Farmacia românească în anul 1900
Iul. 1 – Pe teritoriul Transilvaniei şi Banatului funcţionau 287 de farmacii publice (fără farmacii filiale şi cele temporare din staţiunile balneare), iar în Bucovina erau 24.
Iul. 15 – Atanase Rădulescu se confirmă în baza Decretului Regal nr. 3025 în funcţia de primar al comunei urbane Cernavodă, jud. Constanţa, demisionând la 14 iunie 1901.
Iul. 23/27, Paris – Are loc cel de-al IV-lea Congres Internaţional de Chimie Aplicată, din România participând ca delegaţi oficiali Şt. Minovici şi V.C. Buţureanu (Iaşi), alături de A.N. Bernath-Lendway ca delegat al Societăţii de Ştiinţe din România.
Iul. 31, Cernăuţi – De la înfiinţarea învăţământului farmaceutic (1879, iulie 28) până la această dată, universitatea a acordat 120 de diplome de magiştri în farmacie.
Aug. 10 – Se publică Decretul Regal nr. 3190, care aduce modificări importante art. 11 şi 96 din Regulamentul de aplicare a Legii spitalelor rurale din 1892, şi anume: „intendenţii spitalelor rurale vor fi licenţiaţi în farmacie, numiţi cu decret de Ministerul de Interne, care, pe lângă atribuţiile de economat, au şi datoria de a prepara medicamentele pentru bolnavii din spital şi de a oferi consultaţii gratuite, ţinând în regulă scriptele privitoare la procurarea şi distribuirea medicamentelor”.
Sept. 2-8, Paris – A avut loc Al IX-lea Congres Internaţional de Farmacie, România fiind reprezentată de A. Altân şi Şt. Popini ca delegaţi oficiali, alături de Şt. Minovici din partea Asociaţiei Generale a Corpului Farmaceutic din România, care au participat activ la dezbateri, fiind aleşi ca vicepreşedinţi în diferite secţiuni ale congresului; pe 7 sept. 1900 a avut loc la Paris dezvelirea monumentului farmaciştilor Joseph Pelletier şi Joseph Caventou, descoperitorii chininei.
Sept. 13, Braşov – Moare Andreas Frank (n. 1815, martie 5/17, Mediaş), organizatorul remarcabil al activităţii farmaceutice din România(1).
Farmacia românească în anul 1905
Aug. 27, Oradea – Ia fiinţă Societatea anonimă Aurora, având ca scop prepararea eterului, cloroformului şi a altor produse înrudite; se contopeşte cu fabrica Vesta din Oradea, devenind Întreprinderea de Stat Vesta (1948, nov. 1), care va fuziona cu Industria Chimică din Tileagd, jud. Bihor (1948, dec. 1), sub denumirea de Vesta Oradea (în cadrul Centralei industriale a întreprinderilor chimice), care, prin HCM nr. 391/8 sept. 1954, primeşte denumirea de Fabrica chimică Sinteza, iar de la 14 aug. 1969, prin HCM nr. 1655, se comasează cu Uzina de lacuri şi vopsele Transilvania din Oradea, devenind astfel Întreprinderea chimică Sinteza. Sept. 9 – Circulara nr. 17479 privind lista cu medicamentele ce se pot prescrie din fondurile publice.
Sept. 25/27, Craiova – Are loc Al IV-lea Congres al Asociaţiei Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor, în cadrul căruia farmaciştii I. Berberianu, C. Dumitrescu-Parepa, A. Enescu, D. Nicolau şi I. Vintilescu prezintă lucrări(2).
Farmacia românească în anul 1910
Iul. 6 – Conform decretului nr. 2221, Constantin Eustatiade este confirmat primar în comuna urbană nereşedinţă Isaccea, jud. Tulcea; a demisionat la 26 martie 1911.
Iul. 16, Cernăuţi – Eliberarea diplomei de magistru în arta farmaceutică lui Iuda Glückmann, din Suceava, Bucovina, de către Universitatea din Cernăuţi (aflată în Colecţia muzeală „Conf. dr. Zizi Fârşirotu” a Facultăţii de Farmacie din Bucureşti)(3).
Iul. 30 – Cu Decretul Regal nr. 2283 bis, se publică Regulamentul pentru funcţionarea laboratoarelor de igienă dependente de Direcţia Generală a Serviciului Sanitar, precum şi în privinţa tarifului acestora (în secţiunile chimice ale acestor laboratoare vor lucra şi o serie de farmacişti, specializaţi în chimie; modificări prin decretul nr. 4885/15 nov. 1920).
Aug. 5 – Este creată Societatea cooperativă pe acţiuni Lăptăria Bucureşti, în care Ştefan Bogdan este ales în consiliul de administraţie şi Gh. Dumitrescu este ales cenzor supleant.
Aug. 21 – Decizia nr. 379 cu privire la clasarea instrumentelor chirurgicale de la infirmeriile corpurilor de trupă şi a aparatelor de laborator şi receptură de la farmaciile de garnizoană.
