Pentru acest număr de sfârșit de an am ales să dezbatem in extenso tematica patologiei ovariene, având în vedere faptul că, în prezent, cancerul ovarian rămâne o problemă majoră de sănătate publică, grevată de rate semnificative de mortalitate.
Subtipurile epiteliale reprezintă cea mai mare parte a tumorilor ovariene maligne și, în cursul unei evaluări retrospective efectuate pe 249 de cazuri diagnosticate cu această patologie pe parcursul a doi ani, în cadrul SCOG „Prof. Dr. Panait Sîrbu”, cele mai frecvente forme au fost: carcinomul seros (de grad scăzut/ridicat), carcinomul mucinos, endometrioid și carcinomul cu celule clare. În anumite situații, studiile imunohistochimice joacă un rol important în diagnosticul pozitiv corect al subtipului histologic, având implicații ulterioare și asupra terapiei specifice și a protocolului de follow-up.
Totodată, un alt studiu retrospectiv a observat că vârsta medie pentru diagnosticarea tumorilor maligne ovariene a fost 60 de ani, cea mai mare parte a acestora fiind tumori primare (carcinom seros cu grad ridicat) și doar 15% tumori secundare (dintre care peste 85% au reprezentat extensii locoregionale în cazuri de carcinom endometrial). Totuși, există raportări de cazuri rare de carcinom ovarian seros cu grad ridicat de malignitate care pot apărea la femeile tinere, situație în care prognosticul este adeseori infaust. În acest sens, este expus cazul unei paciente de 36 de ani care s-a prezentat în clinică cu durere pelviană și ascită, stabilindu-se diagnosticul de carcinom ovarian cu carcinomatoză peritoneală.
O altă problemă de actualitate rezidă în decizia de a efectua salpingectomie sau ovarectomie sistematic, asociate histerectomiei totale, pentru patologia pelviană benignă. Astfel, studiile din literatura de specialitate conchid, în acest moment, că toate pacientele cu histerectomie totală ar trebui să beneficieze de salpingectomie bilaterală pentru profilaxia neoplasmului ovarian; de asemenea, se recomandă conservarea ovarelor la pacientele în preclimax (cu risc scăzut de cancer mamar/ovarian) pentru a menține beneficiile asupra funcțiilor cardiovasculară și sexuală, dar această atitudine nu se justifică și în cazul pacientelor de peste 65 de ani aflate în climax.
În secțiunea destinată ecografiei este prezentată o variantă de protocol care vizează îmbunătățirea ratelor de detecție a malformațiilor de cavitate orală (în special cheiloschizis și cheilopalatoschizis), dar și un review despre una dintre cel mai frecvent întâlnite anomalii cardiace congenitale, defectul septal ventricular.
În plus, aducem în discuție aspecte ale managementului hepatitei virale cronice cu VHB în timpul sarcinii, insistând asupra elementelor-cheie: rata de transmitere verticală și impactul căii de naștere asupra ei, prognosticul obstetrical, oportunitatea tratamentului antiviral, alăptarea, testarea serologică a nou-născutului, profilaxia, terapia și monitorizarea ulterioară a acestuia. 
Din seria raportărilor de caz menționăm o pacientă diagnosticată cu uter malformat (sept uterin longitudinal incomplet, vizua­lizat prin ecografie 3D la 9 săptămâni de gestație) și sindrom antifosfolipidic la care evoluția obstetricală a fost favorabilă, dar și cazul unei paciente cu sarcină de 16 săptămâni în evoluție la care s-a practicat tratament restaurator odontal (cu pivot din fibră de sticlă), cu rezultate foarte bune (atât mecanice, cât și estetice).
Vă dorim ca Anul Nou să vă găsească gata pentru întâlnirea cu toate dorințele și așteptările dumneavoastră. Întregul colectiv redacțional le urează tuturor cititorilor și colaboratorilor revistei un sincer La mulți ani, 2018!