GINECOLOGIE

Contracepţia la adolescente - o provocare

 Contraception in adolescence - a challenge

First published: 15 aprilie 2014

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.3.2.2014.4877

Abstract

With the beginning of sexual activity early in life the family planning centers play an important role in counselling adolescents. Contraception can reduce the risk of an unwanted pregnancy, abortions and contacting a sexually transmitted disease and therefore it has a significant socioeconomic impact. The analysis of chosen contraceptive methods by adolescents depending on the moment of begining sexual activity or besides their gynecological history. The age young girls are requesting contraceptive counseling is between 15-18 years. The most common choice is represented by low contraception combined oral contraceptive pills. Worrying is the high percentage (45.89%) of the young females who have already obstetric history (births and abortions) before taking the decision to use a contraceptive method. 
 

Keywords
adolescents, contraception, sexual

Rezumat

Odată cu debutul vieţii sexuale la vârste din ce în ce mai fragede, centrele de planificare familială joacă un rol important prin consilierea adolescentelor în ceea ce priveşte metodele contraceptive. Contracepţia poate reduce astfel riscul apariţiei unei sarcini nedorite, al avorturilor şi al contractării unei boli cu transmitere sexuală, având astfel un impact socio-economic important. Analiza metodelor contraceptive alese de adolescente în funcţie de momentul utilizării la debutul vieţii sexuale sau faţă de antecedentele ginecologice. Vârsta la care adolescentele se adresează în vederea consilierii contraceptive este între 15 şi 18 ani, majoritatea tinerelor provin din mediul urban. Metoda cea mai des aleasă este reprezentată de contraceptivul oral, combinat cu concentraţie mică hormonală. Îngrijorător este procentul mare (45,89%) de tinere care prezintă deja antecedente obstetricale (naşteri şi avorturi) în momentul deciziei de a utiliza o metodă contraceptivă. 
 

În ultimii ani se înregistrează o tendinţă a începerii vieţii sexuale la vârste din ce în ce mai fragede, astfel încât promovarea utilizării metodelor contraceptive capătă un rol mai important. Lipsa cunoaşterii utilizării metodelor contraceptive de către adolescente duce la apariţia sarcinilor nedorite, a avorturilor şi a riscului contractării bolilor cu transmitere sexuală, toate având un impact socio-economic negativ important(1,2,3). Conform OMS, peste 40% din sarcinile apărute la nivel mondial sunt nedorite şi în peste o treime din cazuri se recurge la avort. Un sfert dintre tineri nu au utilizat nici o metodă contraceptivă la primul contact sexual(3,4,5).

În România, contracepţia prezintă o istorie recentă, primul centru de planning familial fiind înfiinţat în 1990. Îngrijorător este faptul că România ocupă locul trei în Europa la numărul de întreruperi de sarcină şi înregistrează un număr din ce în ce mai mare de apariţie a sarcinii la adolescente(3,4,5). Acest fenomen poate afecta serios sănătatea, mai ales perspectivele referitoare la educaţie şi o viitoare carieră. Chiar dacă programele de planning au cele mai bune intenţii, acestea nu reuşesc să-şi atingă obiectivele. Reuşita acestora depinde foarte mult de accesul la informaţie.

De ce nu există un procent mare de utilizare a metodelor contraceptive în rândul tinerilor? Există mai multe cauze care duc la o utilizare restrânsă. În principal, cunoştinţele limitate despre tipurile existente şi teama faţă de efectele adverse. Majoritatea tinerelor adolescente au contacte sexuale ocazionale, parteneri multipli şi de cele mai multe ori se feresc de părinţi. Astfel, responsabilizarea lor şi mai ales obţinerea unei complianţe bune în momentul recomandării unui contraceptiv reprezintă un impediment pentru medic.

Factori ce explică debutul precoce al activităţii sexuale: consumul de alcool, provenienţa din familii dezorganizate, influenţele anturajului. Prevenirea apariţiei sarcinilor nedorite la adolescente reprezintă un factor-cheie în scăderea morbidităţii şi mortalităţii materno-fetale.

În prezent există o multitudine de metode contraceptive pentru care se poate opta. Cea mai eficientă atât din punctul de vedere al contracepţiei, cât şi al protecţiei faţă de bolile transmise sexual rămâne prezervativul. Dezavantajele metodei sunt reprezentate de necesitatea utilizării corecte şi de convingerea partenerului. Contracepţia orală reprezintă metoda cea mai utilizată în ţările dezvoltate şi a treia la nivel mondial(1,2,4). În cazul acesteia, principalele reţineri sunt reprezentate de teama de „kilograme în plus”, „scăderea libidoului” şi obligativitatea de administrare zilnică.

