reduceri de tot felul, vânzare forţată, practici comerciale dubioase etc.). Aceasta presupune ca farmacistul să-şi cunoască atât de bine clienţii, încât să ştie exact ce şi cum să livreze pentru ca pacientul (clientul) să vină în farmacie şi să cumpere produsul (serviciul farmaceutic).

Un fel de definire a marketingului a fost dată de fostul şef de marketing de la Coca-Cola, Sergio Zyman, care spunea că marketingul reprezintă faptul de a veni sistematic şi consistent cu planuri şi acţiuni care să aducă cât mai mulţi oameni să cumpere produsul, de cât mai multe ori şi cu cât mai mulţi bani(4).

În acelaşi timp trebuie să spunem că marketingul este o filozofie a firmei, pentru că este de esenţa unei afaceri (farmacie) să ştie cum să aducă clienţi (pacienţi) în magazinul său (farmacie) pe termen lung, deoarece clientul (farmacistul) este mulţumit şi chiar încântat de produsele şi/sau serviciile primite la farmacie. Ne place, nu ne place, pe lângă calitatea de profesionişti în domeniul medicamentului, trebuie să fim şi oameni de marketing, pentru ca să avem publicul ce ne poate asigura existenţa profesională.

Multă vreme profesionistul de marketing era văzut ca o persoană de tipul artistului, supercreativ, cumva rebel, profund comercial şi nedemn pentru un farmacist. Lucrurile sunt în fapt diferite. Farmacia este o afacere mică ce are nevoie să fie orientată spre client (pacient) în mod direct şi dinamic, şi farmacistul poate şi trebuie să fie omul de marketing necesar, pentru că el ştie cel mai bine ce nevoi are pacientul şi este profesionistul cel mai complet în domeniul medicamentului. Aici farmacistul independent are cel mai important avantaj în competiţia sa cu lanţurile de farmacii - dinamica activităţii de marketing este la îndemâna sa. El dictează ritmul (viteza), tonul (cu care este livrat mesajul de marketing) şi muzica (conţinutul mesajului de marketing).

Marketingul este o ocupaţie destul de egoistă, în sensul în care ajută profesionistul să câştige bătălia cu concurenţa. Pe o piaţă esenţialmente concurenţială cum este cea a farmaciilor, nu pot să câştige toţi actorii. Chiar dacă sună cinic, sunt premise ca unele farmacii să nu supravieţuiască şi se vor închide. Ca atare, farmacistul trebuie să privească utilizarea instrumentelor de marketing din această perspectivă individualistă chiar dacă etica şi deontologia îi cer o atitudine colegială şi suportivă.

Toate activităţile şi acţiunile de marketing au un singur scop - să vândă. Farmacia trebuie să-şi îndeplinească misiunea fundamentală de a furniza servicii farmaceutice şi medicamente pacienţilor, dar faptul că este o entitate comercială o face să fie obligată să genereze venituri suficient de mari pentru ca să acopere cheltuielile şi să genereze suficient profit ca să permită funcţionarea pe termen lung. În consecinţă, farmacia are nevoie ca resursele ce sunt folosite în aria de marketing (financiare, umane) să genereze vânzări. Orice alt scop nu este marketing, ci eventual acţiuni caritabile, de binefacere - bine-venite altfel.

Procesul de cumpărare

  • identificarea/recunoaşterea nevoii

  • căutarea informaţiilor

  • evaluarea alternativelor

  • decizia de cumpărare

  • evaluarea post-cumpărare(5)

Pentru ca să înţelegem cât mai bine cum folosim instrumentele de marketing este util să revedem paşii procesului de cumpărare(5). Într-o forma simplificată vorbim despre 5 etape.

Am putea să imaginăm un pacient care se mută într-o localitate nouă şi urmează să-şi cumpere medicamente pentru familia sa. Vom trece prin etapele cognitive ale procesului de cumpărare „cu încetinitorul“ pentru ca să putem puncta zonele în care activităţile de marketing devin importante.

Evident, prima etapă este să conştientizeze că are nevoie să găsească o farmacie. Fie persoana în cauză, fie cineva din familie va avea nevoie de medicamente (cu sau fără prescripţie medicală) şi atunci eroul nostru ştie că are nevoie de o farmacie.

