STUDII ORIGINALE

Infecţio.ro, o evaluare

 Infectio.ro, an evaluation

First published: 20 noiembrie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

In daily practice physicians meet with different situations in which they must use their knowledge and in order to make the best possible choices, it is necessary for them to know the new findings and at the same time to practice continuously. The sources of information most commonly used are the textbooks, journals, particularly those available on the internet, or information obtained from various conferences, but very important, besides knowledge and experience, are the discussions with colleagues. The way they choose the information is influenced by the availability, how easy can be obtained, especially its quality and how useful it is for medical practice. Infecțio.ro readers mentioned that its scientific level is high or very high, providing information with an important applicability in their daily practice. They were especially interested in clinical cases presented, but also in the original studies and synthesis. In terms of graphics, this was considered to be professionally done or very professional. Continuing medical education is a good way to maintain a high level for the offered medical services. Lately, it is increasingly obvious how important is the way it addresses doctors and also the information transmitted.

Keywords
continous medical education

Rezumat

În practica zilnică, medicii întâlnesc diverse situații în care trebuie să apeleze la cunoștințele lor, iar pentru a face cele mai bune alegeri posibile este nevoie ca aceștia să cunoască noile descoperiri și în același timp să exerseze continuu. Sursele de informare cel mai frecvent utilizate sunt reprezentate de tratate de specialitate, jurnale, în special cele disponibile pe internet, sau informații obținute la diverse conferințe, dar foarte importante, pe lângă cunoștințe și experiență, sunt discuțiile cu colegii. Modul de alegere a informațiilor este influențat de disponibilitatea acestora, de cât de ușor pot fi obținute, calitatea acestora și mai ales de cât de utile sunt pentru practica medicului. Cititorii revistei Infecțio.ro au considerat că nivelul științific al acesteia este înalt sau foarte înalt, informațiile oferite având o importantă aplicabilitate în practica lor zilnică. Aceștia au fost interesați în special de cazurile clinice prezentate, dar și de studiile originale și de sinteze. În ceea ce privește grafica, aceasta a fost apreciată ca fiind realizată profesionist sau foarte profesionist. Educația medicală continuă reprezintă o bună modalitate de a menține un nivel înalt al serviciilor medicale, în ultima vreme fiind tot mai evidentă importanța modului în care aceasta abordează medicul și informațiile transmise.

Introducere

În practica medicală, un aspect esențial, care face diferența între un medic foarte bun și unul cu anumite deficiențe profesionale, este reprezentat de pregătirea constantă a medicului, fiind un lucru clar că doar prin învățarea pe tot parcursul vieții va reuși să acorde îngrijirile corespunzătoare pacienților săi. În ultima perioadă, iar accesul la informație a crescut considerabil, acest lucru poate fi considerat un adevărat câștig în îmbunătățirea actului medical, în special datorită faptului că o mare parte din articole, cărți sau alte asemenea materiale poate fi accesată și prin intermediul internetului, dar în același timp nu trebuie să uităm că o cantitate crescută de informații poate face dificilă selectarea surselor de încredere. Unele metode de diferențiere a calității resurselor sunt reprezentate, spre exemplu, de factorul de impact sau de anumite filtre ale site-urilor(1).

Evaluarea revistei Infecțio.ro

Infecțio.ro este o revistă medicală care se adresează atât specialiștilor în domeniu, precum medici infecționiști, epidemiologi sau microbiologi, cât și celor din alte specialități. Aceasta a fost lansată în 2005, fiind publicată în patru numere în fiecare an. Revista este acreditată anual de Colegiul Medicilor din România, iar abonații acesteia primesc 5 puncte de Educație Medicală Continuă (EMC). Publicația este indexată în bazele de date internaționale EBSCO Publishing USA, HINARI Research in Health și PROQUEST. Infecțio.ro abordează teme variate în articolele sale, fiind publicate atât articole care oferă date generale despre anumite subiecte, dar și unele care sunt mai specifice, analizând diverse aspecte de specialitate.

Pentru a optimiza procesul de învățare este necesară adaptarea informațiilor, cel mai corect fiind realizat în urma consultării medicilor în ceea ce privește subiectele care îi interesează, dar și modul de prezentare a acestora(2).

