Primul periodic farmaceutic

1871, feb., Bucureşti (150 de ani) – A apărut Foaia Societăţii Pharmaciştilor Români, ziar cu caracter informativ şi publicitar, aparţinând primei Societăţi, înfiinţată în 1869; între 1871 şi 1872 au apărut 12 numere, editate de Adolf Trausch (1836-1908).

Prima farmacie din Slobozia

1896, feb. 10, Slobozia (125 de ani) – A luat fiinţă Farmacia „Sfântul Haralambie”, a lui Carol Varo, care a arendat-o între 1903 şi 1911 farmacistului W. Weinhold, licenţiat la Viena(1).

Farmacia românească în anul 1921 (100 de ani)

Ian. 1 – În România reunită funcţionează aproximativ 1100 de farmacii publice, la o populaţie de 16 milioane de locuitori, o farmacie revenind, în medie, la 14545 de locuitori.

Ian. 4 – Prin decretul nr. 42, se instituie o comisie interimară la Huşi, al cărei vicepreşedinte este Constantin Şelescu.

Ian. 16, Cluj – Apare revista culturală Szemle, redactată de Lászlo S. Nagy.

Ian. 16/18, Cluj – Are loc Congresul regional al farmaciştilor din Transilvania, Banat şi Bucovina, când se hotărăşte aderarea acestora la Societatea Farmaciştilor din România.

Feb. 8, Constanţa – Ia fiinţă Banca de Industrie şi Comerţ Dobrogean, societate anonimă, cu sucursale în oraşele Bazargic, Balcic şi Silistra, din primul consiliu de administraţie făcând parte Andrei Mutzef.

Feb. 10, Cluj – Inspectoratul General Sanitar le pune în vedere farmaciştilor să respecte unele dispoziţiuni privind activitatea farmaceutică.

Feb. 12, Bucureşti – Ia fiinţă Cercul de Studii Farmaceutice, sub conducerea lui Ion Vintilescu.

Feb. 15/17, Bucureşti – Are loc Adunarea generală a Societăţii Farmaciştilor din România, ocazie cu care se adoptă modificările statutelor societăţii, aceasta numindu-se de acum înainte Asociaţia Generală a Farmaciştilor din România.

Feb. 22, Giurgiu – În locul comisiei interimare demisionate, cu Decretul regal nr. 529 se instituie o alta, din care face parte ca preşedinte Nicolae R. Panţu.

Martie 13 – Este înfiinţat Institutul Economic Românesc, din al cărui prim consiliu de administraţie face parte Ludovic Mrazek.

Martie 19, Tg. Neamţ – Ia fiinţă Banca Comerţului, fondatorul şi preşedintele acesteia fiind Leon Stern; cenzor: Josef Horovitz.

Martie 27 – Prin decretul nr. 973 se republică, cu modificări, capitolele „Internatul în farmacie” şi „Farmaciştii-şefi”, din regulamentul concursurilor şi serviciului interior al Eforiei spitalelor civile din Bucureşti, alcătuit în 1894.

Martie 30, Bucureşti – Ia fiinţă societatea anonimă Carl Zimmer & Co., pentru industria şi comerţul de uleiuri vegetale, lacuri, culori, droguri, parfumerii şi produse chimice. 

Conform decretului nr. 1165, lui Gh. Daianu i se aprobă transferarea farmaciei sale din oraşul Balcic, jud. Caliacra, în oraşul Bălţi din Basarabia.

Martie 31, Agnita – În baza decretului nr. 1196, Eduard Schwarz înfiinţează farmacia Crucea de Aur(2).