Cum nu există încă metodă contraceptivă ideală, utilizarea combinată a contracepţiei orale cu o metodă de barieră (prezervativul) ar fi „golden key” în cazul adolescentelor. De cele mai multe ori însă, acestea nu au viaţă sexuală regulată, astfel încât utilizarea doar a prezervativului reprezintă o soluţie optimă. Medicul trebuie să ducă o luptă grea în a explica beneficiile utilizării şi mai ales riscurile neutilizării unei metode contraceptive şi astfel să încerce să le responsabilizeze pe tinere.

Factori care determină utilizarea redusă a metodelor contraceptive sunt: lipsa cunoaşterii, disponibilitatea redusă, constrângeri etnice, religioase.

În România, prin programul naţional, tinerele pot opta gratuit pentru prezervativ, contracepţie orală sau dispozitiv intrauterin(3,4). Consilierea în vederea alegerii metodei optime de contracepţie pentru adolescenţă reprezintă o provocare pentru medic. Acesta trebuie să aibă în vedere multiple aspecte înainte de a prescrie. Aspecte privind vârsta, mediul social din care provine tânăra, constrângeri religioase sau etnice, toate având un impact important asupra complianţei ulterioare. Un alt factor important îl reprezintă în cazul minorelor acordul părinţilor sau al unui tutore legal în vederea obţinerii unei metode contraceptive. Tinerele din mediul urban au avantajul mediatizării mai bune a metodelor contraceptive în comparaţie cu cele provenind din mediul rural. Lucru explicabil atât prin campaniile de informare derulate în locurile frecventate de tineri, de accesul mai facil la mijloacele moderne de informare (televiziune, internet).

Am realizat un studiu retrospectiv în perioada 2009-2013 care a inclus toate tinerele cu vârsta între 12 şi 18 ani care s-au adresat Centrului Naţional de Planning Familial din cadrul S.C.O.G. „Prof. Dr. Panait Sârbu”, Bucureşti, în vederea consilierii contraceptive. Lotul a fost analizat în funcţie de vârstă, de locul de provenienţă, de data primei menstruaţii, de antecedentele obstetricale şi metoda de contracepţie aleasă. Datele obţinute sunt comparabile cu cele raportate de către OMS în ultimii ani. Utilizarea contracepţiei este mult mai răspândită printre adolescentele din mediul urban comparativ cu cele din mediul rural. Metoda cea mai utilizată este cea a contracepţiei orale (posibil şi datorită existenţei a doar trei metode gratuite) (figura 1).
 

Figura 1
Figura 1

Este alarmant procentul ridicat de 45,89% tinere care prezintă antecedente obstetricale (naşteri şi avorturi) în momentul deciziei de a utiliza o metodă contraceptivă. Cel puţin un avort la cerere a fost declarat de către 30,22% dintre subiecţi, în contextul în care, potrivit datelor OMS şi UNESCO, România prezintă cele mai mari rate de avorturi şi naşteri la minore din Europa, cu o rată între 30 şi 50%(3,4,7). Astfel, în 2004, România ocupa locul 1 în Europa la numărul de avorturi, în 2006 (conform Health for ALL), rata avorturilor a fost de 68/1000 naşteri (media europeană fiind 30). În 2007, România a ocupat locul 3 la numărul de avorturi după Marea Britanie şi Franţa(3). Chiar dacă existenţa şi accesul la serviciile de planificare familială au determinat o scădere importantă a numărului de sarcini nedorite şi astfel a ratei întreruperilor, date recente OMS prezintă România ca având încă cea mai mare rată de avorturi din Europa(6,7,8).

Analiza utilizării metodelor contraceptive în funcţie de vârstă arată predominanţa tinerelor cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani (figura 2), posibil şi datorită debutului mai frecvent al vieţii sexuale în această perioadă, al informării şi conştientizării beneficiilor oferite de contracepţie. Alţi factori posibili: contacte sexuale mai puţin sporadice, partener stabil şi lipsa necesităţii acordului unui adult(9,10,11).
 

Figura 2
Figura 2

Aceste probleme cu care se confruntă serviciile de sănătate şi chiar societatea românească sunt întâlnite în toate ţările de pe glob, dar în proporţii diferite. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, raportările arată că o treime din sarcinile nedorite sunt oprite prin avort, adolescentele reprezentând rata cea mai mare. Totodată, rata de naşteri la minore este mult mai mare decât în Europa de Vest(3,7,11,12).

