GINECOLOGIE

Impactul comportamentului alimentar asupra modificării vârstei menarhei în judeţul Bacău

 The impact of nutritional habits in the onset age of menarche in Bacau County

First published: 15 octombrie 2014

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.3.3.2014.4962

Abstract

Objectives. A downward trend in age at menarche has been recorded in recent decades. Given its implications for the health and the wellbeing of women the determinants should be identified. The aim of this study is to determine the impact of nutritional habits in the onset age of menarche. Methods. This study was conducted among 178 women aged under 25 years from Bacau County. The data was collected retrospectively in the form of a structured questionnaire that gathered information on nutritional habits and onset manarche date. 
The data collected was analysed using the Statistical Package for the Social Science (SPSS.16). Statistical significance was determined at P <0.05. Results. The average age at menarche was observed to be 13.04 years. Positive correlations were observed between the onset of the first menstruation and the main meal of the day, eating fast food products, red meat and sweets. Also preferred beverage type has an impact on pubertal development. Conclusions. The results of this study showed the presence of statistically significant correlations between the age of menarche and eating behavior.
 

Keywords
age at menarche, nutritional habits

Rezumat

Obiective. Înregistrarea la nivel mondial a unui trend des­cendent de apariţie a menarhei şi demonstrarea implicaţiilor acestuia asupra sănătăţii şi stării de bine a femeii impun iden­tificarea factorilor determinanţi. Scopul acestui studiu este determinarea impactului comportamentului alimentar asu­pra vârstei medii a menarhei. Metode. La acest studiu au participat 178 de femei cu vârsta sub 25 de ani din ju­de­ţul Bacău. Datele au fost culese retrospectiv sub forma unui chestionar structurat, obţinându-se informaţii despre com­por­ta­mentul alimentar al respondentelor şi despre mo­men­tul instalării menarhei. Datele colectate au fost ana­li­zate cu ajutorul Pachetului Statistic pentru Ştiinţe Sociale (SPSS.16). Pragul de semnificaţie statistică a fost stabilit pen­tru P <0,05. Rezultate. Vârsta medie a menarhei a fost cal­cu­lată la valoarea de 13,04 ani. S-au observat corelaţii po­zi­tive între apariţia primei menstruaţii şi principala ma­să din zi, consumul de produse de tip fast-food, de carne roşie şi dulciuri. De asemenea, tipul de băutură preferat are un impact asupra dezvoltării pubertare. Concluzii. Re­zultatele studiului au evidenţiat existenţa unor corelaţii sem­ni­ficative din punct de vedere statistic între momentul in­sta­lării menarhei şi comportamentul alimentar.
 

Introducere

Menarha este un eveniment important în viaţa unei femei, având consecinţe biologice, psihologice şi sociale deosebite, cu impact asupra vieţii ulterioare a femeii. Studiul vârstei menarhei de-a lungul timpului a evidenţiat apariţia unui trend descendent, de asemenea identificându-se o serie de factori determinanţi(1,2).

De menţionat este că momentul apariţiei primei menstruaţii are impact atât la nivel individual, întrucât orientează familia asupra momentului oportun de a iniţia discuţii despre dezvoltare şi maturizare sexuală, cât şi la nivel populaţional, în vederea implementării unor acţiuni specifice de profilaxie.

Este stabilit cu certitudine că statusul nutriţional este unul dintre cei mai importanţi factori non-genetici ce influenţează instalarea pubertăţii. Declinul aparent al menarhei de la sfârşitul anilor 1800 până la mijlocul anilor 1900 a fost atribuit îmbunătăţirii nutriţiei, iar în ultimele două decade, lipsa accentuării acestui declin se datorează în principal menţinerii unei nutriţii optime(3).

Material şi metodă

S-a realizat un studiu epidemiologic descriptiv, retrospectiv, în judeţul Bacău. Colectarea datelor s-a desfăşurat în perioada octombrie 2012 - martie 2013, 180 de chestionare fiind distribuite pe raza judeţului Bacău.