Aug. 26, Craiova – Din iniţiativa lui Niculae Paraschivescu, ia fiinţă Societatea anonimă pe acţiuni Banul, pentru comercializarea produselor alimentare, lucrări manuale şi confecţii, precum şi pentru materiale de construcţii şi combustibil. N. Paraschivescu este ales director al societăţii şi membru în consiliul de administraţie, iar fratele său, P. Gheorghe, este desemnat vicepreşedinte al consiliului de administraţie.
Sept. 1-5, Bruxelles – La cel de-al X-lea Congres Internaţional al Asociaţiilor Farmaceutice, delegaţia olandeză propune crearea unui organism internaţional al tuturor societăţilor naţionale farmaceutice sub denumirea de Fédération Internationale Pharmaceutique (Federaţia Internaţională Farmaceutică), cu sediul la Haga; a participat neoficial Alexandru Volanschi(4).
Farmacia românească în anul 1915
Iul. 4 – Cu Decretul-Lege nr. 2411, este aprobat Regulamentul de aplicare a alin. 1 din art. 84 al Legii sanitare pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a laboratoarelor, cu scopul de aplicaţie la medicină a analizelor biologice, chimice şi bacteriologice.
Aug., Iaşi – Apare primul număr din Buletinul Societăţii Medico-Farmaceutice şi al Salvării.
Aug. 4 – Ordinul circular nr. 44591 privind controlul şi analiza alimentelor şi băuturilor.
Sept. 2 – Prin Decretul Regal nr. 2042, Anton M. Alaci, deputat, este numit prefect al jud. Putna (demisionând în aprilie 1918).
Sept. 3 – Decizia nr. 336, cu privire la pierderile ce suferă substanţele medicamentoase la transformarea lor în comprimate şi fiole, în cadrul serviciului sanitar al Armatei.
Sept. 29 – Prin Jurnalul nr. 72, aprobat de ministru, Consiliul Medical Superior subliniază încă o dată dispoziţiile legilor din 1885 şi 1893 cu privire la transmisibilitatea concesiunilor de farmacii(5).
Farmacia românească în anul 1920
Iul. – Gh. Grinţescu propune înfiinţarea în cadrul Armatei a unei „staţiuni de cultivat plante medicinale” (încercare rămasă fără succes).
Iul. 5, Bucureşti – Ia fiinţă Dentara Română, fostă Dr. H. Schlesinger S.A., creată pentru fabricarea şi comerţul cu materiale şi instrumente pentru dentişti.
Iul. 15 – Liga Farmaciei Române înfiinţează un birou de angajare pentru plasarea personalului farmaceutic.
Iul. 23 – Prin Decretul nr. 2548 bis, se publică Regulamentul pentru importul, fabricarea, vânzarea şi exportul opiului, a derivatelor sale, a cocainei şi derivatelor sale (în vigoare după două luni de la publicare).
Iul. 30 – Ministerul Muncii obţine de la băncile particulare din Bucureşti un împrumut de 8 milioane lei, în contul Casei Centrale pentru Asigurările Sociale din Cluj, în vederea procurării de medicamente şi material sanitar din străinătate.
Iul. 30, Bucureşti – Se înfiinţează Centrala Dentară S.A., pentru a cumpăra, vinde, fabrica, prepara sau reprezenta articole dentare, medico-chirurgicale, chimice şi farmaceutice.
Aug. 9, Bucureşti – Este înfiinţată Oja S.A.R., pentru fabricarea şi comercializarea oricăror produse chimice, farmaceutice, cosmetice, droguri, produse alimentare şi igienice, aparate, instrumente de orice natură.
Aug. 13, Focşani – Ia fiinţă Societatea Cooperativă Viticolă din Putna, din consiliul de administraţie făcând parte Anton M. Alaci.
Aug. 30, Bucureşti – Se înfiinţează Societatea anonimă Standardul Român, pentru comerţul de articole tehnice chirurgicale şi de gumă.
Sept., Chişinău – Greva personalului farmaciilor pentru mărirea salariilor.
Sept. 6, Silistra – Este înfiinţată Banca Durostorului, din care face parte ca acţionar fondator Taşcu Pucerea, ales pentru 4 ani în primul consiliu de administraţie al societăţii.
Sept. 8, Tecuci - Se înfiinţează Societatea română pe acţiuni Casa Ţărănească, avându-i ca fondatori pe Victor Pop (Podu Turcului), ales în consiliul de administraţie, şi pe Constantin Sachelarie (Tecuci), ales cenzor(6).
Farmacia românească în anul 1925
Iul. 8 – Jurnalul Consiliului de miniştri nr. 1756, prin care se aprobă ca Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale să procure Neosalvarsan pentru combaterea luesului, de la firma Meister Lucius din Germania, în valoare de 2 milioane de lei.
Iul. 20/23, Lausanne – Are loc a V-a Adunare generală a FIP, delegat: Dumitru M. Ionescu.
Aug. 18 – În consiliul de administraţie al Societăţii Amara-Băi este cooptat Alexandru Constantinescu.
Sept. 18, Pleniţa, jud. Dolj – Ia fiinţă Societatea anonimă pe acţiuni Banca Pleniţei, acţionar fondator Sava Gheorghiu, proprietarul farmaciei Sănătatea din localitate.
