MOAŞE ŞI ASISTENŢI

Screening-ul şi diagnosticul diabetului gestaţional

First published: 15 noiembrie 2013

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.1.2.2013.5124

Abstract

Gestational diabetes melittus (GDM) is defined as carbohydrate intolerance with beginning or screening during pregnancy. GDM occurs among the women with increased risk of type 2 diabetes mellitus, which can cause serious maternal-fetal perinatal complications. The GDM screening is carried out based on the recommendations of IADPSG (International Association for Diabetes in Pregnancy Study Group) and WHO (World Health Organization) recommendations used in current clinical guidelines. In Romania, for pregnant women is carried out an active GDM screening using the recommended ADA screening (American Diabetes Associates) and diagnostic criteria from IADPSG (International Association for Diabetes in Pregnancy Study Group).
 

Keywords
gestational diabetes melittus, screening, risk factors

Rezumat

Diabetul gestaţional se defineşte ca intoleranţa la carbohidraţi apărută sau descoperită în timpul sarcinii. Acesta apare la femeile predispuse să dezvolte diabet zaharat tip II şi poate determina complicaţii grave materno-fetale. Screeningul diabetului gestaţional are la bază recomandările IADPSG şi prevederile OMS utilizate în protocoale clinice. În România pentru gravide se efectuează screening conform recomandărilor ADA (Asociaţiei Americane de Diabet) şi a criteriilor de diagnostic ale IADPSG (Asociaţiei Internaţionale de Studiu a Diabetului Gestaţional). 
 

Definiţie şi factorii de risc

Diabetul zaharat gestaţional (DZG) este definit de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca „intoleranţa la carbohidraţi rezultând hiperglicemie de severitate variabilă, cu debut sau prima recunoaştere în timpul sarcinii”(1). Deci nu este exclusă posibilitatea ca tulburarea toleranţei la glucoză să fi preexistat sarcinii(2).

DZG apare de obicei la femeile cu risc crescut pentru diabetul zaharat tip 2 (DZT2), iar semnificaţia sa este de creştere a riscului de complicaţii perinatale materno-fetale(3).

Factorii de risc şi predictorii pentru DZG sunt: istoricul de DZG, vârsta înaintată a mamei, IMC-ul crescut şi etnia(4).

Copiii născuţi din mame cu DZG au un risc mai mare de a avea complicaţii neonatale, cum ar fi: naşterea prematură, distocia umărului sau leziuni la naştere, hiperbilirubinemie, greutate mare la naştere şi pot necesita o îngrijire neonatală intensivă. Femeile cu DZG pot prezenta preeclampsie şi rate mai mari de operaţie cezariană(5,6).

Screening

Încă nu s-a ajuns la un consens global cu privire la care femei ar trebui să se realizeze screening-ul pentru DZG, existând controverse cu privire la realizarea screening-ului universal sau să se facă testarea doar a acelora care prezintă factori de risc.

În Statele Unite, cel mai frecvent utilizată este testarea femeilor cu factori de risc pentru DZG folosind o abordare de 1 sau 2 paşi (o soluţie de glucoză orală de 50 g indiferent de ultima masă obţine glucoză plasmatică la 1 oră mai târziu). Însă cele mai multe ţări folosesc o abordare de 1 pas utilizând un test oral de toleranţă la glucoză cu 75 g glucoză (TTGO). Decizia de a utiliza abordarea pasului 1 sau 2 este în funcţie de nivelul de risc, disponibilitatea de testare şi factorii economici(7).

Impactul screening-ului este bazat pe Asociaţia Internaţională pentru Diabet din Grupul de Studiu al Sarcinii (IADPSG) versus Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), acestea având criterii puţin mai mari. Costurile şi resursele trebuie luate în considerare atunci când se abordează un anumit tip de screening(8).

Ghidurile selective de screening s-au dovedit a fi extrem de sensibile, dar scăzute în specificitate, oferind puţin mai mult faţă de screening-ul universal(4).

Screening-ul selectiv limitează rezultatele fals-pozitive, iar screening-ul universal a dus la mai multe intervenţii terapeutice din cauza sensibilităţii sale mai mari. Cu toate acestea, s-au găsit acele metode de screening pentru a fi utile femeilor cu factori de risc semnificativi de DZG(9).

Diagnostic

Ghidurile clinice sugerează automonitorizarea timpurie a glicemiei sau un test oral de toleranţă la glucoză la 2 ore, cu 75 g glucoză, la 16-18 săptămâni, pentru a testa dacă femeia a avut diabet gestaţional anterior, urmat de un test oral de toleranţă la glucoză, la 28 săptămâni, în cazul în care primul test este normal(10).

Există două criterii bazate pe un TTGO la 2 h cu 75 g glucoză care sunt utilizate pentru diagnosticul de diabet gestaţional: cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), precum şi cele recent recomandate de Asociaţia Internaţională pentru Diabet din Grupul de Studiu al Sarcinii (IADPSG). S-a constatat că criteriile IADPSG şi OMS pentru GDM au identificat şi femeile cu un risc uşor crescut pentru rezultate nefavorabile sarcinii. Asociaţiile de specialitate dau amploare similară ambelor criterii(8).

În România se utilizează în scop de diagnostic pentru femeile gravide în săptămâna 24-28 a sarcinii screening-ul recomandat de ADA (Asociaţia de Diabet Americană), iar criteriile pentru diagnosticul de diabet zaharat gestaţional sunt cele stabilite de către IADPSG (International Association for Diabetes in PregnancyStudy Group(3).