Odată ce nevoia este identificată, apare necesitatea satisfacerii ei. Aşa că eroul nostru caută o farmacie. Astfel va fi atent la reclamele stradale, la vitrinele farmaciilor din drumul său, va căuta informaţii la prieteni, pe internet etc. Este prima fază în care elementele de marketing devin importante - cum ne facem farmacia cunoscută?

În funcţie de nivelul urgenţei în ceea ce priveşte satisfacerea nevoii, eroul nostru va evalua alternativele găsite. Fie va intra în prima farmacie ce satisface cerinţele minimale, fie va lua în calcul mai multe alternative. În procesul de evaluare a alternativelor, mai mulţi factori sunt importanţi - proximitatea, vizibilitatea, accesibilitatea, programul de lucru etc. Este faza din procesul de cumpărare ce utilizează cel mai larg arsenal de elemente de marketing.

Eroul nostru alege farmacia de unde urmează să‑şi procure medicamentele sau produsele necesare. Presupunem că vizita în farmacie se încheie cu succes şi eroul nostru găseşte ce are nevoie şi decide să cumpere. În această fază, interiorul, profesionalismul personalului, disponibilitatea produselor, organizarea rafturilor şi a elementelor vizuale, nivelul preţurilor sunt cele mai importante elemente de succes. Procesul de cumpărare nu se termină aici.

Odată plecat din farmacie, eroul nostru va păstra în memorie informaţiile, care-l vor ajuta să evalueze experienţa de cumpărare. Decizia de a reveni în aceeaşi farmacie depinde foarte mult de calitatea experienţei avute anterior. Un element foarte important de marketing ce trebuie luat în calcul este factorul emoţional. Acesta funcţionează în regim binar (place/nu place) şi vom discuta despre el ceva mai târziu.

După cum se poate vedea, fiecare din paşii procesului de cumpărare este influenţat foarte mult de elementele de marketing cu care eroul nostru se întâlneşte.

Variabilele de marketing ale farmaciilor

  • Produs

  • Servicii

  • Preţ

  • Personal

  • Imagine

Clasic, ştim că există cei 4 P din mixul de marketing - preţ, produs, locaţie (place), promovare(5). Alte surse(6) spun că mai trebuie să adăugăm şi alte elemente în mixul de marketing - poziţionare, participare şi personal(6) sau procese(5). Pentru scopurile practice care m-au determinat să prezint această lucrare, consider că cele mai importante variabile la dispoziţia farmacistului sunt produsul (în cazul nostru serviciul farmaceutic), serviciile adiacente (inclusiv amplasarea farmaciei), preţurile, personalul şi imaginea farmaciei. De felul în care farmacistul le va folosi depinde succesul farmaciei.

Prima întrebare logică este: de ce avem nevoie de variabile de marketing?

În viaţa noastră profesională de farmacişti suntem învăţaţi că toţi trebuie să respectăm anumite standarde şi aceasta ne face să semănăm foarte mult între noi (practica farmaciştilor, modul în care este eliberată o reţetă, organizarea farmaciei etc.). În schimb, clientul (pacientul) va fi atras de ce este diferit la o farmacie şi va fi loializat de ceva anume, şi nu de elementele comune tuturor farmaciilor. Variabilele de marketing ne ajută tocmai să ne diferenţiem în ochii publicului nostru.

Prima modalitate de diferenţiere este prin produsul oferit. Produsul de bază oferit de o farmacie este serviciul farmaceutic, dar putem să adăugăm în această categorie şi gama de produse oferite de farmacie. Astfel, diferenţierea se poate face prin nivelul de calitate al serviciului farmaceutic, prin disponibilitatea produselor oferite şi prin gama de produse oferite. Există farmacii ce şi-au extins gama de produse cu cosmetice, produse homeopate, dispozitive medicale, suplimente nutritive, produse bio şi, în măsura în care aceasta este comunicată bine, pacientul va reţine farmacia altfel decât majoritatea celorlalte.

Serviciile, cum este şi serviciul farmaceutic, au câteva caracteristici importante(5,6):

Sunt intangibile. Cu alte cuvinte, nu putem pune mâna pe un serviciu. Ca atare, este foarte greu de promovat şi de evaluat de către consumator. Serviciul trebuie asociat unui mesaj sau unei imagini pentru ca să fie promovat cu succes.

