JOURNAL CLUB

Asocierea modificărilor structurale cerebrale şi ale funcţiei cognitive cu terapia antiretrovirală combinată la persoanele HIV‑pozitive

Mihail Simion-Cotorogea

24 Aprilie 2018

În ciuda introducerii terapiei antiretrovirale combinate (cART), disfuncţiile neurocognitive asociate HIV continuă să fie o problemă pentru indivizii HIV‑pozitivi aflaţi sub tratament. Cauza acestei afectări rămâne neclară.

În general, infecţiile HIV asociază un pattern „subcortical“ de disfuncţie neurocognitivă, deficitele predominante fiind în viteza de procesare, memoria de lucru, atenţia, viteza motorie, învăţarea şi reamintirea informaţiilor noi, şi mai puţin în memoria de lungă durată, abilităţi lingvistice şi vizual-spaţiale.

Volumele corticale sunt, de asemenea, modificate la persoanele HIV‑pozitive. S-a observat o scădere a volumului substanţei cenuşii şi o mărire a volumului ventriculilor. Modificările de volum cerebral total – şi în special ale cortexului – sunt asociate mai ales cu factori din evoluţia bolii (durata infecţiei, concentraţia minimă de limfocite CD4+), în timp ce modificările ganglionilor bazali sunt legate de factori determinaţi de situaţia actuală a bolii (mai ales încărcătura virală). Aşadar, cei cu infecţie HIV cu istoric îndelungat şi cu episoade de funcţie imună sever deprimată au cel mai mare risc de a dezvolta atrofie cerebrală.

În acest studiu caz-martor, participanţii au fost evaluaţi neuroimagistic şi neuropsihologic la distanţă de doi ani. Datele au fost adunate între 26 octombrie 2011 şi 1 martie 2016. În total, 48 de indivizi HIV‑pozitivi cu viremie nedetectabilă sub tratament cu cART şi 31 de martori HIV‑negativi similari din punct de vedere demografic au fost incluşi în studiu. Au fost măsurate volumele cerebrale şi performanţele cognitive, încercând să se determine dacă statusul HIV afectează modificarea în timp a rezultatelor şi în ce măsură aceste modificări pot fi corelate cu severitatea şi durata infecţiei.

Pentru rezultate cât mai bune, cele două grupuri incluse în studiu au fost similare din punct de vedere demografic (grupul HIV‑pozitiv: 23 de femei şi 25 de bărbaţi; vârsta medie: 47,7 ani; nivel mediu de educaţie: 13,3 ani; grupul HIV‑negativ: 16 femei şi 15 bărbaţi; vârsta medie: 51,2 ani; nivel mediu de educaţie: 14,5 ani). După realizarea testelor, s-a observat că participanţii HIV‑pozitivi au avut scoruri neuropsihologice mai slabe comparativ cu martorii la toate testele de evaluare neuropsihologică, după ajustarea pentru vârstă, sex şi nivel de educaţie. Din punct de vedere imagistic, grosimea corticală şi volumele subcorticale au fost mai mici la indivizii HIV‑pozitivi decât la martori. Totuşi, modificările în volumul cerebral de-a lungul timpului au fost similare între grupuri.

Rezultatele acestui studiu susţin ideea că modificările cognitive şi în structura cerebrală pot apărea precoce după seroconversie şi subliniază legătura dintre iniţierea din timp a tratamentului antiretroviral, menţinerea încărcăturii virale nedetectabile şi minimizarea progresiei sau chiar prevenirea leziunilor cerebrale.

Bibliografie


Sanford R, Fellows LK, Ances BM, et al. Association of Brain Structure Changes and Cognitive Function With Combination Antiretroviral Therapy in HIV-Positive Individuals. JAMA Neurol. 2017. doi:10.1001/jamaneurol.2017.3036.
Disponibil la: https://jamanetwork.com/journals/jamaneurology/2661300
Articole din ediția curentă

JOURNAL CLUB

Imunizarea împotriva varicelei: restabilirea importanţei acestei strategii

Raluca Elena Iurea
Varicela sau „vărsatul de vânt“ este una dintre „bolile copilăriei“, foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian (VVZ). Este percepută drept o boală benignă, dar cu toate că în majoritatea cazurilor evoluţia nu este gravă, pot să apară şi forme severe care duc la spitalizări şi, în cazurile cele...
JOURNAL CLUB

Evaluarea siguranţei şi eficacităţii vaccinurilor ca profilaxie a infecţiilor cu Clostridium difficile

Ana-Maria Blănaru
Infecţiile cu Clostridium difficile (ICD) pot evolua ca severitate de la diaree inflamatorie uşoară la colită pseudomembranoasă, megacolon toxic, sepsis şi deces. Factorii de risc pentru ICD sunt repr...
JOURNAL CLUB

Eficienţa comparativă a diverselor metode de diagnostic în identificarea stafilococilor coagulază-negativi

Mădălina Preda
Mediul Mannitol Salt Agar (MSA) este utilizat în unele laboratoare în etapele de identificare a Staphylococcus spp. şi pentru diferenţierea Staphylococcus aureus de stafilococii coagulază-negativi. MS...
Articole din edițiile anterioare

JOURNAL CLUB

Imunizarea împotriva varicelei: restabilirea importanţei acestei strategii

Raluca Elena Iurea
Varicela sau „vărsatul de vânt“ este una dintre „bolile copilăriei“, foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian (VVZ). Este percepută drept o boală benignă, dar cu toate că în majoritatea cazurilor evoluţia nu este gravă, pot să apară şi forme severe care duc la spitalizări şi, în cazurile cele...
JOURNAL CLUB

Evaluarea siguranţei şi eficacităţii vaccinurilor ca profilaxie a infecţiilor cu Clostridium difficile

Ana-Maria Blănaru
Infecţiile cu Clostridium difficile (ICD) pot evolua ca severitate de la diaree inflamatorie uşoară la colită pseudomembranoasă, megacolon toxic, sepsis şi deces. Factorii de risc pentru ICD sunt repr...
JOURNAL CLUB

Eficienţa comparativă a diverselor metode de diagnostic în identificarea stafilococilor coagulază-negativi

Mădălina Preda
Mediul Mannitol Salt Agar (MSA) este utilizat în unele laboratoare în etapele de identificare a Staphylococcus spp. şi pentru diferenţierea Staphylococcus aureus de stafilococii coagulază-negativi. MS...