Progresele majore în domeniul microbiologiei au condus atât la dezvoltarea antibioticelor, cât și a multor vaccinuri eficiente. Substanțele antimicrobiene nu au eradicat maladiile de cauză bacteriană, însă reprezintă instrumente terapeutice foarte necesare dacă sunt utilizate corespunzător.
În acest an (sesiunea 2016 a concursului de Rezidențiat), s-a reînființat specialitatea Microbiologie medicală. Ministerul Sănătății a subliniat că această specializare „răspunde necesității de creștere semnificativă a calității activității în laboratoarele de microbiologie medicală pentru probleme precum emergența rezistenței microbiene la antibiotice, progresele tehnice majore înregistrate în diagnosticul microbiologic, corelarea microbiologiei cu activitatea clinică pentru îngrijirea pacienților, necesitatea îmbunătățirii controlului infecțiilor asociate îngrijirilor medicale“.
Microbiologia medicală studiază microorganismele, modul în care acestea produc infecția, felul în care se răspândesc și o parte din modalitățile de tratament. Corelațiile strânse cu alte specializări (Boli infecțioase, Medicină de laborator, Epidemiologie, Imunologie și altele) susțin ideea unei continue colaborări, formarea de echipe interdisciplinare și o dedicată colegialitate.
Nu trebuie să mai existe o lipsă de informare a clinicienilor cu privire la incidența și prevalența locală (regională sau națională) a anumitor boli infecțioase, modelele de transmitere a infecțiilor sau modul de dobândire a rezistenței la substanțele antimicrobiene. În acest scop, o parte esențială îi revine microbiologiei medicale.
Pentru îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului, prevenirii și controlului bolilor infecțioase, microbiologia medicală trebuie practicată și în România la un standard înalt, să promoveze și să sprijine cercetarea în domeniu, să susțină educația și formarea profesională, precum și buna practică medicală. Integrarea tuturor activităților laboratoarelor de microbiologie într-un sistem internațional, ulterior colectării datelor, prelucrării și formulării de rapoarte constante într-un centru de referință național, reprezintă un deziderat pentru țara noastră.
Reînființarea specializării este un prim pas spre atingerea acestui scop, însă este nevoie de multă muncă și susținere. Sunt necesare manuale de Microbiologie medicală, care să îndrume pașii acestei ramuri a medicinei și să ofere informațiile microbiologiei clasice coroborate cu elementarele noțiuni de practică clinică. Sunt necesare cursuri de educație medicală continuă. Fiecare spital are propriul său laborator, dar foarte importantă este și susținerea unor centre naționale de referință. Institutul „Cantacuzino“ a fost creat în acest scop şi ar avea expertiza necesară în domeniu, precum și aparatura funcțională pentru asumarea unui astfel de rol. Echipa sa actuală trebuie completată cu tineri specialiști entuziaști care să contribuie la dezvoltarea activității de microbiologie clinică românească, în colaborare cu toți colegii din spitale și din alte instituții importante de profil.
Prof. dr. Mircea Ioan Popa
Redactor-șef
În acest an (sesiunea 2016 a concursului de Rezidențiat), s-a reînființat specialitatea Microbiologie medicală. Ministerul Sănătății a subliniat că această specializare „răspunde necesității de creștere semnificativă a calității activității în laboratoarele de microbiologie medicală pentru probleme precum emergența rezistenței microbiene la antibiotice, progresele tehnice majore înregistrate în diagnosticul microbiologic, corelarea microbiologiei cu activitatea clinică pentru îngrijirea pacienților, necesitatea îmbunătățirii controlului infecțiilor asociate îngrijirilor medicale“.
Microbiologia medicală studiază microorganismele, modul în care acestea produc infecția, felul în care se răspândesc și o parte din modalitățile de tratament. Corelațiile strânse cu alte specializări (Boli infecțioase, Medicină de laborator, Epidemiologie, Imunologie și altele) susțin ideea unei continue colaborări, formarea de echipe interdisciplinare și o dedicată colegialitate.