Sept. 21/26, Bruxelles – Are loc A II-a Conferinţă Internaţională, în cadrul căreia se aprobă Convenţia cu privire la standardizarea medicamentelor eroice (hotărâtă la prima conferinţă din 1902) şi pregătirea editării unei farmacopei internaţionale; participă 47 de delegaţi din 28 de ţări, delegaţia României fiind formată din I. Vintilescu, Vasile Grigorescu-Elvir şi Dumitru M. Ionescu, care va prezenta ministerului un raport la 30 oct. 1925.
Sept. 25, Bucureşti – Ia fiinţă Societatea anonimă română Robur, de studii şi exploatări miniere în Bihor, în care Ştefan Bogdan, ca principal acţionar fondator, face parte din primul consiliu de administraţie ales pe 4 ani.
Sept. 27, Bucureşti – La deschiderea lucrărilor Congresului Internaţional de Sondaje, Academia Română este reprezentată de Ludovic Mrazec(7).
Farmacia românească în anul 1930
Iul. 4, Huşi – Începe să apară ziarul România Nouă, sub direcţia lui Alexandru Bendorf, preşedintele PNL din localitate.
Iul. 10 – Conform deciziei nr. 8744, se numeşte o nouă comisie interimară a oraşului Fălticeni, din ea făcând parte ca membru Ioan Blându.
Iul. 14 – Apare Legea sanitară şi de ocrotire nr. 236, promulgată cu decretul nr. 2515, elaborată sub conducerea lui Iuliu Moldovan, dispoziţiile privind instituţia farmaciei fiind redactate de Gh. Pamfil, Gh. Cuteanu şi P.G. Ciupercescu; în baza acesteia, se acordă numai concesiuni personale (cu modificări la 13 apr. 1933 şi 19 iulie 1934).
Iul. 16 – În baza deciziei nr. 8942 C, preşedintele Camerei de Industrie şi Comerţ din municipiul Târgu-Mureş, Victor Mera, se numeşte membru de drept, cu vot deliberativ, în consiliul comunal al municipiului Târgu-Mureş.
Iul. 16/19, Stockholm – Are loc Adunarea generală a FIP, România fiind reprezentată de Dumitru M. Ionescu.
Iul. 17 – Ordinul ministerial de constituire a Colegiului Farmaceutic; se aleg consiliile secţiilor judeţene.
Iul. 17/25, Liège, Belgia – Are loc Reuniunea şefilor serviciilor sanitare ale armatelor a 32 de ţări, din România participând Mihail Butoianu; se hotărăşte crearea unui oficiu internaţional de documentare medico-militară.
Aug. 6, Bucureşti – Apare Curierul Informativ, supliment bilunar al Revistei Farmaciei.
Aug. 21 – Conform deciziei nr. 9714, se instituie o nouă comisie interimară în oraşul Giurgiu, în care, pe baza numărului de voturi obţinute, Nicolae R. Panţu ocupă funcţia de preşedinte; este înlocuit prin decizia nr. 10241/10 sept. 1930.
Sept. 21, Mediaş – Are loc Adunarea generală a farmaciştilor din Transilvania şi Banat, pentru a protesta împotriva dispoziţiilor privind farmacia, din noua lege sanitară(8).
Farmacia românească în anul 1935
Iun. 27/iul. 3, Bruxelles – Cu ocazia Expoziţiei universale are loc cel de-al VIII-lea Congres Internaţional de Medicină şi Farmacie Militară, cu participarea a 700 de delegaţi din 41 de ţări; din delegaţia română fac parte şi Alex. Ionescu-Matiu, C. Cerbulescu şi I. Bibescu, raportori (împreună cu Belgia şi Cehoslovacia) la tema „Cercetări în vederea unificării metodelor de analiză a alimentelor şi băuturilor soldatului”.
Iul. 29 – Prin Decretul nr. 1955, se acordă următoarele concesiuni de farmacii: Eugenia Zitti-Teodosiu (Colentina-Fundeni/Ilfov) ş.a., conform dispoziţiunilor Legii sanitare, modificată în 1933 şi publicată la 22 iunie 1935.
Iul. 29/2aug., Bruxelles – Au loc cea de-a IX-a Adunare generală FIP şi al XII-lea Congres Internaţional de Farmacie, din România participând C. Bordeianu, Şt. Bogdan şi Alex. Ionescu-Matiu; delegaţia Austriei propune înfiinţarea Secţiei profesionale în cadrul FIP.
Aug. 3 – Sava Gerota, inspector general farmaceutic onorific, în baza Deciziei nr. 47578, se deleagă cu inspectarea în judeţele şi oraşele Buzău, Brăila şi Râmnicu Sărat a farmaciilor, drogheriilor şi a tuturor întreprinderilor comerciale în care se debitează în mod ilicit substanţe medicamentoase.
Aug. 3/4, Bruxelles – Participanţii la congres iau parte la jubileul a 100 ani de la înfiinţarea Societăţii de Farmacie din Anvers.
