Asociaţia Română de Educaţie în Hipertensiune Arterială - o nouă armă în lupta cu hipertensiunea arterială!

Înarmaţi cu noţiuni medicale corecte despre hipertensiunea arterială (HTA), dar şi cu. noţiuni de comunicare, de psihologia bolnavului şi de metode de schimbare a stilului de viaţă, echipele de formatori au desfăşurat cursurile de pregătire Combat ASIST 2015 în ţară, în locurile şi după materialul de curs stabilite de conducerea organizaţiei.

Prezenţa asistentelor medicale - uneori copleşitoare ca număr - a bucurat organizatorii, dovedind dorinţa de instruire a acestora. Şi au fost instruite! Cursuri interactive, plecând de la experienţa profesională a fiecăreia, completate cu noţiuni teoretice, exerciţii practice şi cazuri clinice. S-a discutat despre factorii de risc ai hipertensiunii arteriale: sedentarism şi obezitate - mai ales cea abdominală; alimentaţia bogată în grăsimi şi excesul de sare; riscul mai mare în familiile cu istoric de boală cardiovasculară prematură sau diabet zaharat; fumat şi consumul de alcool; stres şi sindromul de apnee în somn, dar şi despre riscurile pe care le induce hipertensiunea arterială, afectarea renală şi retinopatia, boala cardiacă ischemică, infarctul de miocard sau accidentul vascular fiind doar câteva dintre ele. Foarte importante sunt toate, pentru că fac parte din evaluarea pacientului hipertensiv în practica medicală.

Au fost reamintite valorile normale ale tensiunii arteriale, dar şi valorile de la care se consideră hipertensiune arterială. Plus situaţiile particulare: hipertensiunea arterială la copil şi adolescent, la pacientul cu diabet zaharat şi la femeia gravidă. Dar o atenţie deosebită a fost acordată exerciţiilor practice de măsurare a tensiunii arteriale, cu respectarea condiţiilor care asigură veridicitatea valorilor obţinute: condiţii legate de pacient, de ambient, de aparat, de tehnica de măsurare şi, nu în ultimul rând, de personalul medical.

Şi dacă toţi participanţii ştiau că pacientul trebuie să aibă cel puţin o jumătate de oră de la consumul de alimente, alcool, cafea, să stea pe scaun, cu picioarele paralele şi sprijinite de podea, fără să vorbească şi cu braţul sprijinit astfel, încât manşeta să fie situată în dreptul inimii, prezentarea condiţiilor legate de aparat şi de tehnica de măsurare au fost urmărite cu mult interes.

Într-adevăr, dacă palparea pulsului la radială evidenţiază puls regulat, se poate folosi un tensiometru automat sau semiautomat, dar dacă pulsul este neregulat, trebuie folosit un aparat manual şi metoda auscultatorie. Dacă aparatele trebuie să fie validate şi verificate periodic, manşeta este cel puţin la fel de importantă, deoarece dimensiunile trebuie adaptate la pacientul investigat, astfel încât lăţimea să reprezinte 40% din lungimea braţului, iar lungimea - 80% din lungimea braţului, adică, o dimensiune medie de 35 cm/12-13 cm, cu variaţii de la 13-20 cm (copii) până la 38-50 cm lungime la adultul de talie foarte mare.

Nerespectarea acestor reguli determină modificarea semnificativă a valorilor tensiunii arteriale măsurate astfel: un plus de 10-40 mmHg dacă manşeta este prea mică, 10-20 mmHg dacă nu respectă cele câteva minute de repaus dinaintea măsurătorii, 10-30 mmHg dacă are o durere şi chiar 10-15 mmHg dacă pacientul vorbeşte.

O atenţie specială a fost acordată femeii gravide, pentru care, din cauza riscurilor induse de valorile mari ale tensiunii arteriale - eclampsia, preeclampsia mamei, dar şi  moartea fătului sau naşterea prematură -, se impune monitorizarea atentă conform ghidurilor clinice de obstetrică-ginecologie aprobate prin OMS 1524/2009 publicat în Monitorul Oficial nr. 88 din 9.02.2010.