Sunt inconsistente. Aceasta înseamnă că nu seamănă 100% între ele. Cu alte cuvinte, serviciul farmaceutic prestat de farmacistul X nu este exact la fel cu cel prestat de farmacistul Y. Totuşi, noi vrem să creăm loialitate în rândul pacienţilor farmaciei, şi pentru asta este nevoie să avem standarde, proceduri şi automatisme în farmacie pentru ca prestaţiile lui X şi Y să se apropie cât mai mult.

Este greu de sincronizat cererea cu oferta. Dacă avem pacienţi în farmacie, putem să oferim serviciul farmaceutic, dacă nu sunt pacienţi, timpul este pierdut şi nu poate fi recuperat altcândva. Pe de altă parte, atunci când avem pacienţi prea mulţi în farmacie, fie le cerem să aştepte la rând, fie acceptăm că pleacă la altă farmacie.

Nu sunt stocabile. Cel puţin în acest moment, nu putem livra serviciul farmaceutic pe suport IT şi atunci nu putem să luăm „un pic din X“ ce lucrează dimineaţa pentru ca să livrăm „în loc de Y“ ce lucrează după-masă.

Datorită caracteristicilor de mai sus, farmacia trebuie să dezvolte proceduri de lucru pentru ca să ţină cont de aceste limitări, în funcţie de specificul fiecărei locaţii.

Strâns legate de produs sunt serviciile adiacente, altele decât serviciul farmaceutic în sine. Aici ne referim la programul de lucru (o farmacie deschisă duminica va fi reţinută mai uşor dacă în zonă nu mai este altă farmacie cu acest program de lucru) sau rapiditatea cu care pacienţii primesc medicamentele ori faptul că într-o anumită farmacie pot să găsească sfaturi altele decât cele uzuale (consiliere privind diete sănătoase, sfaturi de sănătate) sau servicii suplimentare (măsurare greutate, tensiune arterială sau glicemie).

Preţul rămâne cea mai simplă modalitate de diferenţiere, dar şi cea mai scumpă şi mai volatilă. În mod cert, pacientul va prefera o farmacie unde plăteşte mai puţin, şi dacă acest lucru este comunicat bine şi agresiv, poate să fie o armă redutabilă cu care pacienţii pot să fie atraşi în farmacie. Problema este că diferenţa de preţ faţă de o altă farmacie este de cele mai multe ori susţinută din profitul farmaciei şi este o cheltuială, cel puţin în termeni relativi. Apoi, această diferenţiere este foarte uşor de copiat - imediat farmacia din apropiere poate să reducă preţurile la fel sau chiar mai mult şi tocmai observăm o bătălie a preţurilor în piaţă, de aici şi volatilitatea măsurii de reducere a preţurilor. Sigur, în măsura în care puterea de negociere a farmaciei face ca reducerile de preţ să fie suportate/finanţate din exterior (furnizori), şi aceasta nu poate fi copiată de concurenţi, diferenţierea prin preţ devine un instrument mortal. Pacientul nu are foarte multe costuri dacă decide să încerce o altă farmacie, cu preţuri mai mici - la o distanţă mică va găsi alta.

Poate cel mai puternic instrument de diferenţiere este personalul. Odată pacientul venit în farmacie, va decide dacă va cumpăra serviciul unei farmacii sau revine şi altădată, în funcţie de cât de mulţumit a fost de prestaţia farmacistului din faţa lui. Loializarea pacientului este în mare măsură determinată de personalul farmaciei şi cunoaştem mulţi pacienţi care urmează farmacistul dacă acesta îşi schimbă locul de muncă. Recrutarea şi instruirea personalului sunt procese foarte importante pentru bunăstarea unei farmacii. Este adevărat că în unele zone există criză de personal de specialitate şi nu prea putem alege, dar este foarte important ca specialiştii să fie instruiţi atât în ceea ce priveşte cunoştinţele profesionale (mai ales farmacologice), dar şi din punctul de vedere al aptitudinilor de comunicare cu pacientul.