Farmaciste cu doctorat

1931, februarie 19, Cluj (90 de ani) – A avut loc susţinerea tezei de doctorat „Studiul comparativ asupra metodelor de distrugere a organelor în vederea descoperirii combinaţiilor chimice minerale în cercetările toxicologice”, a farmacistei Maria Belba-Beroniade (conducător ştiinţific: conf. dr. Iuliu Orient). Au urmat, până în 1934, şi alte teze: Irina Belba-Moga (conducător ştiinţific: prof. dr. Gh. Pamfil); Elena Binder (conducător ştiinţific: prof. dr. I. Niţulescu); Ecaterina Kalman (conducător ştiinţific: prof. dr. Pierre Thomas)(3).

Comemorări

†1936, feb. 7, Iaşi – 85 de ani de la moartea lt. col. farmacist Mihail Andriescu (n. 1890, nov. 1, com. Hermeziu, jud. Iaşi)

Absolvent al Facultăţii de Medicină, secţia Farmacie din Iaşi (1916); repartizat la Ambulanţa Diviziei a VII-a, apoi la Spitalul mobil nr. 13, unde are de luptat cu tifosul exantematic; la Spitalul militar al Corpului 5 Armată; şef al Depozitului sanitar Corp 5 Armată Cernavodă; farmacist-şef la Comandamentul corpurilor 1 şi 4 Armată, decorat cu ordine şi medalii(4).
 

Asset 1

 

†1951, feb. 11, Bucureşti – 70 de ani de la moartea dr. farmacist col. (r.) Dimitrie Murgescu (n. 1873, oct. 11/23, Giurgiu)

Primul dr. farmacist al Universităţii din Iaşi (4.11.1917), cu teza „Contribuţiuni la studiul cărnei congelate”, coordonator prof. Ion Vintilescu, Catedra de analiza alimentelor şi băuturilor; preşedinte al Societăţii Studenţilor în Farmacie, în cadrul căreia a ţinut mai multe conferinţe („Istoricul botanicei”; „Familia Ranunculaceelor”; „Rolul farmacistului”; „Arsenicul şi compuşii săi” – premiată de Societatea Studenţilor în Farmacie; „Secara cornută”, care a primit PremiulDr. Angelescu”). După război, a fost numit şef al serviciului farmaceutic din administraţia centrală a Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar (1922-1923), perioadă în care a deţinut şi o funcţie la Banca Farmaciştilor; farmacist-şef diriginte al farmaciei Spitalului Pantelimon (1928-1930), din cadrul Eforiei Spitalelor Civile Bucureşti. A fost înhumat în Cimitirul Colentina(5).
 

Asset 2

 

†1971, martie 23, Bucureşti – 50 de ani de la moartea dr. farmacist lt. col. (r) Nicolae Petrescu (n. 1887, martie 27, com. Iazu, jud. Ialomiţa)

Licenţiat al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti (1911); a avut două fiice (Janeta, dr. farmacist, şi Lelia, farmacistă) şi un fiu (Andrei), ofiţer de marină; a obţinut prin concurs concesiunea deschiderii farmaciei Arab din Craiova, pe care o va muta peste 20 de ani (1934) în str. Regală nr. 1 din Bucureşti; a participat atât la campania militară din 1913, cât şi la cea din 1916-1918; a funcţionat şi ca profesor suplinitor de productologie la Şcoala Elementară de Comerţ Băieţi „Gh. Chiţu” din Craiova; a câştigat concursul pentru o bursă de doctorat la Universitatea Sorbona din Paris (1926), peste doi ani obţine doctoratul şi certificatul de licenţiat în ştiinţe fizico-chimice, devenind laureat al Societăţii de Farmacie din Franţa (medalia de argint pentru ştiinţele naturii) în 1929.
 

Asset 3

A fost delegat inspector general farmaceutic onorific, director al Serviciului farmaciilor din administraţia centrală a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, confirmat definitiv (1936), şi apoi al Institutului Chimico-Farmaceutic din Bucureşti (1937), când îşi transmite farmacia Arab către fiica sa, dr. farmacist Janeta Petrescu, care devine proprietara farmaciei; a funcţionat în mai multe rânduri ca inspector general farmaceutic şi director al farmaciilor şi medicamentelor din minister (1934-1945); farmacist I la policlinica din oraşul Giurgiu (1949-1956); decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Ofiţer (1935); înmormântat în Cimitirul Bellu(6).