Instrumente de lucru

În vederea colectării datelor s-au folosit o scrisoare adresată participantelor pentru obţinerea acordului informat şi un chestionar structurat ce culegea informaţii despre momentul instalării menarhei şi despre comportamentul alimentar al respondentelor.

Culegerea datelor

Culegerea datelor s-a realizat la nivelul unităţilor medicale din mediul urban şi din mediul rural, prin intermediul medicilor de familie şi al medicilor specialişti, dar şi în cadrul instituţiilor de învăţământ prin intermediul medicului şcolar.

Analiza statistică

Datele colectate au fost analizate utilizând softul de analiză statistică SPSS.16, iar indicatorii tendinţei centrale au fost determinaţi pentru majoritatea parametrilor. Pentru a testa dacă există diferenţe între mediile aferente unei variabile categoriale s-a aplicat analiza de variantă (ANOVA) şi pentru a determina gradul de corelaţie statistică dintre două variabile numerice s-a utilizat coeficientul de corelaţie Pearson. Pragul de semnificaţie statistică a fost stabilit pentru valoarea p mai mică decât 0,05.

Rezultate

S-a obţinut un eşantion ce cuprinde 178 de participante cu vârsta sub 25 de ani, având o vârstă medie de 18,10+/-3,64 ani. Vârsta medie a menarhei a fost de 13,04 +/- 1,33 ani.   

Analizând momentul de apariţie a menarhei în funcţie de comportamentul şi preferinţele alimentare ale respondentelor, s-au obţinut o serie de corelaţii semnificative din punct de vedere statistic.

S-a observat că femeile care au nominalizat cina ca fiind principala masă din zi au experimentat  instalarea menarhei la o vârstă mai mică, media fiind 12,49 ani, comparativ cu cele care au nominalizat prânzul, media fiind 13,14 ani şi cu cele care au nominalizat micul dejun, media obţinută fiind 13.71 ani (graficul 1).
 

Graficul 1
Graficul 1

De asemenea, s-a constatat o vârstă mai mică de instalare a primei menstruaţii în cazul femeilor ce consumă alimente după ora 19.00, acestea înregistrând o medie a vârstei de apariţie a menarhei de 12,90 ani, comparativ cu femeile care au negat acest tip de comportament alimentar şi au înregistrat o medie de 13,33 ani (graficul 2).
 

Graficul 2
Graficul 2
Graficul 3
Graficul 3


Consumul alimentelor de tip fast-food s-a evidenţiat a fi un factor de influenţă important, respondentele care au declarat că preferă acest tip de alimentaţie au înregistrat o medie a vârstei de apariţie a menarhei de 12,72 ani, comparativ cu femeile care nu consumă acest tip de produse şi au înregistrat o medie de 13,35 ani (graficul 3). De asemenea, s-a observat că pe măsură ce creşte frecvenţa consumului, scade vârsta de instalare a primei mentruaţii (graficul 4).
 

Graficul 4
Graficul 4

Analizând frecvenţa consumului de carne roşie de către respondente, s-a observat o scădere a vârstei medii de instalare a menarhei la femeile care preferă consumul de carne roşie. Vârsta de apariţie a menarhei scade pe măsură ce creşte frecvenţa consumului (graficul 5).
 

Graficul 5
Graficul 5

Consumul dulciurilor are impact asupra dezvoltării pubertare a femeilor, astfel s-a constatat că vârsta de apariţie a menarhei scade pe măsură ce creşte frecvenţa consumului de dulciuri (graficul 6).
 

Graficul 6
Graficul 6

S-a observat că cea mai mare valoare a mediei de apariţie a menarhei (13,22 ani) s-a înregistrat în cazul femeilor care au nominalizat apa ca fiind băutura preferată, iar cea mai mică valoare (12,47 ani) s-a înregistrat în cazul femeilor care au nominalizat băuturile carbogazoase. Vârsta de instalare a primei menstruaţii scade în ordinea apă, ceai, suc natural, băuturi carbogazoase (graficul 7). 
 