În faza de căutare a informaţiilor şi de evaluare a alternativelor din procesul de cumpărare, foarte importantă este imaginea farmaciei. Noi avem foarte multe farmacii în oraşe, localizate una lângă alta, pacientul având dificultăţi în alegere. Atunci intervine imaginea farmaciei, pentru că aproape sigur pacientul va lua o decizie subiectivă şi va fi atras de farmacia cea mai vizibilă pentru el şi a cărei imagine se pliază cel mai bine pe ideea lui de farmacie. Voi reveni asupra rolului vitrinei şi al semnalizării, dar nu trebuie să rămânem cu ideea că imaginea este doar vitrina, ci tot ce este asociat farmaciei - halatele farmaciştilor, sigla, reclama din ziare sau TV etc. Imaginea are un rol esenţial şi în loializarea pacienţilor, care nu reţin exact numele farmaciei, ci asociază farmacia cu imaginea ce le rămâne pe retină.

În practică, variabilele de marketing sunt amestecate în diverse doze pentru ca să obţinem amprenta proprie a farmaciei ce vrem să fie remarcată şi reţinută de pacientul nostru. Ca şi la medicamente, nu este neapărat nevoie să folosim doze mari, ci mai degrabă cantităţile potrivite pentru cel mai bun efect.

Formulele clasice de diferenţiere de succes ar putea fi rezumate în următoarele feluri:

1. Calitate mai bună. Dacă avem mai multe produse, mai bune, un serviciu farmaceutic mai bun, farmacie care să arate cel mai bine etc., succesul ar trebui să fie garantat. După părerea mea, subiectul preţuri trebuie abordat pentru că pacientul din ţara noastră este sensibil la acest capitol.

2. Servicii adiţionale mai bune. În măsura în care farmacia are un program de lucru mai bun decât al farmaciilor concurente sau pacienţii stau la coadă mai puţin sau primesc sfaturi suplimentare mai valoroase, poate să se aştepte la un flux important de pacienţi.

3. Preţuri mai mici. Aşa cum am menţionat mai devreme, preţul este un element foarte sensibil şi farmaciile ce vor putea să ofere preţuri mai mici (fie la produsele cu preţ liber - OTC şi altele, fie reduceri la reţete), vor atrage atenţia şi loializarea relativă a pacienţilor. Politica cu preţuri mici trebuie să fie sustenabilă pe termen lung pentru că altfel pacientul se va simţi păcălit şi totul se transformă în efect de „bumerang“.

4. Cota de piaţă mai mare. Reţelele de farmacii au un avantaj de vizibilitate în faţa farmaciilor individuale, pentru că pacientul a mai văzut/auzit ­despre respectivul nume şi ştie la ce nivel de servicii se aşteaptă. Sunt cazuri în care farmacişti independenţi au 2-3 farmacii şi decid, în mod greşit, să aibă nume diferite pentru respectivele farmacii.

5. Inovaţie. Acesta este un mix foarte greu de obţinut pentru că vorbim despre o industrie foarte standardizată şi este nevoie uneori de bani şi de mărime mare pentru ca o anume inovaţie să poată fi implementată de o farmacie independentă. Totuşi este cea mai bună metodă de evitare a reducerii de preţ. Modele de inovaţie de succes în ţara noastră sunt Sensiblu şi Catena, la nivel naţional.

J.C. Larreche a oferit un alt model de mix de marketing(7). Oferta unei farmacii, spre exemplu, poate să conţină 4 elemente:

  • Oferta financiară: preţ, termen de plată, decontare, reduceri etc.

  • Oferta funcţională: amplasrea farmaciei, orarul de funcţionare, accesibilitatea farmaciei. Sunt elemente ale mixului, care sunt secundare, dar esenţiale - spre exemplu, oferta financiară poate să fie excelentă (cea mai bună din localitate), dar farmacia nu are program de lucru după ora 16, când majoritatea populaţiei din cartier revine de la serviciu.

  • Elemente intangibile cresc valoarea percepută(7) de pacient şi se referă la riscul pe care clientul şi-l ia dacă alege o anume farmacie. Spre exemplu, care este riscul ca să meargă la farmacie şi să nu găsească medicamentele de care are nevoie sau să primească servicii de mai slabă calitate decât se aşteaptă.