Concluzii

Doar prin eforturile unite ale familiei, şcolii, serviciilor de sănătate se poate creşte gradul utilizării metodelor contraceptive de către adolescente. Acest fapt având un impact socio-economic important şi reprezentând normalitatea unei societăţi moderne. Tendinţa actuală de începere precoce a vieţii sexuale subliniază necesitatea popularizării utilizării contracepţiei. Orele de educaţie sexuală în şcoli ar putea avea un rol benefic în promovarea contracepţiei şi creşterea adresabilităţii tinerelor către serviciile de planning. Deşi numai abstinenţa oferă protecţie 100% împotriva apariţiei unei sarcini nedorite şi contractării unei boli cu transmitere sexuală, aceasta nu poate fi metodă contraceptivă într-o societate modernă, în care sexualitatea nu mai este un subiect tabu. 

 

Bibliografie

Department of Economic and Social Affairs, Population Division, United Nations, World contraceptive use 2010, 2011, http://www.un.org/esa/population/publications/wcu2010/WCP_2010/Data.html accesat 14/04/2014.
Venkatraman Chandra-Mouli, Donna R McCarraher, Sharon J Phillips, Nancy E Williamson Contraception for adolescents in low and middle income countries; needs, barruers, and access Reproductive Health 2014.
Analiză de situaţie - Ziua Mondială a Contracepţiei 26/12/2012 disponibilă la www.dspb.ro/diverse/20120911-ZMC.pdf accesat la 14/04/2014.
Dr. Mariana Astanoaei, prof. dr. Dimitrie Nanu, asist. univ. dr. Alexandru Matei, asist. univ. dr. Antonie Edu, Studiu privind utilizarea contracepţiei în România – practică medicală - vol VII, Nr. 4(28), An 2012.
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/pgp_ess/partners/european_union/ro/tab_ne accesat 15/04/2014.
http:// www.un.org/esa/population/publications/wcu2010/WCP_2010/Data.htmlWs accesat 15/04/2014.
Maps of percentage of Pregnancies Aborted in Europe-by Country compiled by Wm. Robert Johnston last updated 2 December 2012.
Population Facts No. 2013/9 December 2013 United Nations Department of Economic and Social Affairs • Population Division www.unpopulation.org accesat 16/04/2014.
 World Contraceptive Use 2009-United Nations • Department of Economic and Social Affairs • Population Division. 
World Health Organization (WHO), Unsafe Abortion: Global and Regional Estimates of the Incidence of Unsafe Abortion and Associated Mortality in 2008, sixth ed., Geneva: WHO, 2011.
 Camelia Davtyan Contraception for adolescents WJM volume 172 march 2000.
Contraception in early adolescence BPJ/ISSUE35 disponibil la http://www.bpac.org.nz/BPJ/2011/april/contraception.aspx, accesat 15/04/2014.

Articole din ediţiile anterioare

INTERDISCIPLINARY | Ediţia 4 30 / 2020

Răspunsul ţesuturilor periodontale la contraceptivele orale

Dr. Alexandru Iliescu, Paula Perlea, Kamel Earar, Irina-Maria Gheorghiu, Mihaela Georgiana Iliescu, Andrei Iliescu, Loredana Mitran, Mihai Mitran

La menopauză, osteoporoza afectează implantarea dinţilor. Graţie existenţei în ţesuturile parodontale a doi receptori es­tro­geni, ERα şi ERβ, trat...

04 decembrie 2020
OBSTETRICS | Ediţia 3 25 / 2019

Sarcina depăşită cronologic – riscuri şi management

Aida Petca, Andreea Borislavschi, Conf. Univ. Dr. Claudia Mehedinţu, Răzvan Petca, I. Pacu, Mihaela Boț, Mona Elena Zvâncă

În România, sarcina depăşită cronologic este definită ca o sar­ci­nă cu durată mai mare de 41 de săptămâni şi 0 zile. De­ter­mi­na­rea unei sarcini...

20 septembrie 2019
OBSTETRICS | Ediţia 1 31 / 2021

Actualizare despre utilizarea investigaţiilor radiologice cu raze ionizante în timpul sarcinii: care sunt riscurile fetale?

Dora Boghiţoiu, Violeta Niţescu, Şerban Nastasia, Bianca Danciu, Anca A. Simionescu

Investigaţiile imagistice pot ajuta la diagnosticarea unui spec­tru larg de boli acute sau cronice. Practicianul se poate con­frun­ta cu incertitud...

22 martie 2021
OBSTETRICĂ | Ediţia 7 (1) / 2015

Trombocitopenia maternă în sarcină

Oana Bodean, Octavian Munteanu, Diana Ioana Voicu, Simona Vlădăreanu, Monica Mihaela Cîrstoiu

Cu toate că de cele mai multe ori nu pune în pericol viaţa pacientei, trombocitopenia în sarcină poate fi expresia unei serii de patologii care nec...

15 martie 2015