 

†1986, martie 16  – 35 de ani de la moartea dr. farm., inginer chimist Ştefan Gh. Ciulei (n. 1922, nov. 23, Cârligaţi, Vaslui), cercetător ştiinţific, farmaco-istoric, „membru în Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi, Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale (USSM), în Iaşi şi Bucureşti, a scos la iveală, din colbul vremii, zeci şi zeci de figuri de farmacişti şi medici merituoşi daţi uitării, îmbogăţind tezaurul medico- şi farmaco-istoric românesc”(7).

Aniversări

1841, ian. 4, sat Secăreşti, com. Cucuteni, jud. Iaşi – 180 de ani de la naşterea prof. dr. chim. Petru Poni (†1925, apr. 2, Iaşi)

Profesor de chimie anorganică la Universitatea din Iaşi, a pus bazele dezvoltării chimiei pe plan ştiinţific şi didactic în ţara noastră; a studiat peste 80 de minerale culese din diverse zone ale ţării şi chiar a descoperit două minerale noi, denumite de el broştenită şi badenită. De asemenea, a studiat apele minerale, petrolul românesc şi a fondat primul laborator de analize chimice pentru mărfurile importate.
 

Asset 4

 Membru titular al Academiei Române (1879) şi preşedinte al acesteia (1898-1901; 1916-1920), a colaborat la înfiinţarea unor societăţi ştiinţifice în România: Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Societatea de Ştiinţe (1900); membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Moscova (1910); decorat de Împăratul Franz Joseph al Austriei cu Marea Cruce a Ordinului „Franz Joseph” (1903). Printre lucrările de specialitate publicate se numără: Cercetări asupra mineralelor din masivul cristalin de la Broşteni (1882); Mineralele de la Bădenii-Ungureni (1885); Fapte pentru a servi la descrierea mineralogică a României (1900), prima monografie asupra mineralelor ţării noastre; Cercetări asupra compoziţiunii chimice a petroleurilor române (1900)(8).

 

1856, martie 25, Focşani – 165 de ani de la naşterea farmacistului Dimitrie Roşu (1920, martie 25, Bucureşti)
 

Asset 1

Preşedinte al Societăţii Farmaciştilor din România (1893-1903); membru în Asociaţia Generală a Corpului Farmaceutic (1899), Comisia chimico-farmaceutică, Consiliul Sanitar Superior, Consiliul de igienă al Capitalei, la Camera de Comerţ şi Industrie, Consiliul comunal al Capitalei, în calitate de membru al Partidului Conservator fiind ales consilier la Colegiul II sub primariatul lui N. Filipescu (1894); membru în consiliul de administraţie al societăţii Centrala, pentru industria produselor medico-farmaceutice şi comerţ de droguri; decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor şi cu Medalia jubiliară „Carol I”; proprietar al farmaciilor Centrală (Calea Moşilor nr. 51) şi Galen (Calea Griviţei nr. 74) din Bucureşti, care după moartea sa vor fi preluate de fiii săi (Constantin – farmacia Centrală şi Alexandru – farmacia Galen); înmormântat în Cimitirul Bellu(9).

 

1861, feb. 24, Iaşi – 160 de ani de la naşterea farmacistului Iulius Gabai (†1922, martie 12, Bucureşti)
 

Asset 2

Asistent în Laboratorul de chimie analitică şi farmaceutică de pe lângă Şcoala Superioară de Farmacie, condus de prof. Adolf Trausch (1887); chimist-expert în Secţia de analize chimico-legale din cadrul Institutului Chimic Universitar (1889), în Laboratorul de chimie tehnologică al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1902) şi asistent definitiv în Laboratorul de analiza alimentelor şi băuturilor al învăţământului farmaceutic, condus de prof. August Poltzer (1910).