Aug. 10, Braşov – Întrunire a farmaciştilor din Banat şi Transilvania, cu o largă participare din toată ţara, fiind prezenţi, printre alţii, Iorgu Gheorghiu, preşedintele Asociaţiei Generale a Farmaciştilor Neproprietari din România, Ion Vintilescu, Alex. Ionescu-Matiu, Dumitru M. Ionescu, Victor Lieb şi Pompei Ciupercescu.
Aug. 20 – Se publică Decizia nr. 544 cu privire la funcţionarea în Institutul Sanitar Militar a cursului „Şcoala elevilor şi ofiţerilor elevi de 30 de zile” (1-30 sept. 1935), pentru farmacişti (anul V) şi medici veterinari (anul IV).
Aug. 24 - Ziarul Universul anunţă că Aşezămintele „Sf. Spiridon” se află în mare dificultate din cauza reducerii subvenţiilor de către stat, instituţia ducând o acută lipsă de medicamente.
Sept. 2 – Cu Decizia nr. 54921, Octavian Puşcaru, N. Petrescu şi C. Konya se numesc în Comisia pentru controlul deschiderii şi funcţionării laboratoarelor de produse farmaceutice şi galenice existente.
Sept. 10 – Ion Huzum adresează autorităţilor sanitare de la Bucureşti o scrisoare deschisă prin care se ridică împotriva inundării ţării cu specialităţi străine şi a reclamelor ce se fac acestora.
Sept. 12 – Decizia ministerială nr. 59067, referitoare la modalitatea procurării timbrelor de stupefiante, spre a fi aplicate pe specialităţile ce conţin astfel de substanţe, de către cei care le comercializează.
Sept. 20 – Cu Decretul nr. 4, Ministerul Agriculturii din Franţa îi conferă lui N.T. Deleanu Crucea de Cavaler şi Diploma „Meritul Agricol”.
Sept. 24 – Pentru combaterea tuberculozei, conform Ordinului ministerial nr. 6287, farmaciile publice sunt obligate să posede şi să vândă „scuipători de mână”.
Sept. 26 – Prin Decizia nr. 65293, Carol Konya este împuternicit a conduce Institutul Chimico-Farmaceutic din Bucureşti, având controlul administrativ, tehnic şi ştiinţific.
Sept. 30 – Aurel Scurtu propune înfiinţarea Consiliului Farmaceutic Superior (prezidat de decanul Facultăţii de Farmacie), pentru apărarea intereselor farmaciştilor(9).
Farmacia românească în anul 1940
Iul. 1 – Instrucţiuni tehnice provizorii pentru depozitarea şi conservarea materialului sanitar şi farmaceutic de mobilizare.
Iul. 17 – Decizia ministerială nr. 4526, referitoare la vânzarea specialităţilor farmaceutice în ambalaj original.
Prin Decizia nr. 40487, au loc numirea şi confirmarea, pe timp de 4 ani, în compunerea Consiliului de igienă şi ocrotire socială a judeţului Braşov, a lui Iancu Nan, actual prefect, în calitate de preşedinte al acestuia.
Iul. 24, Bucureşti – Este înfiinţată SOMAG S.A.R., pentru importul şi comerţul cu mărfuri, inclusiv cele ale industriei farmaceutice, chimice şi cosmetice.
Aug. 28 – Legea nr. 490 pentru reglementarea situaţiei facultăţilor de la Chişinău şi Cernăuţi şi a membrilor corpului didactic ai acestora (repartizarea personalului didactic la universităţile din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, în urma răpirii Basarabiei şi Bucovinei de către URSS).
Aug. 30 – Dictatul de la Viena. Înaintea acestuia (şi a Notei ultimative a Guvernului sovietic din 26 iunie 1940), România deţinea 48 de fabrici de produse farmaceutice şi cosmetice, cu un capital investit de 178,6 mil. lei, cu 1923 de muncitori, folosind materii prime de 187 mil. lei, pentru o producţie de 589,9 mil. lei.
În urma răpirii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Transilvaniei de Nord, România pierde în total şase fabrici, reprezentând investiţii de 18 milioane lei, şi anume: Ufarom S.A., Hygea S.A., Vihor S.A., (toate în Cluj), Vesta S.A. (Oradea), Farmaco (Chişinău) şi Tilia (Cernăuţi). În Basarabia rămân 185 de farmacii publice (proprietari: 23 de români şi 162 de evrei), iar în Bucovina, 48 de farmacii publice (7 români, 7 minoritari şi 34 de evrei).
Sept. 7, Craiova – Semnarea Tratatului de frontieră româno-bulgar, în urma căruia România pierde 22 de farmacii publice aflate în Dobrogea Nouă (Cadrilater), cedată Bulgariei.
Sept. 21 – În baza Decretului-Lege nr. 3209, Ministerul Muncii se contopeşte cu Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, formându-se astfel Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, condus de Vasile Iasinschi.
Sept. 30 – Prin Decretul-Lege nr. 3275, în urma situaţiei nou create prin pierderea de teritorii româneşti, profesorii titulari de la universităţi şi şcoli superioare vor fi puşi în retragere din oficiu în momentul împlinirii vârstei de 65 de ani, abrogându-se orice dispoziţiuni legale în virtutea cărora s-au creat excepţiuni şi prelungiri de funcţionare, peste limita mai sus menţionată(10).
