Alăptarea - soluţia dezvoltării trainice

În perioada 1-7 august 2016 a avut loc, ca în fiecare an, Săptămâna Mondială a Alăptării, organizată la iniţiativa WABA - World Alliance of Breastfeeding Action - o reţea internaţională de organizaţii care, sub egida OMS şi UNICEF, îşi unesc eforturile pentru promovarea, protejarea şi sprijinirea alăptării, pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume.

În anul 1990, la întâlnirea comună a reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a reprezentanţilor UNICEF, organizată în Italia, la Spedale degli Innocenti, a fost adoptată o nouă strategie: „Alăptarea în 1990: o iniţiativă globală” şi s-a semnat „Declaraţia Innocenti pentru protecţia, promovarea şi sprijinul alăptării”. La Adunarea Generală OMS din 1991, această declaraţie a fost considerată baza politicii internaţionale de sănătate, iar la Adunarea Generală OMS din 1992, statele membre au fost chemate să urgenteze implementarea la nivel naţional a obiectivelor operaţionale ale „Declaraţiei Innocenti”. Săptămâna Alăptării a fost organizată pentru prima oară în anul 1992, în Marea Britanie, Franţa, Spania şi China, pentru a celebra doi ani de la semnarea „Declaraţiei Innocenti”. De atunci, alăptarea este sărbătorită în fiecare an, în primele şapte zile ale lunii august, în peste 170 de ţări, pentru a atrage atenţia asupra beneficiilor alăptării atât pentru copii, cât şi pentru mame.

În acest an, sloganul evenimentului este: „Alăptarea - soluţia dezvoltării trainice”, subliniind astfel importanţa alimentaţiei naturale şi beneficiile acesteia pe termen lung. Alăptarea este cea mai cost-eficientă cale de a salva şi de a îmbunătăţi viaţa copiilor din lumea întreagă, asigurând o viaţă sănătoasă copiilor şi mamelor deopotrivă. Alăptarea este piatra de temelie pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului, dar, în acelaşi timp, reprezintă baza dezvoltării unei naţiuni. Promovarea alăptării este cea mai bună investiţie a statelor pentru starea de sănătate a cetăţenilor săi şi, în timp, pentru puterea şi rezistenţa unei naţiuni.

Beneficiile alăptării pentru individ, familie, dar şi pentru societate, constau în scăderea morbidităţii şi mortalităţii infantile, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea nivelului de educaţie şi, implicit, creşterea productivităţii. Aceste concluzii au fost întărite de multe dovezi clinice şi de o serie de studii publicate în „The Lancet” care subliniază rolul alăptării în crearea unei lumi mai sănătoase, mai inteligente, o lume fără inegalităţi⁽¹⁾.

Mesajul OMS şi UNICEF cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alăptării subliniază importanţa alăptării în scăderea mortalităţii infantile la 0-5 ani: „Creşterea ratei de alăptare la 50% poate duce la salvarea a 820.000 de copii sub 5 ani, în fiecare an, pe întreg globul. Dintre aceştia, 87% sunt sugari cu vârsta sub 6 luni. Alăptarea aduce beneficii pentru sănătatea individuală pe termen lung, scade riscul bolilor netransmisibile, inclusiv astm bronşic şi obezitate, şi poate reduce riscul de diabet sau boli cardiovasculare la vârsta de adult. O durată mai mare de alăptare protejează sănătatea mamelor, scăzând riscul de cancer mamar sau ovarian”^(2,3).

Investind în promovarea alăptării, omenirea are şansa de a realiza obiectivele globale stabilite pentru anul 2030, obiective universal adoptate de liderii mondiali în anul 2015, printre care: înlăturarea sărăciei şi lupta împotriva inegalităţii.

Deşi se cunosc foarte bine beneficiile şi importanţa alăptării, procentul copiilor alăptaţi este în continuare foarte scăzut. Prea mulţi copii au pierdut şansa unui start sănătos, prea multe mame nu au fost informate, educate, sprijinite pentru a-şi alăpta propriul copil.

La nivel global, doar 38% din copii sunt alăptaţi exclusiv în primele 6 luni de viaţă, cu variaţii considerabile între ţări. Astfel, în Statele Unite ale Americii, doar 13% din copiii născuţi în anul 2012 au fost alăptaţi exclusiv la sân⁽⁴⁾.

În 2015, procentul mamelor care alăptau până la 12 luni era de 0,5% în Marea Britanie⁽⁵⁾, în Germania - 23%, în Brazilia - 56%, iar în Senegal - 99%⁽⁶⁾.

În România, potrivit studiului realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului - IOMC - în anul 2010, doar 12,6% din copii au fost alăptaţi exclusiv în primele 6 luni, procentul mamelor care au alăptat până la 12 luni fiind de 21,3%⁽⁷⁾.

În 1992, OMS şi UNICEF a lansat Iniţiativa „Spital Prieten al Copilului” pentru a ajuta ţările să atingă obiectivele operaţionale pentru promovarea, protejarea şi sprijinirea alăptării. Scopul iniţiativei este acela de a încuraja şi proteja dreptul femeii de a alăpta, de a primi ajutor calificat şi informaţii corecte pentru a alăpta. Maternităţile care doresc să obţină titlul de „Spital Prieten al Copilului” trebuie să-şi ia angajamentul că vor respecta cei „Zece paşi pentru o alăptare cu succes” stabiliţi de OMS/UNICEF în declaraţia „Protejând, promovând şi susţinând alăptarea: rolul special al maternităţilor” (Geneva, 1989). Aceasta garantează că mama şi copilul pot rămâne împreună tot timpul şi mama este liberă să înceapă alăptarea imediat după naştere şi să continue pe tot timpul internării alăptarea exclusivă, „la cerere”.

Protecţia, promovarea şi sprijinirea alăptării sunt continuate la nivelul asistenţei medicale primare prin echipa medicului de familie care se ocupă de îngrijirea globală a mamei şi copilului. Politica de promovare a alăptării în asistenţa medicală primară s-a concretizat în stabilirea unor obiective, a unor paşi similari celor „zece paşi pentru sprijinirea alăptării în maternităţi” adaptaţi specificului asistenţei primare.

Aplicarea practică a politicii de promovare şi susţinere a alăptării presupune resurse de personal şi de timp. Personalul medical are nevoie de instruire periodică şi de dezvoltarea competenţelor necesare consilierii şi suportului profesionist şi responsabil. Implicarea activă a personalului medical în depistarea lăuzelor cu risc de abandon sau de înţărcare precoce şi dezvoltarea unei legături permanente cu mama care alăptează, încurajarea şi consilierea acesteia reprezintă soluţia pentru o alăptare de calitate şi de lungă durată.

Omenirea are nevoie de o reconsiderare a valorilor importante, mamele au nevoie de redescoperirea instinctelor materne, şi pentru asta e nevoie de educaţie şi comunicare, de folosirea mijloacelor moderne de transmitere a informaţiei pentru a investi într-un viitor sănătos. E nevoie de restabilirea unei culturi a alimentaţiei naturale şi de crearea unei reţele informaţionale despre alăptare, iar asistenţa medicală primară trebuie să facă faţă acestei provocări.