A fost „omul datoriei şi de o corectitudine exemplară, fiind un desăvârşit analist şi un pasionat cercetător, modest, cu firea blândă, gata oricând să ofere un sfat bun oricui l-ar fi solicitat”(10).

 

1866, martie 1, Braşov – 155 de ani de la naşterea farmacistului Nicolae Bobancu (†1945, mai 7, Piteşti)
 

A obţinut licenţa în farmacie (1898), libera practică şi naturalizarea (1899); a arendat farmacia Esculap din Tg. Jiu (1900-1905); consilier comunal al oraşelor Tg. Jiu (1902-1905) şi Piteşti (1914, 1918).

A înfiinţat drogheria Aquila (1905-1921); membru fondator al Băncii Comerţului şi Industriei din Piteşti (1911); proprietar al farmaciei Aquila, pe care a administrat‑o personal până în 1929, când o transcrie fiului său, Nicolae, licenţiat al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, continuând să-l ajute în activităţile farmaceutice; înmormântat la Piteşti, în Cimitirul „Sf. Gheorghe din cartierul Trivale(11).

 

1876, Huşi, jud. Vaslui – 145 de ani de la naşterea acad. Neculai Costăchescu (†1939, iul. 14, Iaşi), întemeietorul şcolii româneşti de chimia combinaţiilor complexe
 

Elev şi urmaş al savantului Petru Poni la Catedra de chimie anorganică a Universităţii din Iaşi, a fost primul doctor în chimie din România, cu lucrarea „Studii asupra gazurilor cuprinse în sare şi vulcanii de glod din România” (1905); a urmat cursuri de specia­litate la Universitatea din Zürich (1906-1908); devine profesor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi (1912), unde a lucrat până la sfârşitul vieţii; a contribuit la organizarea Laboratorului de chimie anorganică al universităţii la nivelul cerinţelor timpului; a mai predat şi la Facultatea de Medicină a Universităţii din Iaşi.

Membru proeminent în PNŢ, a fost ales senator (1926) şi deputat (1928); ministru al instrucţiunii publice şi cultelor în două guverne Maniu (10 nov. 1928 – 6 iunie 1930 şi 13 iunie – 9 oct. 1930) şi într-un guvern Mironescu (10 oct. 1930 – 17 apr. 1931); preşedinte al Senatului României (1932-1933); membru corespondent (1925) şi de onoare al Academiei Române (1936)(12).

 

1896, ian. 1, Piatra-Neamţ – 125 de de ani de la naşterea prof. univ. Constantin Papp (†1972, aug. 17, Iaşi)
 

A urmat şcoala primară şi Liceul „Petru Rareş” în Piatra-Neamţ, promoţia 1914; absolvent al secţiei agricole a Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi (1922), licenţiat al Facultăţii de Farmacie din Iaşi (1922) şi al secţiei de ştiinţe naturale a Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea din Bucureşti, iar apoi a celei din Iaşi (1922), şi-a susţinut teza de doctorat, „Contribuţii la studiul briofitelor din Moldova”, sub conducerea profesorului Al. Popovici (1926).  A fost unul dintre botaniştii moldoveni de seamă, care s-a afirmat prin lucrările sale ştiinţifice în domeniul botanicii sistematice, fitogeografiei şi în special în studiul briofitelor; membru al Academiei de Ştiinţe din România, a publicat circa 130 de lucrări ştiinţifice; lucrarea monografică Briofitele din România (1970) l-a situat printre primii şi cei mai însemnaţi biologi români; director al Grădinii Botanice din Iaşi (1937-1958); pentru meritele didactice i s-a acordat titlul de profesor universitar emerit(13).