A fost aplicat un chestionar care conținea 5 întrebări pentru abonații revistei. Răspunsurile acestora au fost analizate utilizând programul Epi Info (versiunea 7.1.5.2). În funcție de răspunsurile la întrebarea referitoare la nivelul științific al revistei, acesta a fost apreciat ca foarte înalt sau înalt de majoritatea respondenților (Figura 1).

Din cei 158 de respondenți, aproape toți (96,82%) au considerat că informațiile incluse în revista Infecțio.ro îi ajută mult sau foarte mult (Figura 2). Un studiu referitor la EMC, realizat pe 264 de medici, cu vârsta medie de 51,1 ani, a arătat că, cel mai frecvent, medicii aleg sursele în funcție de cât de relevante sunt pentru practica de zi cu zi, 92,5% dintre respondenți specificând că acest lucru este foarte important(2).


 

Figura 1. Aprecierea nivelului științific al revistei
Figura 2. Utilitatea informațiilor din revista Infecțio.ro


 

La una dintre întrebări, participanții au fost rugați să aleagă rubricile revistei care îi interesează cel mai mult (Sinteze, Studii originale, Prezentări de caz, Sănătate publică, Opinii studențești). Cei mai mulți au specificat că rubrica pentru care manifestă un interes crescut este cea în care se prezintă diverse cazuri clinice. Mai mult de jumătate (53,16%) au apreciat studiile originale, într-o măsură similară (50,63%) fiind de interes sintezele. O mică parte dintre cititori (20,89%) au ales rubrica Sănătate publică și foarte puțini (7,59%) au menționat ca fiind de interes rubrica Opinii studențești (Figura 3).

Din punctul de vedere al prezentării grafice, mai mult de jumătate (53,50%) au menționat că este realizată foarte profesionist, iar restul (46,50%) au specificat profesionist (Figura 4).

În ceea ce privește sugestiile de îmbunătățire, majoritatea respondenților nu au avut astfel de precizări sau au spus că le plac conținutul și grafica actuală și ar vrea să continue informarea periodică oferită de revistă, dar o parte au menționat că ar dori mai multe cazuri clinice sau publicarea unor ghiduri de tratament în bolile infecțioase.

Multe studii care doresc să îmbunătățească sistemul de EMC au realizat sondaje referitoare la ceea ce medicii doresc să învețe sau să afle, dar s-a observat de multe ori că aceștia nu știu care sunt lacunele lor informaționale(3). Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că medicii preferă să participe la EMC care au subiecte cunoscute, cu care sunt familiarizați, și mult mai rar doresc să consulte unele care oferă subiecte despre care au puține informații(3). Din aceste motive, multe sisteme de EMC preferă să nu mai întrebe medicii ce subiecte ar prefera să învețe, ci să evalueze care sunt deficiențele lor(3). Mai mult decât atât, unii se gândesc ca pe viitor să ofere mai multe puncte EMC pentru medicii care demonstrează că își acoperă anumite deficiențe, decât celor care doar validează ceea ce știau deja(3).

Surse de informare

Medicii trebuie să fie dispuși să învețe toată viața, acest aspect necesitând unele abilități, precum capacitatea de a identifica sursa, de a o obține, de a face un plan de utilizare a acesteia și, nu în ultimul rând, de a putea colabora cu colegii(4). În timpul practicii medicale, de multe ori medicii sunt nevoiți să consulte diferite resurse științifice pentru rezolvarea diverselor situații, astfel că în procesul de învățare resursele științifice diferă în funcție de tipul problemei, dar și de nivelul de pregătire al specialistului(5).

Majoritatea studiilor au subliniat faptul că medicii preferă să utilizeze resurse cunoscute, accesibile, utilizabile într-un timp scurt și mai ales relevante din punct de vedere clinic(4).