Farmacia românească în anul 1945
Iul. 3 – Legea nr. 519, promulgată cu Decretul Regal nr. 2067, pentru înfiinţarea (la 1 oct. 1945) a unei secţiuni de învăţământ farmaceutic la facultăţile de ştiinţe din Iaşi şi Cluj. Secţiunile sunt destinate pregătirii generale ştiinţifice a studenţilor în farmacie (anii II şi III), examenul de admitere, examenul de validarea practicii (anul I), anii universitari IV şi V şi examenul de licenţă urmând a fi efectuaţi în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti.
Iul. 4, Bucureşti – Ia fiinţă Comptuar Franco-Român S.A.R., printre materialele prevăzute a fi importate fiind şi cele sanitare, produsele chimice şi farmaceutice.
Iul. 7, Bucureşti – Este organizată Balkan-Office S.A.R., pentru comerţul cu diverse produse; printre acţionarii acesteia se află şi Gheorghe Ciogolea.
Iul. 11 – Taxa farmaceutică oficială pentru vânzarea manuală, întocmită de Colegiul General Farmaceutic, conform art. 358 din Legea sanitară, şi Regulamentul ei de aplicare; pentru substanţele neprevăzute în prezenta taxă şi care fac obiectul vânzării manuale, rămân în vigoare preţurile din taxa oficială/1 iunie 1945.
Iul. 11, Bucureşti – Ia fiinţă Sincogen S.A., pentru industrializarea şi comercializarea, printre altele, de produse chimice şi farmaceutice.
Iul. 24, Bucureşti – Se înfiinţează Societatea anonimă română Chimitex, pentru industrializarea şi comerţul de instrumente chirurgicale, aparate medicale şi de laborator, comerţul de optică, chimicale, medicamente, articole tehnice, reprezentanţe şi importul acestor produse.
Aug. 2, Bucureşti – Ia fiinţă Depofar S.A.R., pentru comerţul de specialităţi farmaceutice, droguri, chimicale, plante medicinale, vată, pansamente, instrumente şi cauciucărie medicală, import-export, reprezentanţe indigene şi străine; printre acţionarii fondatori se află Gh. Simoniu (ales cenzor, iar din sept. 1947 preşedinte al consiliului de administraţie) şi Jeana B. Bernardt (aleasă pentru 4 ani în consiliul de administraţie, diriginta depozitului până la 6 nov. 1947). Societatea a început să funcţioneze din aprilie 1946, în baza autorizaţiei Ministerului Sănătăţii nr. 93180/20 nov. 1945.
Aug. 22, Bucureşti – Ia fiinţă Chinoin S.A.R., pentru industria şi comerţul de produse chimice şi farmaceutice, printre acţionarii fondatori fiind Victor Ciocănelea (ales membru în consiliul de administraţie), soţia sa, Florica Ciocănelea, şi Ştefan Kertesz.
Aug. 25, Bucureşti – Se înfiinţează S.A.P.C. S.A.R., societate pentru activarea producţiei şi comerţului, în special a produselor chimico-farmaceutice.
Sept. 1, Bucureşti – Ia fiinţă Farmasar S.A.R., pentru comerţ en gros, reprezentanţe şi import de medicamente, produse chimico-farmaceutice, droguri, articole de parfumerie, cosmetice şi cauciuc, precum şi articole de instalaţiuni sanitare şi de laborator, aparate medicale; printre acţionari se numără Simon Şaraga şi Eleonora Maliner, proprietara firmei individuale Farmasar; de la 7 iunie 1947 se va numi Centrala Farmaceutică S.A.R.
Sept. 7, Bucureşti – Se înfiinţează Remet S.A.R., pentru comerţul cu diverse produse, printre care şi cele tehnice şi chimice, unul dintre acţionarii fondatori fiind Gh. Ciogolea.
Sept. 17, Bucureşti – Recamier Colla Durant, laborator de produse cosmetice, parfumerie, uleiuri eterice, esenţe alimentare (din feb. 1947 şi produse galenice, specialităţi, vată, pansamente), acţionari fondatori fiind Dumitru D. Cionga şi Traian D. Cionga.
Sept. 18, Bucureşti – Se înfiinţează Societatea anonimă română Sana-Service, pentru confecţionarea şi comercializarea de articole: ortopedice, bandajerie, sanitare, igienice, instrumente, aparate medicale şi de laborator, en gros şi en detail, import-export.
Sept. 21 – Prin Decizia nr. 4003, se publică unele norme privind insulina.
Sept. 22, Bucureşti – Este organizată Promefa S.A.R., pentru fabricarea şi negocierea pe cont propriu, reprezentarea şi vânzarea pe contul propriu şi al altor firme a produselor chimice, farmaceutice, optice, medicale, dietetice şi ale oricăror materiale sanitare ale firmelor din ţară şi străinătate.
Sept. 27, Bucureşti – Ia fiinţă „Sf. Gheorghe” S.A.R., laborator şi comerţ de import: en gros de medicamente, droguri, substanţe chimice, art. cosmetice, parfumerie, specialităţi farmaceutice, insecticide, pansamente, vată, cauciucărie; printre acţionari se numără Nicolae şi Ioan Stanciu(11).
