STERILITATE

Infertilitatea de cauză necunoscută: inseminare artificială sau fertilizare in vitro?

 Unknown cause of infertility: artificial insemination or IVF?

First published: 15 aprilie 2014

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.3.2.2014.4879

Abstract

Introduction. In clinical practice the couples with un­known cause of infertility unfortunately occupy nearly 20% and raise management challenges. Which me­thod is better suited for achiving a pregnancy? Material and methods. We have a batch of 182 ca­ses of couples with infertility for at least two years, with­out apparent cause that had an average of 4 ar­ti­ficial insemination per couple. After none of the in­se­minations they did not achieve pregnancy. All these couples had an in vitro fertilization procedure. Discussion. For a proper comparison I should have a similar group of patients with artificial insemination for infertility of unknown cause that never got to in vitro fertilization. Results. Through in vitro fertilization they obtained a pregnancy rate of 30% overall success rate comparable to our clinic’s IVF pregnancy rate. Conclusion. apparently IVF is the procedure of choice for couples with infertility of unknown cause.
 

Keywords
infertility, artificial insemination, IVF

Rezumat

Introducere. În practica medicală în domeniul infertilităţii cuplului, sterilitatea de cauză necunoscută ocupă, din păcate, aproape 20% şi pune probleme de management. Care este metoda de elecţie pentru a obţine o sarcină? Material şi metodă. Avem un lot de 182 de cazuri de cupluri cu infertilitate de cel puţin doi ani de zile, fără cauză aparentă, care au avut o medie de 4 inseminări artificiale per pacientă. După nici una dintre inseminări nu s-a obţinut sarcină. Aceste paciente au ajuns la o procedură de fertilizare in vitro. Discuţii. Pentru o comparaţie adecvată mi-ar fi trebuit un lot similar de paciente cu inseminări artificiale pentru infertilitate de cauză necunoscută care nu au ajuns niciodată la fertilizare in vitro. Rezultate. prin fertilizare in vitro s-a obţinut o rată de sarcini de 30% comparabilă cu rata totală de succes a FIV-ului din clinica noastră. 
Concluzie. Aparent, fertilizarea in vitro este procedura de elecţie pentru cuplurile cu infertilitate de cauză necunoscută. 
 

Introducere

Deşi în ultimii ani s-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul infertilităţii, pentru specialiştii din domeniu, infertilitatea de cauză necunoscută rămâne o provocare. Acest diagnostic afectează aproximativ 15%-20% din cuplurile infertile şi apare atunci când toate investigaţiile eşuează în descoperirea/stabilirea unei cauze a infertilităţii. Aceasta este mai frecvent întâlnită în rândul femeilor peste 35 de ani, posibil asociindu-se şi cu scăderea fertilităţii prin înaintarea în vârstă(1,2). Infertilitatea idiopatică nu este frustrantă doar pentru cuplu, dar şi pentru medic, acesta aflându-se în faţa unui paradox - deşi investigaţiile nu au descoperit o cauză care să afecteze fertilitatea, cuplul nu a obţinut o sarcină. Tratamentul infertilităţii de cauză necunoscută este unul empiric, bazându-se pe experienţa şi „sclipirea” medicului. Opţiunile terapeutice includ expectativa, schimbarea modului de viaţă şi consiliere psihologică, contact sexual dirijat, inseminare artificială, stimulare ovariană asociată inseminării sau fertilizării in vitro. Alegerea metodei depinde de vârsta cuplului şi de perioada de timp de când acesta se confruntă cu infertilitatea(3).

Din păcate, datele din literatură sunt sărace în ceea ce priveşte această categorie şi întotdeauna infertilitatea de cauză necunoscută este privită colateral la categoria “şi altele”.

Material şi metodă

Am analizat 182 de cupluri cu infertilitate de cauză neexplicată care au ajuns la o procedură de fertilizare in vitro. Iniţial aceste paciente au avut o medie de 4 inseminări artificiale cu spermă de la partener care nu s-au soldat cu sarcină (motiv pentru care au suferit o procedură FIV).

Diagnosticul de infertilitate de cauză necunoscută a fost pus pe absenţa patologiei tubare (histerosalpingografie şi/sau laparoscopie), absenţa patologiei masculine (spermogramă), rezervă ovariană adecvată (AMH şi numărătoare de foliculi antrali -AFC). În plus nu aveau alte posibile cauze de infertilitate precum patologie uterină (polipi, noduli fibromatoşi etc.) sau disfuncţie erectilă a partenerului.

Am analizat tipul de paciente din punctul de vedere al vârstei, rezervei ovariene, număr de ovocite şi de embrioni şi, cel mai important, rata de sarcini. În ceea ce priveşte ultimul punct este interesant de comparat procentul de reuşită cu alt tip de patologii (tubară, masculină) şi foarte important de remarcat că toate aceste cupluri nu au obţinut o sarcină prin inseminare artificială care la momentul respectiv a părut soluţia logică.

Am folosit analiza statistică în Microsoft Excel. Procedurile de fertilizare in vitro au fost efectuate între anii 2008-2013 la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sârbu” şi Columna Medical Center.