La femeile însărcinate cu risc de DZG este necesar să se facă un depistaj activ al diabetului gestaţional astfel(11):

  • glicemie à jeun (bazală) în momentul confirmării sarcinii (pentru excluderea unui diabet nediagnosticat anterior). Dacă valorile la începutul sarcinii sunt normale, se va face screening-ul pentru diabet zaharat gestaţional;

  • în săptămânile 24-28 de sarcină se efectuează testul de toleranţă orală (TTGO) cu 75 de grame glucoză anhidră şi măsurarea valorii glicemice à jeun la 1 oră şi la 2 ore. Testul se va efectua dimineaţa, după un post alimentar nocturn de minimum 8 ore.

Diagnosticul pozitiv se stabileşte atunci când unul dintre următoarele criterii (IADPSG) este îndeplinit (oricare din ele)(3):

  • glicemie à jeun ≥92 mg/dl;

  • glicemie la 1 oră ≥180 mg/dl;

  • glicemie la 2 ore ≥153 mg/dl.   

Bibliografie

Alberti K.G., Zimmet P.Z. Definition, diagnosis and classification of diabetes mellitus and its complications. Part 1: diagnosis and classification of diabetes mellitus provisional report of a WHO consultation. Diabet Med 1998 Jul; 15(7):539-53.
 Percin R. Tratamentul diabetului zaharat, Ed. Saeculu Vizual, Bucureşti, 2009. 
 Lichiardopol R. Manual de diabetologie pentru studenţi şi rezidenţi, ed ILEX, Bucureşti, 2011.
 Teh W.T., Teede H.J., Paul E., Harrison C.L., Wallace E.M., Allan C. Risk factors for gestational diabetes mellitus: implications for the application of screening guidelines. Aust N Z J Obstet Gynaecol. 2011; 51(1):26-30. 
Tuffnell D.J., West J., Walkinshaw S.A. Treatments for gestational diabetes and impaired glucose tolerance in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev. 2003; 3. 
 Torloni M.R., Betran A.P., Horta B.L., Nakamura M.U., Atallah A.N., Moron A.F., et al. Prepregnancy BMI and the risk of gestational diabetes: a systematic review of the literature with meta-analysis. Obes Rev 2009 Mar; 10(2):194-203.
Kendrick J.M. Screening and diagnosing Gestational Diabetes Mellitus revisited: implications from HAPO. J Perinat Neonatal Nurs. 2011; 25(3): 226–232. 
Wendland E.M., Torloni M.R., Falavigna M., Trujillo J., Dode M., Campos M.A., et al. A systematic review of the World Health Organization (WHO) and the International Association of Diabetes in Pregnancy Study Groups (IADPSG) Diagnostic Criteria. BMC Pregnancy Childbirth. 2012; 12(23) [online] Available at: http://www.biomedcentral.com/content/pdf/1471-2393-12-23.pdf. [Accessed on 9 April 2013].
 Hiéronimus S., Le Meaux J.P. Relevance of gestational diabetes mellitus screening and comparison of selective with universal strategies. Diabetes Metab. 2010 Dec; 36(6):575-86. 
NICE. Diabetes in pregnancy: management of diabetes and its complications from preconception to the postnatal period. http://guidanceniceorguk/CG63/Guidance/pdf/English 2008 (NICE Clinical guidelines 63).
Bala C., Minea A., Moţa M. Ghid pentru persoanele cu diabet - Controlează-ţi diabetul, 2012.

Articole din ediţiile anterioare

OBSTETRICS | Ediţia 3 29 / 2020

Infecţiile postoperatorii în obstetrică

Ana Turcu, Corina Gică, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, Gheorghe Peltecu, Anca Marina Ciobanu, Nicolae Gică

In the past decades, caesarean delivery rates have in­creased dramatically in defiance of paucity of data re­gar­ding the increasing percentages of...

30 septembrie 2020
OBSTRETICS | Ediţia 1 27 / 2020

Depresia perinatală

Nicolae Gică, Ana Duminică, Corina Gică, Radu Botezatu, Anca Maria Panaitescu, Gheorghe Peltecu, George Iancu

Depresia postpartum reprezintă un subiect important în ob­ste­trică, afectând 13% dintre femei în timpul sarcinii sau în pri­mul an post-partum, du...

13 martie 2020
OBSTETRICĂ | Ediţia 3 17 / 2017

Factori de risc ante- şi perinatali implicaţi în dezvoltarea tulburărilor din spectrul autist la copii

Mihaela Boț, M. Ichim, Adriana Tecuci, Mona Elena Zvâncă, Profesor universitar Claudia Mehedinţu, Simona Vlădăreanu

Etiologia autismului este necunoscută, deşi cercetări multiple în ceea ce priveşte identificarea unor factori implicaţi în anumite perioade ale ges...

05 octombrie 2017
OBSTETRICA | Ediţia 11 (1) / 2016

Monitorizarea funcţiei tiroidiene în sarcină

Robert Botea, Claudia Ciocoiu, Oana Bodean, Simona Vlădăreanu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Roxana-Elena Bohîlţea, Diana Ioana Voicu, Octavian Munteanu

Patologia glandei tiroide este una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale sarcinii, cu repercusiuni deopotrivă materne şi fetale. Hormonii tiroidi...

15 martie 2016