Comemorări
†1890, aug. 7, Brăila – 130 de ani de la moartea farm. şi medic, prof. univ. Constantin C. Hepites (n. 1804, nov. 25, Mănăstirea Cernica)
Omagiat la 200 de ani de la naştere în conferinţa din 9 iulie 2004, de la Brăila, în cadrul celei de-a XI-a Reuniuni Naţionale de Istoria Farmaciei.
†1900, iulie 25, Viena – 120 de ani de la moartea dr. şi farm. Ştefan Olchowski (n. 1859, com. Zvoriştea, jud. Dorohoi).
A făcut studiile liceale la Cernăuţi, practica de 3 ani în farmacia lui Dylski din Tg. Ocna; licenţa în farmacie şi doctoratul în medicină „le-a luat cu distincţiune la facultatea din Bucureşti. Ani de zile a muncit cinstit, dar greu. În toate actele sale a fost de o corectitudine exemplară”(12,13).
†1945, sept. 4, Bucureşti – 75 de ani de la moartea farm. col. (r) francez Guillaume Berbier (1873, aug. 5, Haimanale, jud. Prahova)
S-a înscris la Şcoala Superioară de Farmacie (1892); practica (1892-1895) a efectuat-o în farmacia Leul de Aur din Bucureşti, proprietatea lui Eduard J. Rissdörfer; licenţa în farmacie şi libera practică (1899); stagiul militar la Farmacia Spitalului Militar Central „Regina Elisabeta” din Bucureşti (1901); a lucrat la farmacia Leul de Aur din 1899 până în 1904, când a cumpărat-o de la moştenitori; pentru merite militare a fost decorat cu Medalia Jubiliară „Carol I” (1906), Medalia „Avântul Ţărei” (1913) şi „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918”; căsătorit cu Angela Berbier, i-a avut ca urmaşi pe Margareta (căsătorită Wagner) şi Alexandru, farmacişti, proprietari de farmacie. A fost înmormântat în Cimitirul Evanghelic din Bucureşti(14).
†1955, iulie 23, Bucureşti – 65 de ani de la moartea prof. univ. dr. Gheorghe Spacu (n. 1883, dec. 5, Iaşi)
Studii secundare la Liceul Naţional din Iaşi (1894-1901); licenţiat în chimie şi mineralogie al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi (1906); specializare în chimie analitică, anorganică şi mineralogie, la Şcoala Politehnică din Viena şi la Universitatea din Berlin (1907); asistent universitar (1907); şef de lucrări (1912); conferenţiar la Catedra de chimie organică (1914); devine primul doctor în chimie al Universităţii din Iaşi (1916) şi al doilea din România; organizează şi conduce la Pirotehnia Română atelierele de încărcare a proiectilelor cu explozivi brizanţi (1916-1918); profesor agregat de chimie anorganică (1919) şi profesor titular (1923-1940) la Universitatea din Cluj, unde este ales decan (1924-1925) şi rector (1925-1926); profesor de chimie anorganică analitică al Universităţii din Bucureşti (1940-1955); membru corespondent (1927) şi membru titular (1936) al Academiei Române; membru al Societăţilor de chimie din Bucureşti, Viena, Berlin, Paris şi Washington; membru de onoare al Academiei Italiene; membru al Academiei Mondiale de Ştiinţe şi Arte din Geneva, al Comisiei internaţionale pentru instituirea tabelelor anuale de constante şi date numerice din Paris; Premiul de Stat (1950 şi 1954); considerat pionier în chimia compuşilor complecşi(15).
†1970, iulie 28, Bucureşti – 50 de ani de la moartea prof. univ. dr. ing. chim. Costin D. Neniţescu (n. 1902, iulie 15, Bucureşti)
După absolvirea, cu Bacalaureat, a studiilor secundare în Bucureşti, studiază la Şcoala Politehnică din Zürich (1920) şi la cea din München, pe care o absolvă, fiind declarat inginer chimist, cu specialitatea chimie organică (1923); doctor inginer, cu teza „Contribuţii la sinteza produşilor de degradare acidă a colorantului sângelui” (1925, München), la prof. H. Fischer.
Asistent (1925), şef de lucrări (1926-1928), conferenţiar (1928-1935) la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, profesor de chimie organică la Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din Bucureşti (1935-1970); a înfiinţat Centrul de cercetări de chimie organică al Secţiei de ştiinţe chimice a Academiei Române; a iniţiat primul Centru de cercetări tehnologice al Ministerului Industriei Chimice (ICEPS, 1949), devenit ulterior ICECHIM (1954); membru corespondent (1949) şi membru titular (1955) al Academiei Române; a primit Premiul de Stat (1949 şi 1951); preşedinte al Secţiei de ştiinţe chimice a Academiei Române (1963-1970); membru al Academiei Leopoldina (1963), al Academiei Germane de Ştiinţe din Berlin (1964), München (1965), Leipzig (1966), Moscova (1966), Polonia (1967) şi Ungaria (1970), a primit Medalia „Hofmann”, decernată de Societatea Germană de Chimie (1970)(16).