 

Figura 3. Interesul pentru rubricile revistei
Figura 4. Prezentarea grafică


 

Un studiu realizat pe studenți la Medicină din anii întâi și trei și rezidenți în primul și în ultimul an s-a concentrat pe întrebări referitoare la ce informații au simțit aceștia că le lipsesc sau când ar fi avut nevoie(4). Majoritatea au menționat că cel mai frecvent învață la cursuri sau de la colegi, apoi utilizând diverse baze de date online sau jurnale accesibile electronic, și mai rar resurse printate sau prin exerciții practice, cum ar fi disecții de cadavru sau intubare pe manechin(4). Un studiu realizat în 2001, care a inclus medici de familie din Germania, a arătat că aceștia preferă ca metode de informare jurnalele de specialitate, colegii și anumite reuniuni științifice, și într-o mai mică măsură activități de educare oferite prin intermediul internetului(2). De asemenea, foarte mulți aleg dacă sursa este de încredere (89,8%) sau concisă (71%)(2). Cei mai puțini au spus că opțiunea lor este influențată de cât de interactivă este sursa(2).

De obicei, medicul apelează la diverse materiale științifice pentru a obține cinci tipuri de informație, printre care ce tipuri de analize de laborator să realizeze sau date epidemiologice referitoare la frecvența unei anumite boli(3,5). Alte informații se referă la caracteristicile pacientului și la cele care ar putea suplimenta și contura tabloul clinic sau cele referitoare la cunoștințe generale care nu au neapărat legătură cu anumite caracteristici ale pacientului sau patologiei, în această situație fiind frecvent consultate articole de tip review, ghiduri de practică sau textbooks(3,5). Modul de alegere a unei surse sau alta de informare este influențat de cele mai multe ori de accesibilitatea la acel material și de cât de familiarizat este medicul în utilizarea acesteia; alte aspecte se referă la aplicabilitatea clinică sau la timpul necesar pentru obținerea informațiilor(5). Unele studii referitoare la sursele de informare alese de medici menționează că uneori aceștia preferă să consulte mai degrabă materiale rapid și ușor de obținut, decât cele care ar fi mai greu de accesat, dar în același timp mai de încredere și cu o calitate crescută(5). Alegerea între tratate și articole este influențată de tipul de informații pe care practicianul le caută – pentru cele de bază pe care nu le-a mai citit de mult va consulta mai degrabă un tratat, în schimb pentru subiectele cunoscute, când are nevoie de informații mai recente, cel mai probabil va utiliza o revistă medicală(5).

În afară de consultarea diverselor lucrări științifice, un mod important de îmbunătățire a cunoștințelor este reprezentat de discuțiile cu colegii și sfătuirea cu aceștia în diverse cazuri(6)

Importanța Educației Medicale Continue

Educația Medicală Continuă este o parte importantă a dezvoltării medicului și ar trebui să îmbunătățească și rezultatele acestuia(3). Mai multe studii realizate referitoare la influența participării la EMC au concluzionat că acestea nu modifică performanța medicului, dar pot îmbunătăți cunoștințele, aptitudinile sau pot predispune la modelarea modului de a acționa în anumite situații(3).

În ceea ce privește metoda cea mai bună de învățare prin EMC, se pare că cele de tip activ, precum discutarea cazurilor clinice sau realizarea unor manevre, sunt mai utile decât cele de tip pasiv(3). Diverse studii realizate pe grupuri de medici de familie au demonstrat utilitatea EMC atât în îmbunătățirea cunoștințelor acestora, cât și a modului de a le aplica(2).

Motivele pentru care medicii aleg să participe la EMC de cele mai multe ori sunt reprezentate de dorința de a-și îmbunătăți cunoștințele, de relevanța subiectului pentru practică, pentru a acumula puncte de EMC, de disponibilitatea punctelor de EMC, de timpul disponibil și de costul participării la o astfel de acțiune(5).

Pentru o mai bună pregătire a medicilor infecționiști, Societatea Americană de Boli Infecțioase a trimis un chestionar membrilor săi referitor la preferințele acestora în ceea ce privește modul preferat de transmitere a informațiilor și în special în ceea ce privește EMC, pentru teme generale, dar și pentru rezistența la antibiotice(7). Cunoașterea opțiunilor acestor medici pentru anumite modalități de primire a informațiilor, tipul și utilizarea lor poate face ca astfel de programe de EMC să își crească eficacitatea(7). În acest studiu, cel mai frecvent mod de accesare a EMC a fost prin intermediul jurnalelor de specialitate, urmat de întruniri științifice(7).