  • Valoarea emoţională ataşată ofertei este esenţială în procesul de loializare, chiar şi în cazul farmaciilor unde deciziile sunt principial luate raţional. Emoţiile funcţioneză în sistem binar (place sau nu place) şi este foarte dificil de sincronizat cu o masă mare de clienţi (pacienţi). Personalul farmaciei joacă un rol semnificativ alături de automatismele şi procesele procedurale.

Oricare dintre variantele de clasificare a variabilelor de marketing sunt posibile. Farmacistul trebuie să evalueze corect „dozele“ şi costurile aferente. De multe ori se întâmplă să avem fie prea puţin, fie prea mult. În primul caz, acţiunile nu-şi ating scopul, în timp ce în al doilea caz vorbim despre costuri ce pot să fie mult mai mari în comparaţie cu beneficiile create. A doua variantă este foarte des întâlnită în piaţa noastră, mai ales în ceea ce priveşte preţurile, dar şi programul de lucru al farmaciilor, dacă ne comparăm cu alte ţări din Europa.

Canalele de promovare ale farmaciei

  • vitrina

  • interiorul

  • imaginea şi simbolistica

  • radio, TV, presă

  • PR

  • personalul

La modul practic, farmaciile independente, ca şi cele de lanţ, trebuie să ajungă la urechile şi ochii potenţialilor consumatori (pacienţi) prin diverse canale de comunicare. Evident, farmaciile de lanţ beneficiază de bugete şi infrastructură de marketing ce le permit să implementeze strategii de comunicare coerente la nivel regional sau naţional. Farmaciile independente nu au mărimea necesară să beneficieze de bugete semnificative şi nici nu au suficient personal specializat în marketing ca să copieze politica lanţurilor, dar pot să se folosească de alte avantaje tipice afacerilor de mărime mică - viteză, proximitate faţă de piaţă, decizie uşoară.

Vitrina este canalul de comunicare cel mai neglijat de farmaciile independente. Alături de vitrină vorbim şi despre firma şi crucea luminoasă. De cele mai multe ori furnizorii iau în stăpânire administrarea vitrinelor sub motivaţia că doresc să ajute. În fapt, aceştia îşi vor promova produsele lor şi mai puţin imaginea farmaciei. Totuşi, în ceea ce priveşte procesul de cumpărare, vitrina este primul vector de imagine ce atrage potenţiali clienţi (pacienţi). Vitrina este cartea de vizită a farmaciei şi trebuie să reflecte cât mai bine brandul farmaciei. Farmaciştii independenţi ar trebui să lucreze cu specialişti în design interior sau cu arhitecţi pentru amenajarea vitrinei şi a interiorului farmaciei. Colaborarea cu firmele producătoare poate să fie foarte utilă pentru farmacie, în măsura în care materialele se încadrează într-o linie de design unitară şi distinctivă.

Interiorul farmaciei, alături de imagine şi simbolistică, este foarte important pentru pacientul care decide să intre într-o farmacie sau să revină în farmacie. După anii ’90, modelul de interior a evoluat foarte mult înspre forme care să permită accesul nemijlocit la personalul de specialitate, crearea unei vizibilităţi a rafturilor cu medicamente OTC, expunerea comercială a produselor, implementarea unor politici de merchandising coerente. Pentru toate acestea există specialişti pe piaţă şi trebuie folosiţi pentru ca imaginea să fie una unitară şi coerentă. Numele farmaciei este elementul central al brandului de farmacie şi ar fi bine să aibă atât distincţie, cât şi să fie uşor de reprodus/reţinut. Există o tradiţie cumva nefericită a farmaciştilor independenţi de a denumi farmaciile după numele unor specii de plante învăţate la farmacognozie fără ca să se gândească dacă şi pacientul înţelege ceva din numele respectiv. Riscul este că pacientul nu reţine numele farmaciei şi eventual reţine alte elemente/atribute ale brandului - o culoare, o imagine din vitrină, o imagine a unei persoane - ce nu sunt neapărat sub controlul proprietarului, şi atunci procesul de loializare este foarte dificil de administrat.