Nu trebuie să mai existe o lipsă de informare a clinicienilor cu privire la incidența și prevalența locală (regională sau națională) a anumitor boli infecțioase, modelele de transmitere a infecțiilor sau modul de dobândire a rezistenței la substanțele antimicrobiene. În acest scop, o parte esențială îi revine microbiologiei medicale.
Pentru îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului, prevenirii și controlului bolilor infecțioase, microbiologia medicală trebuie practicată și în România la un standard înalt, să promoveze și să sprijine cercetarea în domeniu, să susțină educația și formarea profesională, precum și buna practică medicală. Integrarea tuturor activităților laboratoarelor de microbiologie într-un sistem internațional, ulterior colectării datelor, prelucrării și formulării de rapoarte constante într-un centru de referință național, reprezintă un deziderat pentru țara noastră.
Reînființarea specializării este un prim pas spre atingerea acestui scop, însă este nevoie de multă muncă și susținere. Sunt necesare manuale de Microbiologie medicală, care să îndrume pașii acestei ramuri a medicinei și să ofere informațiile microbiologiei clasice coroborate cu elementarele noțiuni de practică clinică. Sunt necesare cursuri de educație medicală continuă. Fiecare spital are propriul său laborator, dar foarte importantă este și susținerea unor centre naționale de referință. Institutul „Cantacuzino“ a fost creat în acest scop şi ar avea expertiza necesară în domeniu, precum și aparatura funcțională pentru asumarea unui astfel de rol. Echipa sa actuală trebuie completată cu tineri specialiști entuziaști care să contribuie la dezvoltarea activității de microbiologie clinică românească, în colaborare cu toți colegii din spitale și din alte instituții importante de profil.
Prof. dr. Mircea Ioan Popa
Redactor-șef
Articole din ediția curentă
PREZENTĂRI DE CAZ
Endocardită infecţioasă pe valvă nativă cauzată de Candida parapsilosis și un stafilococ coagulazo-negativ
, Mădălina Preda, Emanoil Ceaușu
Endocardita infecțioasă (EI) este o patologie complexă din punct de vedere epidemiologic, aceasta păstrând o incidență constantă, deși factorii săi predispozanți s-au modificat în ultimii ani....
PREZENTĂRI DE CAZ
Tumoră vaginală atipică asociată infecţiei HPV
Romina-Marina Sima, Liana Pleș, Antoine Edu
Tumorile vulvare sau vaginale maligne ori premaligne sunt eterogene clinic și cu o frecvență de apariție limitată. Sunt clasificate în două categorii extinse: asociate infecției cu virusul papilloma (HPV) sau fără asociere cu acest agent infecțios. Majoritatea pacientelor care pe parcursul vieții intră în con...
SINTEZE
Antibiotice antifungice: clasificare, mecanisme de acţiune și mecanisme de rezistenţă
Olguţa Corneli, Mariana Călin
Infecțiile fungice reprezintă un capitol important al patologiei infecțioase, după anii 1980 incidența acestora crescănd considerabil ca urmare a utilizării pe scară largă a antibioticelor, corticosteroizilor, citostatic...Articole din edițiile anterioare
Implicaţiile microbiomului în iniţierea şi promovarea carcinogenezei
Silvana-Adelina Gheorghe, Şerban Negru, Mădălina Preda, Mara Mădălina Mihai, Loredana Sabina Cornelia Manolescu, Mircea Ioan Popa, Dana Lucia Stănculeanu
În ultima perioadă, microbiomul a primit tot mai multă atenţie, fiind o temă de cercetare frecvent abordată în numeroase studii. ...
PREZENTARE DE CAZ
Eşecul strategiilor de prevenire a transmiterii HIV materno-fetale
Ruxandra Tritean, Simona Erscoiu, Andreia Florina Niță, Mircea Ioan Popa
În ciuda progreselor semnificative în ceea ce priveşte tratamentul antiretroviral (ARV) şi profilaxia infecţiei HIV, la nivel mondial sunt diagnosticaţi zilnic aproximativ 400 de copii, în majoritatea cazurilor transmite...
SINTEZE