Subiectele care au ridicat un interes crescut au fost reprezentate de modalitățile de tratament al infecțiilor cauzate de germeni rezistenți la antibiotice, antibiotice noi și principii de utilizare a antibioticelor într-o perioadă în care rezistența la acestea este în creștere(7). Mai mult, 84% dintre respondenți au specificat că au primit în ultimul an un update al rezistenței la antibiotice, iar 52,8% și-au modificat modul de a prescrie antibiotice în urma acestuia(7). O concluzie importantă a acestui studiu este că medicii infecționiști preferă, pentru a se informa, metode mai clasice, precum reviste de specialitate sau conferințe medicale, și folosesc mai puțin înregistrări, îndrumare de buzunar sau videoconferințe(7).

EMC este în continuă schimbare, evoluția sa fiind influențată, printre altele, de dezvoltarea tehnicilor de diagnostic și de descrierea unor mecanisme fiziopatologice până acum necunoscute(8). Responsabilitatea îmbunătățirii EMC revine în special societăților de profil, care trebuie, de asemenea, și să acrediteze corespunzător diverse acțiuni pentru a menține standardele(8). O dorință ar fi ca acordarea EMC să se realizeze în funcție de rezultatele obținute, adică să fie evaluată îmbunătățirea practicii medicale, dar în același timp să reușească să susțină lucrul în echipă, și nu să ducă la un mod solitar de a studia(8).

Concluzii

Pentru a putea oferi cele mai bune îngrijiri, tratamente și soluții, medicii trebuie să fie mereu pregătiți și să cunoască descoperirile din domeniul lor. Pentru a realiza aceste lucruri, de cele mai multe ori medicii apelează la consultarea unor tratate de specialitate când vine vorba despre anumite patologii sau mecanisme cunoscute, ori la reviste de specialitate când doresc să vadă lucrurile recent descoperite.

În cazul revistei Infecțio.ro, nivelul științific a fost apreciat ca înalt sau foarte înalt, cititorii considerând că informațiile îi ajută mult sau foarte mult în practică.

În ceea ce privește rubrica cea mai interesantă, cititorii revistei au considerat că aceasta este Prezentări de caz, dar în același timp au fost foarte mulți care au apreciat Studiile originale sau Sintezele, mai puțini fiind interesați de rubricile Sănătate publică sau Opinii studențești. Din punctul de vedere al graficii, abonații au specificat că aceasta este realizată profesionist sau foarte profesionist.   n

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Fu LD, Aphinyanaphongs Y, Wang L, Aliferis CF. A comparison of evaluation metrics for biomedical journals, articles, and websites in terms of sensitivity to topic. J Biomed Inform. 2011;44(4):587-94.
  2. Vollmar HC, Rieger MA, Butzlaff ME, Ostermann T. General Practitioners’ preferences and use of educational media: a German perspective. BMC Health Serv Res. 2009;9:31.
  3. Alguire PC. The future of continuing medical education. Am J Med. 2004;116(11):791-5.
  4. Shershneva MB, Slotnick HB, Mejicano GC. Learning to use learning resources during medical school and residency. J Med Libr Assoc. 2005;93(2):263-70.
  5. Slotnick HB, Harris TR, Antonenko DR. Changes in learning-resource use across physicians’ learning episodes. Bull Med Libr Assoc. 2001;89(2):194-203.
  6. Haug JD. Physicians’ preferences for information sources: a meta-analytic study. Bull Med Libr Assoc. 1997;85(3):223-32.
  7. Blakely JT-M, Sinkowitz-Cochran RL, Jarvis WR. Infectious diseases physicians’ preferences for continuing medical education on antimicrobial resistance and other general topics. Infect Control Hosp Epidemiol. 2006;27(8):873-5.
  8. Abrahamson S, Baron J, Elstein AS, et al. Continuing medical education for life: eight principles. Acad Med. 1999;74(12):1288-94.