Dar un aspect la fel de important ca şi identificarea factorilor de risc, diagnosticarea hipertensiunii arteriale şi stadializarea ei este monitorizarea pacientului hipertensiv, proces în care asistenta medicală are multe responsabilităţi. De aceea, programul de formare a cuprins instruire teoretică şi practică, cunoştinţe de psihologie a pacientului hipertensiv, inclusiv „hipertensiunea de halat”, abilităţi de comunicare necesare monitorizării corecte pentru menţinerea valorilor tensiunii arteriale cât mai apropiate de cele normale.

Au fost evidenţiate avantajele automonitorizării tensiunii arteriale de către pacient sau anturaj la domiciliu, sub îndrumarea echipei medicale, pentru obţinerea unor rezultate relevante: valorile obţinute ale TA sunt mai mici decât cele din cabinet, prin eliminarea „hipertensiunii de halat”, monitorizarea eficacităţii tratamentului recomandat şi mai ales responsabilizarea pacientului faţă de propria stare de sănătate.

Şi pentru că, aşa cum spuneam într-un articol precedent: „prescripţia medicală este doar o parte din munca profesionistului în sănătate care lucrează cu un astfel de pacient”, s-a discutat mult despre schimbarea stilului de viaţă care, conform Ghidului ESH/ESC, reprezintă piatra de temelie în prevenţia HTA şi a avut efect dovedit de scădere a valorilor tensionale şi în reducerea riscului cardiovascular la pacienţii hipertensivi.

Complianța pacientului poate fi îmbunătăţită dacă, în managementul bolii hipertensive, alături de familie, relaţia cu echipa medicală (medic şi asistent medical) se bazează pe încredere şi respect reciproc.

Un alt subiect urmărit cu interes în cadrul programelor COMBAT-ASIST a fost electrocardiograma. Organizat ca un „Minighid EKG dedicat asistenţilor medicali”, programul şi-a dorit ca la sfârşitul cursului asistentele medicale să ştie componentele unui electrocardiograf, să poată efectua corect o electrocardiogramă, să recunoască o electrocardiogramă normală, dar să ştie şi câteva elemente patologice într-un traseu EKG şi, nu în ultimul rând, să cunoască tehnici de comunicare cu pacientul în timpul efectuării acestei investigaţii.

Ultima parte a programului de pregătire a fost dedicată urgențelor vitale şi manevrelor de resuscitare, teme de mare interes pentru participanţi.

Dacă scopul general al capitolului a fost intervenţia rapidă în urgenţele majore, obiectivele urmărite au fost ca pentru fiecare tip de urgență majoră: urgenţă hipertensivă, şoc cardiogen, şoc hemoragic, şoc anafilactic, electrocuția, înecul - asistenta medicală să ştie să recunoască rapid semnele care pun diagnosticul, să cunoască şi să aplice rapid algoritmul de intervenţie prevăzut în ghiduri şi să ştie manevrele de resuscitare cardiorespiratorie şi defibrilarea. Participarea interactivă la discuţii a cursanţilor şi mai ales exerciţiile practice de resuscitare efectuate pe rând pe manechine performante, care avertizau sonor şi vizual corectitudinea manevrelor efectuate, au menţinut trează atenţia, deşi trecuseră destul de multe ore de la începerea cursului de pregătire. Exersarea „poziţiei laterale de siguranţă” s-a făcut de către echipe de doi cursanţi, cu respectarea tuturor paşilor din protocol.

Cursul a fost foarte bine primit de către participanţi şi cu siguranţă este aşteptat de alţi asistenţi medicali din ţară. După cum au demonstrat studiile clinice efectuate şi în ţara noastră, incidența bolilor cardiovasculare în general şi a hipertensiunii în special obligă la o abordare extrem de serioasă a acestei patologii, ce se poate materializa şi prin continuarea acestui tip de cursuri de formare profesională.