Un alt mit cumva exagerat este că farmaciile independente nu au bani pentru reclame. Este adevărat că bugetele lanţurilor mari care pot să acceseze programe de promovare pe canalele naţionale nu sunt accesibile farmaciilor individuale. Totuşi, acestea pot să folosească posturile de radio locale, TV şi canalele de internet şi social media. Cu ajutorul unor agenţii de publicitate locale, farmacia independentă poate să creeze un mesaj suficient de atractiv şi distinctiv pentru ca să atragă atenţia publicului într-o piaţă foarte aglomerată.

Cel mai mult pot să facă diferenţa farmaciile independente la capitolul personal. O mare parte din ideea de loializare a pacientului în farmacie este legată de personalul de specialitate. Farmaciile independente beneficiază de cele mai multe ori de prezenţa proprietarului farmacist în oficină. Astfel, acesta poate să urmărească şi să corecteze prestaţia colectivului de aşa natură, încât să mulţumească şi chiar să încânte pacientul. Lanţurile de farmacii vor apela la procedurare şi standardizare pentru ca să compenseze lipsa proprietarului farmacist din oficină.

Concluzii

Farmacistul independent acţionează într-o piaţă foarte aglomerată şi concurenţială. Numărul de farmacii în ţara noastră şi sistemul de distribuţie a câştigurilor farmaciilor este de natură să-l oblige pe farmacistul proprietar să se îngrijească din ce în ce mai mult de elementele comerciale ale afacerii.

Există soluţii de marketing care să-i permită să lupte pentru viabilitatea afacerii. Conceptele de marketing trebuie implementate corect şi sistematic pentru ca să aducă succes şi satisfacţii.  

Bibliografie

  1. Ministerul Sănătăţii - Farmacii comunitare. [internet] 2015 [citat 2015, May 9]. Available at http://www.ms.ro/?pag=131.
  2. Kavanos Panos, Schurer Willemien, Vogler Sabine/The Pharmaceutical Distribution Chain in the European Union: Structure and Impact on Pharmaceutical Prices. EMINET. March 2011 (online). Available from URL: http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/healthcare/files/docs/structimpact_pharmaprices_032011_en.pdf. 
  3. Drucker, Peter - Peter Drucker quotes [online]. 2015 [cited 2015, May, 9]. Available at. http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/p/peterdruck154444.html. 
  4. Zyman, Sergio. The end of marketing as we know it. HarperBusiness; Reprint edition (November 7, 2000).
  5. Holdford, David A. Marketing pentru farmacişti. Bucureşti: Humanitas, 2012.
  6. Chrisholm-Burns Marie A., Vaillancourt Allison M., Shepherd Marv/Pharmacy Management, Leadership, Marketing and Finance. Sudbury: Jones and Bartlett Publishers, LLC; 2011.
  7. Larreche, J.C. The momentum effect: How to ignite exceptional growth. Wharton School Publishing, 2008.

Articole din ediţiile anterioare

EDITORIAL | Ediţia 1 / 2015

O nouă echipă editorială, un nou început…

Victoria Hîrjău

Odată cu venirea primăverii, revista ­Farmacist.ro vă propune o reînnoire a comitetului editorial, în cadrul formatului deja cunoscut de cititorii ...

06 martie 2015
ANMDM | Ediţia 2 / 2015

Medicamente noi cu autorizaţie validă de punere pe piaţă în România în martie 2015

Nela Vîlceanu

ndicaţii terapeutice Scenesse este indicat pentru prevenirea fototoxicităţii la pacienţii adulţi cu protoporfirie eritropoietică (EPP).

06 aprilie 2015
INTERVIU | Ediţia 6 191 / 2019

„Aici va fi un muzeu!”

Ana Dumbără

În septembrie 2017, casa de licitaţii Artmark scotea la vânzare una dintre cele mai vechi şi bine păstrate farmacii din Bucureşti. Clasificată ca m...

21 noiembrie 2019
EDITORIAL | Ediţia 5 / 2016

Profesia de farmacist, o permanentă provocare

Victoria Hîrjău

Parcă pe măsură ce timpul trece, noi, oamenii, simțim că ritmul vieții este tot mai alert. Ne împărțim între slujbă și familie, muncă și relaxare (...

20 aprilie 2017