†2000, sept. 9, Bucureşti – 20 de ani de la moartea farmacistei Veturia Odor (n. 1921, martie 16, com. Satu-Lung, jud Braşov), lector la Facultatea de Farmacie din Bucureşti (1953-1957), care a elaborat prima programă analitică pentru organizare farmaceutică (curs şi lucrări practice), cât şi pentru istoria farmaciei(17).
Aniversări
1850, sept. 5, Roman – 170 de ani de la naşterea prof. univ. dr. chim. Constantin Istrati (†1918, ian. 29, Paris)
Elev al Şcolii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, după care urmează Facultatea de Medicină din Bucureşti; în 1877 participă la Războiul de Independenţă şi publică o lucrare controversată, Despre depărtarea cadavrelor. Studii de igienă publică în favoarea crematoriilor umane.
În 1880, preocupat de igiena şcolară şi socială, publică lucrarea O pagină din istoria contemporană a României din punctul de vedere medical, economic şi naţional, bazată pe studii de „sociologie concretă a stării ţăranului român”.
În 1882 publică Despre importanţa şi rolul chimiei în medicină; în 1885, cu recunoştinţă filială, scrie o biografie bine documentată despre dr. Carol Davila şi înfăptuirile sale; tot în acest an devine doctor în chimie la Universitatea din Paris. În 1888, la Paris, descoperă o nouă clasă de substanţe colorante „franceine”; la iniţiativa sa se înfiinţează Societatea Română de Chimie (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1892).
Organizarea Expoziţiei generale de la Bucureşti (15 mai – 23 nov. 1906) i-a fost încredinţată prof. dr. C.I. Istrati, comisar general, care a depus toate eforturile pentru ca această manifestare să o depăşească pe cea din 1903, având loc în Parcul Carol I, inaugurat tot în acest an.
Dr. C. Istrati a fost şi om politic; ca deputat, senator, primar al Capitalei, ministru la Lucrări publice, la Culte şi Instrucţiune, precum şi la Domenii, Industrie şi Comerţ, a făcut dovada unui spirit laborios(18-20).
1870, aug. 7, Bacău – 150 de ani de la naşterea farm. israelit, gen. de brigadă onorific în retragere Josef Cerbeanu (†1948, iulie 20, Bucureşti)
S-a înscris la Şcoala Superioară de Farmacie din Bucureşti (1888); a obţinut licenţa şi libera practică (1894); împământenit (1903), a arendat Farmacia „Sf. Dumitru” din Tecuci, pe care a administrat-o câţiva ani(21).
1905, iul. 21, Bucureşti – 115 ani de la naşterea dr. chim., farmacist Constantin Nicolae Ionescu (†1956, oct. 6, Paris)
Profesor universitar la catedrele de farmacie galenică şi de chimie farmaceutică de la Facultatea de Farmacie din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române (1948), director al Institutului de Cercetări Chimico-Farmaceutice (1949-1954; 1954-1956), primul redactor-şef al revistei Farmacia (1953-1956), coautor la ediţiile a V-a, a VI-a şi a VII-a ale Farmacopeii Române. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu(22-24).
1915, sept. 24, Constanţa – 105 ani de la naşterea farmacistului Sorin Teodor Beiu (†1988, dec. 14, Constanţa)
După absolvirea Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (1933), s-a înscris la Facultatea de Farmacie din Bucureşti; a obţinut licenţa şi dreptul de liberă practică (1938); ca prim redactor, cu câţiva colegi de facultate, a publicat mai multe numere dintr-o revistă ilustrată studenţească, Şoapte de laborator (1937-1938), perioadă în care i se dezvoltă dragostea pentru poezie; a devenit un remarcabil farmacist practician în oraşul natal; a avut o mare uşurinţă pentru versificaţie în genurile satiric, epigramist şi cel descriptiv al naturii, fiind şi un iubitor al munţilor şi legendelor, creaţia sa totalizând zeci de mii de versuri; a publicat un singur volum (1980)(25,26).
1925, sept. 6, Veles, Macedonia – 95 de ani de la naşterea farm. primar Chiril (Chiru) Pesici (†1999, mai 31, Bucureşti)
Licenţiat cu calificativul „Foarte bine” al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti (1949); farmacist principal (1967); şef serviciu producţie la Fabrica de Medicamente nr. 1 Tableta din Bucureşti (1951-1977); şef al Laboratorului galenic al Oficiului Farmaceutic nr. 1 Bucureşti (1977-1992); coproprietar şi director tehnic-producţie al Laboratorului de produse medicamentoase Remedia (1992-1999); deţinător a 10 certificate de inovator; din 1968 redactor al revistei trimestriale Practica farmaceutică, sub egida Direcţiei Generale Farmaceutice din Ministerul Sănătăţii; redactor de carte la volumul Comprimate farmaceutice, V. Stănescu, Ed. Medicală Buc., 1972(27).