1896, feb. 27, com. Budureasca, jud. Bihor – 125 de ani de la naşterea prof. univ. dr. farmacist Teodor Goina (†1985, apr. 29, Cluj-Napoca)
 

Licenţiat al Facultăţii de Farmacie din Cluj (1921); doctor în ştiinţe farmaceutice cu teza „Studiul farmacognostic al plantei Berberis vulgaris”, sub îndrumarea prof. Gh. Martinescu, cu distincţia Magna cum laude (1929); şef de lucrări la Facultatea de Farmacie din Bucureşti (1934-1937); conferenţiar (1947-1957), profesor, şef de catedră la Disciplina de farmacognozie-botanică din cadrul Facultăţii de Farmacie de la Cluj (1957-1966); om de ştiinţă emerit (1970).

Caracteristica activităţii sale ştiinţifice a fost promovarea fitoterapiei prin valorificarea cu precădere a florei medicinale indigene; coautor a mai multor invenţii reprezentând procedee de extracţie a unor principii active terapeutice: filicina, citizina, berberina, extractul fluid de Alchemilla vulgaris L., o parte dintre acestea fiind finalizate în medicamentele brevetate: Galcorin, Aftolizol, Biloton (1976-1977)(14,15).

 

1906, ian. 23, Lovasberény, Ungaria – 115 de ani de la naşterea farm. Antal Béress (†1992, dec. 22, Sighetu Marmaţiei)

A urmat şcoala elementară şi liceul la Sighetu Marmaţiei; a făcut practică în farmacia tatălui său, János Béress-Senior (1925-1926); a obţinut diploma de farmacist la Universitatea din Szeged (1929), pe care a echivalat-o la Bucureşti; a lucrat la Taksony (Ungaria) şi la Kosice (Cehoslovacia), după care a revenit, în 1941, la Sighetu Marmaţiei, unde a cumpărat farmacia Minerva (fondată în 1920 de Resch Jenö), aflată într-o stare de degradare avansată, pe care a reabilitat-o şi a condus-o până la naţionalizarea din 1949. A fost numit, în acelaşi an, la Baia Mare, unde a condus farmacia Coroana, devenită Farmacia nr. 1, până în 1957, când s-a reîntors în Sighetu Marmaţiei, la Farmacia nr. 16, până la pensionare (1968)(16).

 

1906, febr. 24, Dragomireşti, jud. Neamţ – 115 de ani de la naşterea prof. univ. Constantin Burduja (†1983, iul. 26, Iaşi)
 

Reprezentant de seamă al şcolii ieşene de botanică, în cadrul căreia a activat aproape cinci decenii, a contribuit în calitate de profesor universitar şi cercetător la progresul biologiei româneşti, îndrumarea activităţii ştiinţifice, formarea unor specialişti de înaltă competenţă; a publicat peste 100 de lucrări referitoare la anatomia şi ecologia plantelor, ocrotirea naturii şi istoria botanică; a condus Grădina Botanică din Iaşi (1958-1962)(17).

 

1911, ian. 8, Tg. Jiu – 110 ani de la naşterea lt. col. farmacist Ioan Cruceanu (†1972, mai 20, Focşani), fiul farmacistului şi medicului Mihai Cruceanu, mort în Primul Război Mondial.
 

A fost şeful farmaciei Spitalului Militar din Craiova, iar după 23 august 1944 a fost numit farmacist-şef al Diviziei X Infanterie, aflată pe frontul de Vest, fiind decorat cu Ordinul „Meritul Militar” şi Ordinul „Steaua Republicii” cl. a IV-a(18).

 

1911, ian. 28, Dămieneşti, jud. Roman – 110 ani de la naşterea dr. docent farmacist cpt. (r) Virgil Torjescu (1985, mai 9, Drobeta-Turnu Severin)
 

A înfiinţat o farmacie în Vânju Mare, jud. Mehedinţi (1943), şi un laborator de analize „Dr. farm. Virgil Torjescu” (1945); a obţinut o nouă concesiune pentru Turnu Severin (13 nov. 1946), mutându-şi farmacia în acest oraş; acţionar fondator al societăţii anonime române Fiomed, laborator de produse chimico-farmaceutice indigene şi străine, cu drept de import-export şi reprezentanţă generală în branşă (1946, mai 9, Buc.), conducător tehnic al laboratorului. După pierderea farmaciei prin naţionalizarea din 1949, a lucrat mai întâi ca farmacist angajat la Centrofarm, apoi într-un laborator din cadrul Sanepid Turnu Severin şi ca profesor de chimie la şcoala sanitară din acelaşi oraş.

