MOAŞE ŞI ASISTENŢI

Hepatita B şi sarcina

 Hepatitis B and pregnancy

First published: 15 martie 2014

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.3.3.2014.4867

Abstract

The continuous interest in the issue of chronic viral hepatitis during pregnancy is triggered by the in­creased incidence throughout time in the number of preg­nant women as well as the sufficient progress in managing this disease, which presents major com­pli­ca­tions during pregnancy. The perinatal trans­mis­sion of HBV from the infected mother to the child is one of the main routes for transmitting the type B hepatitis given that the chronicity risk of the infection at newborns is highly acute.
 

Keywords
the perinatal transmission of HBV

Rezumat

Se manifestă un interes continuu în problema hepatitei virale cronice în timpul sarcinii, interes determinat de incidenţa crescândă în timp a cazurilor la femei însărcinate şi de progresul destul de avansat în managementul acestei boli care prezintă complicaţii majore în cursul sarcinii. Transmisia perinatală a HBV de la mamă la copil e una din principalele căi de transmitere a hepatitei B, având în vedere că riscul de infecţie cronică la nou-născuţi este foarte ridicat.
 

Atunci când sarcina ta este confirmată, nu există o dorinţă mai mare în sufletul tău decât să fii sănătoasă şi bebeluşul pe care îl porţi în pântece să nu fie pus în pericol în nici un fel. Din păcate însă, există situaţii în care, în urma testelor medicale, pot fi descoperite boli despre care nu ştiai.

Hepatita B este una dintre cele mai temute infecţii virale din lume. Dacă în urma analizelor de la începutul sarcinii medicul descoperă că eşti infectată cu virusul hepatitei B, îţi va da toate indicaţiile necesare privind conduita, regimul alimentar şi tratamentul necesar.

În ceea ce priveşte bebeluşul din burtică, trebuie să îţi informezi medicul obstetrician imediat ce afli rezultatele analizelor, iar după naştere, medicul neonatolog şi pediatrul copilului.

Hepatita B este una din cele mai transmisibile forme de hepatită de la mamă la făt de pe întreg mapamondul, mai ales în ţările dezvoltate. În ţara noastră, aproximativ un milion de români au hepatită B, iar date despre gravide cu hepatită B nu există. Hepatita B este determinată de un virus mai complex, extrem de rezistent la substanţele dezinfectante (o picătură de sânge cu virus B poate rezista la temperatura camerei în condiţii normale timp de 7 zile), uşor transmisibil atât prin sânge şi derivate, cât şi prin secreţii (salivă, secreţii vaginale, spermă).

Transmiterea se poate face atât prin transfuzii, injecţii, instrumentar insuficient sterilizat, dar şi prin contact sexual sau contact cu secreţiile bolnavului.

Riscul de transmitere de la mamă la făt a virusului variază în funcţie de vârsta sarcinii la care a debutat hepatita (în cazul infecţiei acute):

  • în trimestrul I - risc 0%;

  • în trimestrul al II-lea - 10-25%;

  • în trimestrul al III-lea - 80-90%.

Medicul poate diagnostica hepatita B prin testarea sângelui în laborator.

În general, primul semn de alarmă este dat de valorile transaminazelor foarte ridicate; viremie mare şi AgHBs pozitiv (AgHBs pozitiv este frecvent utilizat, alţi markeri, cum ar fi detectarea viremiei, a markerului viral de prezenţă a multiplicării virusului AgHBe, se utilizează mai rar, în situaţii speciale).

Virusul hepatic B are o perioadă de incubaţie cuprinsă între 45 şi 160 de zile. Simptomele apar la 30-180 de zile de la expunerea la virus, dar o parte dintre persoanele infectate nu prezintă iniţial semne de infecţie. Simptomele hepatitei durează, în medie, între 1 şi 3 luni.

  • În faza acută, simptomele variază de la severitate minimă, asimptomatică până la manifestări fatale (forme total asimptomatice sau cvasi-simptomatice până la forme severe, uneori chiar şi letale).

  • Statisticile arată că peste o treime din persoanele infectate nu prezintă simptome.

  • O altă treime dintre persoanele infectate cu virusul hepatic B prezintă simptome similare cu cele generate de gripă: slăbiciune fizică, dureri abdominale, cefalee, febră, lipsa apetitului.

  • În alte cazuri, bolnavul descrie episoade diareice, greaţă, vărsături, dureri la nivelul cadranului abdominal corespunzător ficatului, modificarea în galben a culorii pielii şi a mucoaselor, diaree, icter, greaţă şi vărsături.

  • O a treia parte a persoanelor infectate prezintă simptome severe. Pe lângă simptomele asemănătoare celor provocate de gripă, pot apărea dureri abdominale puternice şi icter.

  • Forma cronică poate îmbrăca manifestări diverse, asemănătoare cu faza acută; pacientul descrie frecvent oboseală şi lipsa adaptării la efort, dureri abdominale, icter, subfebră. În timp, netratată, hepatita cronică cu virus B poate determina ciroza hepatică, pacientul acuzând în plus mărire de volum a picioarelor sau a abdomenului, apariţia de hemoroizi, sângerări gingivale sau chiar vărsătură cu sânge care, dacă este semnificativă, poate determina rapid decesul.

  • Gravidele infectate cu virusul hepatitei B pot transmite bebeluşului infecţia transplacentar sau, cel mai frecvent, în timpul naşterii şi alăptării acestuia.

  • Întrucât virusul este foarte contagios, riscul ca fătul să dezvolte hepatita B este de 10-20% în cazul mămicilor cu antigen HB pozitiv şi chiar 90% dacă prezintă şi AgHBe.

Hepatita în sarcină

Dacă o femeie însărcinată este depistată pozitiv pentru hepatita B la primele vizite prenatale, va primi imunoglobulina hepatita B.

La naşterea copilului, bebeluşul va primi şi el o doză de imunoglobulina anti-hepatita B şi va fi vaccinat împotriva hepatitei B la vârsta de o săptămână, o lună şi şase luni.

Toate aceste demersuri vor reduce riscul infectării bebeluşului cu hepatita B la un procent de 0-3%, de aceea toţi nou-născuţii sunt vaccinaţi la naştere împotriva hepatitei.

Bebeluşii infectaţi cu virusul hepatic B pot dezvolta simptome grave ale bolii şi devin purtători cronici într-o proporţie de peste 90% din cazuri. Nou-născuţii infectaţi cu virusul hepatic B au riscul cel mai mare de a dezvolta complicaţii grave în următorii ani (hepatită cronică, comă hepatică, ciroza hepatică, cancer hepatic).

Din păcate, nu există un tratament curabil pentru hepatita B la nou-născuţi, cu toate că medicamentele antivirale noi sunt eficiente în stoparea sau încetinirea evoluţiei bolii.

Tratamentul antiviral este eficient pentru 40% dintre copiii infectaţi la naştere cu virusul hepatic B.   

Bibliografie

Arevalo J.A., Washington A.E. Cost-effectiveness of prenatal screening and immunization for hepatitis B virus. JAMA. 1988 Jan 15;259(3):365–369. 
Giovannini M., Tagger A., Ribero M.L., Zuccotti G., Pogliani L., Grossi A., Ferroni P., Fiocchi A. Maternal-infant transmission of hepatitis C virus and HIV infections: a possible interaction.Lancet. 1990 May 12; 335(8698):1166–1166.
Aramă V. Infecţiile virale. În: Vlădăreanu R. (sub red). Afecţiunile medicale asociate sarcinii, Ed. Infomedica, ediţia II-a, 2002.