Graficul 7
Graficul 7

De asemenea s-a studiat şi corelaţia dintre momentul apariţiei menarhei şi: numărul de mese calde consumate pe săptămână, consumul produselor cu aditivi alimentari, alimentele preferate la micul dejun, tipul de pâine preferat, frecvenţa consumului de carne albă, frecvenţa consumului de ovo-lactate, frecvenţa consumului de legume/fructe şi frecvenţa consumului de suplimente alimentare. Nu s-a observat nici o corelaţie, aceşti factori nu s-au evidenţiat a avea vreo influenţă asupra vârstei de apariţie a menarhei.

Discuţii

În prezenta lucrare s-a studiat pe un eşantion format din femei domiciliate în judeţul Bacău vârsta medie de apariţie a menarhei şi s-a încercat evidenţierea corelaţiilor dintre comportamentul alimentar şi dezvoltarea pubertară.

Data instalării menarhei a fost colectată retrospectiv, sub forma unui chestionar structurat, de la femei cu vârsta sub 25 de ani, care experimentaseră deja acest eveniment. Această metodă prezintă o serie de avantaje. În primul rând este uşor de efectuat, ceea ce permite obţinerea unui eşantion mai mare, iar în al doilea rând, chiar dacă erorile de memorie sunt posibile, există studii care au demonstrat că rezultatele colectate prin această metodă prezintă acurateţe(4,5).

Rezultatele au arătat că vârsta medie de apariţie a menarhei a fost de 13,04 +/- 1,33 ani.

S-a evidenţiat că momentul de instalare a menarhei variază în funcţie de masa principală din zi. Astfel, femeile care au nominalizat cina ca masă principală au experimentat menarha mai devreme decât cele care au nominalizat prânzul şi decât cele care au nominalizat micul dejun. Ultima categorie experimentând apariţia menarhei cel mai tâziu.

Corelaţia dintre vârsta de apariţie a menarhei şi consumul produselor de tip fast-food s-a evidenţiat a fi pozitivă. O scădere a vârstei de apariţie a primei menstruaţii s-a obţinut şi în cazul femeilor care au declarat că obişnuiesc să consume alimente după ora 19.00. De asemenea s-a observat că pe măsură ce creşte frecvenţa consumului de carne roşie şi de dulciuri, scade momentul de instalare a menarhei. Aceste aspecte nominalizează carnea şi dulciurile ca fiind factori de natură alimentară ce influenţează vârsta de apariţie a primei menstruaţii, aspecte subliniate şi în literatura de specialitate, observându-se că menarha apare mai repede la fetele care consumă alimente bogate în proteine de natură animală şi sărace în proteine vegetale, mai ales în intervalul de vârstă 3-5 ani şi care au aport crescut de grăsimi în primii doi ani de viaţă(6).

Studiind preferinţa respondentelor pentru diferite tipuri de băuturi non-alcoolice, s-a evidenţiat existenţa unei corelaţii. Astfel, cea mai mare valoare a mediei de apariţie a menarhei s-a înregistrat în cazul femeilor care au declarat că apa este băutura favorită, comparativ cu cele care preferă băuturile carbogazoase, această categorie înregistrând media cea mai mică. Vârsta de instalare a primei menstruaţii scade în ordinea apă, ceai, suc natural, băuturi carbogazoase.

Impactul comportamentului alimentar asupra momentului de apariţie a menarhei poate fi explicat printr-un aport caloric crescut, ce determină creşterea procentului de grăsimi din organism. Influenţa excesului ponderal asupra procesului de dezvoltare pubertară, având ca rezultat accelerarea acestuia, a fost demonstrată în literatura de specialitate(7-9).

Un studiu efectuat pe populaţia de sex feminin din Bangladesh a arătat că menstruaţia s-a instalat după vârsta de 14 ani. Acest rezultat a fost atribuit prevalenţei foarte crescute a malnutriţiei, consecinţă a deficienţelor micro şi macro-nutriţionale atât în perioada pre-, cât şi postnatală, dar şi stării precare de sănătate a populaţiei(10).