Şi-a susţinut lucrarea de docenţă în specialitatea Toxicologie, intitulată „Cercetări privind activitatea toxică a clorpromazinei asupra sistemelor enzimatice”, avându-l ca îndrumător pe prof. Virgil Galea, în cadrul Catedrei de toxicologie a Facultăţii de Farmacie din Cluj-Napoca (1966); a publicat volumele Plante medicinale în judeţul Mehedinţi şi Tratamentul de urgenţă în otrăviri (în colaborare); a avut un fiu, Alexandru (1941-1999), licenţiat al Facultăţii de Farmacie din Cluj-Napoca. A fost înmormântat în Cimitirul „Sf. Gheorghe” din Drobeta-Turnu Severin(19-20).

 

1916, ian. 7, com. Perivoli, Macedonia – 105 ani de la naşterea conf. dr. farmacist Zisi Şt. Fârşirotu (†30.05.2009, Montreal), organizator, cercetător, fondatorul Colecţiei de Istoria Farmaciei din cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti.

 

Începând cu anul 2010, se atribuie prin concurs Bursa de Excelenţă „Conf. dr. farm. Zisi Şt. Fârşirotu”, în valoare de 1000 de euro, de la prof. dr. Mihaela Fîrşirotu, studenţilor participanţi la cursul opţional de Istoria farmaciei, pentru o lucrare meritorie de istoria farmaciei, selectată de o comisie de evaluare(21).

 

1921, martie 16, com. Satu-Lung, jud Braşov – 100 de ani de la naşterea farmacistei Veturia Odor (†2000, sept. 9, Bucureşti)
 

Lector şi şef al disciplinei de organizare farmaceutică şi istoria farmaciei la Facultatea de Farmacie din Bucureşti (1953-1957), care a elaborat prima programă analitică atât pentru organizare farmaceutică (curs şi lucrări practice), cât şi pentru istoria farmaciei(22).

Aniversări-comemorări 

1841, martie 26, com. Cincu Mare, comitat Făgăraş – 180 de ani de la naştere şi 120 de ani de la moartea farmacistului Emanoil-Leopold Fabini (†1901, ian. 13, Bucureşti)
 

Din 1849 s-a stabilit definitiv cu familia în Ţara Românească; a făcut practica de elev în farmaciile Minerva, a lui Martin Binder (Giurgiu), şi Apollo, a lui Albert Fabini, fratele său mai mare (Olteniţa), la sfârşitul căreia a obţinut diploma de asistent; şi-a continuat studiile la Universitatea „Ludwig-Maximumilian” din München, absolvind în vara anului 1862 examenele de magistru cu distincţie. S-a întors în România şi, la 16 septembrie 1862, după examen, i s-a acordat dreptul de liberă practică (29 septembrie). A administrat farmacia lui Martin Binder din Giurgiu, timp în care, în 1864, a fost numit membru în Consiliul de igienă şi salubritate publică al oraşului Giurgiu.

A cumpărat de la Franz Kessler Farmacia „Sfânta Treime” din Caracal (1865), fiind proprietarul acesteia până în 1884, când o va vinde lui Dimitrie Roşu; a obţinut împământenirea (1882); a cumpărat farmacia Minerva din Brăila (1883) de la medicul şi farmacistul Pandele Grigorescu, pe care o va vinde lui Nicolae Filoti (1891); în 1892 a cumpărat de la Matei Grigorescu farmacia Victoria din Bucureşti, pe care o va conduce până la sfârşitul vieţii. A fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler, fiind înmormântat în Cimitirul Evanghelic din Bucureşti(23).