Rezultate

În figura 1 am arătat distribuţia pe grupe de vârstă şi AMH. După cum se observă nu avem nici o pacientă cu rezervă ovariană scăzută (AMH<1). Acest amănunt este important fiindcă altfel infertilitatea s-ar fi putut datora rezervei ovariene scăzute. În grupul de AMH între 1 şi 2 procentul covârşitor este al femeilor sub 30 de ani, aşa cum ar fi fost de aşteptat. Surpriza vine când ne uităm la categoria AMH-ului peste 2, unde proporţia celor peste 37 de ani este mai mare. Aparent femeile cu rezervă ovariană bună au o şansă mai mare de a se încadra în grupul celor cu infertilitate neexplicabilă dacă vârsta este mai înaintată.
 

Figura 1
Figura 1

În figura 2 am analizat procentul de fertilizare ovocitară, unde “patternul” este cel aşteptat: invers proporţional cu vârsta.
 

Figura 2
Figura 2

În figura 3 am arătat rata de fertilizare ovocitară care este una care se înscrie în aşteptări. Din nou observăm rata mare de fertilizare şi numărul mare de ovocite peste medie la categoria de peste 37 de ani.
 

Figura 3
Figura 3

Rezultatele de mai sus ne arată din nou un fapt surprinzător: acelaşi număr mediu de embrioni la categoria sub 30 de ani şi la femeile peste 37 de ani. Deducţia logică ar fi fost să ne aşteptăm la numere descrescătoare o dată cu vârsta. Observăm cum categoria de paciente cu infertilitate de cauză neexplicabilă nu se încadrează în distribuţia pacientelor cu alte cauze de infertilitate.
 

Figura 4
Figura 4

Rata de sarcini este surprinzător de mică la categoria sub 30 de ani(4), cea mai mare fiind la categoria între 30 şi 37 de ani. Rată mai mare de sarcini la grupul peste 37 de ani comparativ cu primul grup. Rata totală de sarcini este de 30%. Procentul este comparabil cu rata totală de fertilizare în clinica noastră (33-37%), uşor mai scăzut(4).
 

Figura 5
Figura 5

Discuţii

Pentru o comparaţie adecvată mi-ar fi trebuit un lot similar de paciente cu inseminări artificiale pentru infertilitate de cauză necunoscută care nu au ajuns niciodată la fertilizare in vitro.

Concluzii

Se pare că atunci când diagnosticăm un cuplu cu infertilitate de cauză necunoscută, calea de urmat ar fi aceea de a-i îndruma către o procedură de fertilizare in vitro.   

 

Bibliografie

Diagnosis and Treatment of Unexplained Infertility Alexander Quaas, MD, PhD* and Anuja Dokras, MD, PhD† Rev Obstet Gynecol. 2008 Spring; 1(2): 69–76.
Infertility Author: Elizabeth E Puscheck, MD; Chief Editor: Richard Scott Lucidi, MD, FACOG Medscape 10/06/2014.
Causes of infertility in women at reproductive age Roupa Z.,1 Polikandrioti M.,2 Sotiropoulou P.,3 Faros E.,4 Koulouri A.,5 Wozniak G., 6 Gourni M.7 HSJ – Health Science Journal ® Vol 3, Issue 2 (2009).
“Comparaţie între tipurile de protocoale de stimulare ovariană în cadrul procedurilor de fertilizare in vitro”, teza de doctorat, Andreea Veliscu, 2013, sub conducerea Acad. Prof. Dr. B. Marinescu.

Articole din ediţiile anterioare

STERILITY | Ediţia 3 25 / 2019

Consideraţii de actualitate privind rolul histeroscopiei în diagnosticul şi tratamentul adenomiozei la pacientele infertile

E.A. Bordea, A. Carp-Velişcu, Cristiana Odukoya, Diana Mihai, Bogdan Marinescu, Prof. Dr. Elvira Brătilă

O definiţie histologică clasică pen­tru adenomioză este invazia miometrului de glande sau stro­mă endometrială mai mult de 2,5 mm de la nivelul zon...

20 septembrie 2019
STERILITATE | Ediţia 4 18 / 2017

Noi concepte în tratamentul infertilităţii. Quatrefolic® versus acid folic

Cristina Teodorescu, Florentina Gherghiceanu, Silviu Pituru

Apariţia vieţii rămâne un miracol, în timp ce lipsa unui urmaş pentru un cuplu reprezintă o problemă.

18 decembrie 2017
GINECOLOGIE | Ediţia 11 (1) / 2016

Prezervarea fertilităţii la o pacientă cu polifibromatoză uterină şi endometrioză ovariană. Prezentare de caz

Octavian Munteanu, Alexandra Munteanu, Prof. Dr. Elvira Brătilă, Florina Păuleț, Dragoş Davițoiu, Luiza Rădulescu, Bogdan Dorobăț, Monica Mihaela Cîrstoiu

Polifibromatoza uterină este o patologie frecventă, ale cărei diagnostic şi tratament sunt foarte bine documentate, existând numeroase ghiduri elab...

15 martie 2016
GYNECOLOGY | Ediţia 1 31 / 2021

Evaluarea durerii la efectuarea sonohisterosalpingografiei 3D

Adrian G. Costin, A. Voichitoiu, Nicolae Suciu

Evaluarea permeabilităţii tubare la pacienta infertilă este o etapă iniţială în conduita diagnostică şi care, practicată în am­bu­latoriu, presupun...

22 martie 2021