În urma grupării participantelor în funcţie de comportamentul alimentar în cadrul unui studiu efectuat în India, s-a observat că media vârstei menarhei a înregistrat o valoare mai mare în cazul femeilor vegetariene comparativ cu femeile non-vegetariene. Valoarea obţinută pentru categoria femeilor lacto-ovo-vegetariene s-a situat intermediar între cele două categorii menţionate anterior(11). Deoarece aportul de grăsimi şi proteine animale este necesar pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă în timpul copilăriei, nu trebuie efectuate modificări radicale ale dietei pentru a se încerca înlăturarea unor riscuri de boală, posibile să apară la vârsta adultă. Însă se poate recomanda reducerea consumului de grăsimi saturate şi carne roşie şi suplimentarea cu legume şi fructe(6).

Consumul de suplimente alimentare nu s-a dovedit a fi factor de influenţă asupra apariţiei primei menstruaţii, aspect menţionat şi în literatura de specialitate. Khan şi colab. au evidenţiat într-un studiu că suplimentarea nutriţională nu are nici un efect asupra vârstei menarhei. Media vârstei a fost similară la subiecţii care au primit suplimente alimentare cu un nivel crescut de proteine şi calorii, la subiecţii care au primit suplimente alimentare fără proteine şi cu un nivel energetic scăzut, cât şi la emigranţii care nu au primit nici un tip de supliment alimentar(12).

Acest studiu prezintă o serie de limitări, în principal datorită metodologiei de concepere, informaţiile fiind culese retrospectiv, existând posibilitatea apariţiei erorilor de memorie.  

Sunt necesare studii prospective desfăşurate pe intervale îndelungate de timp pentru a putea fi determinată cu exactitate corelaţia dintre vârsta medie de apariţie a menarhei şi comportamentul alimentar.

Bibliografie

Roberts DF., Dann TC. A 12-year study of menarcheal age. Br J Prev Soc Med. 1975;29:31–39.
Thomas F., Renand F., Benefice E., de Meeus T., Guegan JF. International variability of ages at menarche and menopause. Patterns and main determinants. Hum Biol 2001;73:271-290.
Zacharias L, Wurtman RJ, Age at Menarche: genetic and environmental Influences. N. Engl J Med. 1969;280:868-875.
Must A, Phillips SM, Naumova EN, et al. Recall of early menstrual history and menarcheal body size: After 30 years, how well do womenremember? Am J Epidemiol 2002;155:672–9.
Koo MM, Rohan TE. Accuracy of short-term recall of age at menarche. Ann Hum Biol 1997;24:61–4.
Berkey CS., Gardner JD., Frazier AL., Colditz GA. Relation to childhood diet and body size to menarche and adolescent growth in girls. Am J Epidemiol 2000;152:446-452.
Frisch RE., Revelle R. Height and weight at menarche and a hypothesis of menarche. Arch Dis Child. 1971;46:69501.
Anderson SE., Dallal GE., Must A. Relative weight and race influence average age at menarche:Results from twonationally representative surveys of US girls studied 25 years apart. Pediatrics 2003;111(4 Pt 1):844–50.
Ong K., Emmett P., Northstone K., Golding J., Rogers I., Ness A., Wells J., Dunger D. Infancy weight gain predicts childhood body fat and age at menarche in girls. J Clin Endocrinol Metab. 2009;94:1527-1532.
 Bosch AM., Willekens FJ., Baqui AH.,Van Ginneken JKS., and Hutter I., Association between Age at Menarche and Early-Life Nutritional Status in Rural Bangladesh, Journal of Biosocial Science 2008;(40)2: 223-237.
 Bagga A, Kulkarni S. Age at menarche and secular trend in Maharashtrian (Indian) girls. Acta Biol Szeged. 2000;44(1-4):53–57.
 Khan AD, Schroeder DG, Martorell R, Rivera JA. Age at menarche and nutritional supplementation. J Nutr. 1995;125:1090S–1096S.

Articole din ediţiile anterioare

GINECOLOGIE | Ediţia 4 (2) / 2014

Contribuţii la studierea modificării vârstei menarhăi în judeţul Bacău

Florin Isopescu, A. Muntean, A. Stângaciu

Obiective. În ultimele decenii s-a înregistrat la nivel mondial un trend descendent de apariţie a menarhei. Având în vedere implicaţiile acesteia a...

15 aprilie 2014