 

1861, ian. 15, Braşov – 160 de ani de la naştere şi 110 ani de la moartea farmacistului Friedrich Türk (†1911, martie 30, Călăraşi)
 

S-a înscris la Şcoala Superioară de Farmacie din Bucureşti (1875) şi a efectuat practica de elev (1875-1878) în farmacia Speranţa din Bucureşti, aparţinându-i lui Friedrich Bruss; a obţinut certificatul de asistent de farmacie şi a lucrat aici până în 1880, când a plecat la Universitatea din Viena, obţinând diploma de magistru în farmacie (1883). A funcţionat ca farmacist-ajutor în farmacia Vulturul de Aur, a lui Gustav Thoiss (1883-1888), şi în farmacia Leul de Aur, a lui Eduard Jul. Rissdörfer (1889-1891); examenul de liberă practică în ţară l-a susţinut la 23 feb. 1885. În 1892 a luat în arendă farmacia Aurora din Călăraşi, jud. Ialomiţa, administrând-o mult timp; împământenit (28 mai 1893); decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler (1900); consilier comunal la Colegiul I Călăraşi (10 feb. 1907), iar la 30 octombrie, în acelaşi an, a devenit acţionar fondator şi membru în consiliul de administraţie al Băncii Dunărea din localitate(24,25).

 

1926, ian. 9, com. Vlădeşti, jud. Covurlui – 95 de ani de la naşterea prof. dr. farmacist Matilda Colţoiu (născ. Rosetti) şi 30 de ani de la moarte (†1991, mai 8, Bucureşti) (II)
 

S-a prezentat la concursul de aspirantură, organizat de Institutul Medico-Farmaceutic Bucureşti, la specialitatea biochimie (feb. 1954), reuşind la examen; a fost confirmată aspirant (1 mai 1954), fiind scoasă din producţie şi începând activitatea la Catedra de biochimie a Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, sub conducerea prof. dr. Dumitru Isăcescu; în urma expirării stagiului de aspirantură, a fost numită cercetător la Institutul de Cercetări Farmaceutice şi Controlul Medicamentului, funcţionând până la 30 sept. 1959; a obţinut titlul de candidat în ştiinţe, specialitatea Biochimie, titlu echivalat ulterior cu acela de doctor farmacist, cu teza „Mutarotaţia glucozei şi inversia zaharozei prin cationiţi carboxilici şi sulfonici” (10.03.1959); asistent la Catedra de biochimie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1 oct. 1959); şef de lucrări şi apoi transferată la Catedra de biochimie a Facultăţii de Farmacie (1 apr. 1964); a urmat cursurile secţiei de biochimie din cadrul Facultăţii de Chimie din Bucureşti (1963-1968), obţinând titlul de licenţiat; conferenţiar provizoriu la disciplina de biochimie şi chimie sanitară din cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti (15.02.1969); conferenţiar titular definitiv (15.07.1975); profesor titular (16.02.1978-15.02.1990).

A deţinut şi funcţia de decan al facultăţii (1 mai 1981 – 15 feb. 1990), devenind astfel prima femeie profesor doctor farmacist, decan al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti.

Dintre lucrările sale cele mai importante amintim: Curs de chimie sanitară, vol. I: Biochimie clinică, Bucureşti, 1972; Curs de biochimie, Bucureşti, 1973; Curs de Biochimie – Metabolismul Intermediar, Litografia IMF, Bucureşti, 1977 (în colab. cu I. Feraru şi Niculina Mitrea); Biocatalizatorii în practica medicală şi farmaceutică, Ed. Medicală, 1980 (în colab. cu D. Oţeleanu) şi Biochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985 (în colab. cu Niculina Mitrea). A fost înmormântată în Cimitirul Ghencea militar din Capitală(26,27).