Aniversări-comemorări
1855, feb. 10, Bucureşti – 165 ani de la naştere şi 105 ani de la moartea farm. lt. col. Mihai Marinescu (†1915, iulie 13, Bucureşti)
Elev în Şcoala de Farmacie din cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie, condusă de Carol Davila; a efectuat practica în Farmacia Spitalului Militar Central Bucureşti (1868, aug. 15 – 1871, martie 30); a intrat în rândul cadrelor militare ca subfarmacist (1871, oct. 30); a practicat în farmacia Esculap din Piteşti (1872, ian. 15 – 1873, ian. 15); asistent cu stagiu în Farmacia Centrală din Spitalul Militar Bucureşti (1876, nov. 25 – 1877, iunie 10); mobilizat în Războiul de Independenţă ca asistent în farmacie până la 15 oct. 1878, când s-a înscris la universitate, obţinând licenţa în farmacie (1881, nov. 23). A fost avansat la gradul de locotenent (farmacist de regiment) (1883, mai 1); farmacist‑căpitan (1886, apr. 1); maior (1894, mai 10); şef al Laboratorului central de chimie al Armatei din cadrul Spitalului Militar Central Bucureşti (1890, sept. 1 – 1894, sept. 24); lt. col. farmacist-şef al Armatei Române (1905, apr. 7 – 1909, apr. 1); a întocmit Formularul Farmaceutic pentru preparatele de laborator întrebuinţate în farmaciile militare, care a intrat în vigoare prin decizia Ministerului de Război nr. 15/ 1 apr. 1906; a fost distins cu următoarele ordine şi medalii: „Apărătorii Independenţei”, „Comemorativa Rusă”, „Trecerea Dunării”; „Semnul Onorific de Aur” pentru 25 de ani de serviciu militar, „Virtutea Militară” de Argint; „Coroana României” în grad de Cavaler(28).
1880, apr. 3/16, Craiova – 140 de ani de la naştere şi 60 de ani de la moartea farm. prof. dr. ing. chim. Alexandru Ludwig (†1960, iulie 30, Bucureşti)
Fiul Valeriei şi al farmacistului Eduard Ludwig, proprietarul farmaciei Vulturul de Aur din Craiova, de religie catolică, a absolvit şcoala generală şi cursul gimnazial la Ploieşti; s-a înscris la Şcoala Superioară de Farmacie din Bucureşti (1896, oct. 1), a efectuat practica de elev în Farmacia „Mihai Bravul” din Ploieşti, a lui Samuel Schmettau (1.10.1896-20.05.1898) şi în farmacia Vulturul de Aur din Craiova (1.07. – 1.10.1898), fosta farmacie a familiei sale, vândută după decesul tatălui său, la 5 apr. 1883, farmacistului Eduard Konteschweller; a trecut examenul de asistent (1898, oct. 31), stagiul de asistent făcându-l în Ploieşti, la farmacia Coroana de Aur, condusă de Wilhelm Weinhold (10.11.1898 – 1.05.1899) şi în farmacia Crucea Albă, arendată şi condusă de Heinrich Albrichsfeld şi Rudolf Knopf (1.05. – 1.10.1899); student în anul I (chimie) la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (1899); a obţinut licenţa în farmacie (1901, nov. 17) şi la 6 dec. i s-a acordat dreptul de liberă practică a farmaciei în ţara noastră, iar peste o săptămână a fost înmatriculat la Universitatea „Friedrich Wilhelm” din Berlin, pentru obţinerea doctoratului în chimie; a absolvit examenul practic şi teoretic în Institutul Chimic (26 mai 1903) şi la 6 aug. 1904 a obţinut doctoratul cu teza „Über die Einwirkung von magnesiumorganischen Verbindungen auf alkylierte Phtalimide und Saccharine”, executată în cadrul Facultăţii de Filosofie, sub conducerea profesorilor Emil Fischer şi Hans Landolt, fiind dedicată profesorului Constantin I. Istrati din Bucureşti.
Şef de lucrări la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (1904, sept. 1 – 1905, martie 1); a obţinut împământenirea cu dispensă de stagiu (1907, ian. 13); a cumpărat în 1906, împreună cu fratele mai vârstnic, Eugen, farmacia Vulturul de Aur din Ploieşti, de pe str. M. Kogălniceanu nr. 3, rămasă moştenitorilor de la farmacistul G.I. Sigmund şi pe care o vor arenda.
Chimist-şef al Laboratorului regional de chimie Craiova (1.07.1909 – 1.08.1922); profesor de chimie la Şcoala Superioară de Comerţ şi la Şcoala Militară; a studiat chimia industrială la Universitatea Politehnică din Karlsruhe (Germania), obţinând diploma de inginer chimist (1913). În anul universitar 1914-1915 a fost conferenţiar temporar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, unde a ţinut un curs liber de chimie analitică şi despre câteva capitole speciale de chimie alimentară. Profesor de chimie anorganică la anul I, la Facultatea de Farmacie din Bucureşti, a publicat mai multe lucrări ştiinţifice de specialitate în ţară şi în străinătate. A fost căsătorit cu Margareta Ludwig, neavând copii.
La 30 iulie 1960, a încetat din viaţă în locuinţa sa din Bucureşti, pe str. Silvestru nr. 15, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu Ortodox(29,30).