Impactul pandemiei de COVID-19 asupra alimentaţiei adolescenţilor

Introducere

Adolescenţa reprezintă o perioadă caracterizată de multiple schimbări fizice, intelectuale şi sociale⁽¹⁾. Familia, cercul de prieteni, influenţa culturală, nivelul educaţional, poziţia geografică şi nivelul socioeconomic participă la influenţarea obiceiurilor alimentare ale adolescentului⁽¹⁾.

Câştigul ponderal în această perioadă reprezintă aproximativ jumătate din greutatea adultului, cu o creştere staturală de aproximativ 20% din înălţimea de adult⁽²⁾. Necesarul energetic pentru un echilibru alimentar se apropie în această perioadă de necesarul energetic al adultului⁽³⁾.

Determinarea greutăţii corporale prin cântărire este metoda cel mai des utilizată, cu ajutorul căreia se evaluează statusul nutriţional⁽⁴⁾. Raportul dintre greutatea corporală exprimată în kilograme şi pătratul înălţimii exprimat în metri reprezintă Indicele de Masă Corporală (IMC)/Body Mass Index/indicele Quetelet.

Echilibrul nutriţional obţinut prin aportul macro- şi micronutrienţilor esenţiali, în cantităţile ne­cesare, este important pentru o bună dezvoltare fizică şi intelectuală^(4,5,6).

Aportul caloric creşte în această perioadă diferenţiat pe sexe pentru adolescenţii normoponderali. Astfel, persoanele de sex feminin ajung la un necesar caloric de aproximativ 2500 kcal/zi, respectiv 3000 kcal/zi la sexul masculin^(5,6,7).

Aportul de proteine este cuprins între 60 de grame/proteine/24 de ore şi 80 de grame/proteine/24 de ore, influenţat de sex şi vârstă^(3,4).

Glucidele reprezintă sursa de energie a organismului⁽⁸⁾. Este nevoie de un necesar glucidic de aproximativ 4-7 g/kg corp/zi sau 50-65% din valoarea calorică totală^{(4,9,10,11,12)}.

Lipidele reprezintă aproximativ 34% din totalul caloriilor, 1-2 g/kg/zi. Aportul zilnic recomandat este de 25-35% din totalul energetic^{(4,5,13,14,15)}.

Calciul este un micronutrient esenţial pentru buna dezvoltare a organismului. Necesarul de calciu creşte în această perioadă, 99% din cantitatea totală de calciu regăsindu-se la nivelul oaselor sub formă de fosfat de calciu, iar 1% se află în sânge^{(4,5,16,17,18)}. Este esenţial pentru integritatea sistemului osos şi a dinţilor, pentru vasodilataţie, secreţii glandulare, contracţia muşchilor netezi vasculari şi transmisie nervoasă^(18,19).

Magneziul, alături de calciu şi fosfor, intră în com­po­ziţia ţesutului osos. În organism regăsim aproximativ 20-28 g de magneziu; din această cantitate, mai mult de 50% se află în ţesutul osos, 25% în muşchi şi diferenţa la nivelul ţesuturilor moi^(4,20).

Zincul este, după fier, cel mai abundent oligoelement din organism, conţinutul total de zinc al adultului fiind de 2-3 g. Activitatea osteoblastelor depinde de zinc^(3,5,15,21).

Echilibrul nutriţional este bazat pe aportul optim de macronutrienţi şi micronutrienţi, fiind complex şi dificil de atins, dar esenţial pentru buna dezvoltare a organismului.

Materiale şi metodă

Am evaluat modificările alimentare induse de pandemie şi influenţa nivelului socioeconomic asupra stilului de viaţă al adolescenţilor din liceele oraşelor Bistriţa şi Năsăud. Am împărţit cele 564 de răspunsuri în două loturi, primul lot fiind reprezentat de elevii oraşului Bistriţa şi cel de-al doilea lot de studiu fiind reprezentat de elevii oraşului Năsăud. Am considerat util să analizăm separat răspunsurile elevilor din cele două oraşe, din cauza diferenţelor socioeconomice.

Rezultate

Ambele loturi au o repartiţie pe sexe aproximativ egală. Mediul rural este în continuare limitat din punctul de vedere al accesului la educaţie; procentaje aproximativ egale (35%) s-au regăsit la ambele loturi.

Media greutăţii corporale a suferit o uşoară creştere pe perioada pandemiei de COVID-19 în ambele oraşe, de la 59,53 kg la 62,97 kg în rândul elevilor din Bistriţa şi de la 62,97 kg la 69,43 kg pentru adolescenţii din oraşul Năsăud.

Cei mai mulţi adolescenţi au o greutate în limite normale, 15,25% din totalul lotului erau supraponderali şi doar 2,5% se încadrau în definiţia obezităţii conform IMC (figura 1).
 

Înainte de pandemie, 60,75% din subiecţii din primul lot şi 72,13% din cei din lotul al doilea au declarat că respectau cele trei mese principale. Consumul de alimente de tip fast-food este mai frecvent în lotul al doilea. Modificările apărute în alimentaţia elevilor în urma pandemiei sunt reprezentate în figura 2.
 

Declarativ, aproximativ jumătate din adolescenţi consumă alimente de tip fast-food în 2-3 zile din cele şapte ale săptămânii (figura 3).
 

S-a observat un procentaj mai mare al adolescenţilor supraponderali sau obezi în lotul al doilea de studiu, la analiza statusului nutriţional în cele două oraşe (figura 4).
 

Între 15,03% şi 16,39% din totalul elevilor practică efort fizic moderat spre intens în fiecare zi. Cei mai mulţi consideră că accesul la alimentaţie nesănătoasă în timpul petrecut la şcoală şi grupul de prieteni le influenţează alegerile alimentare.

Discuţie

Modificările alimentare şi cele ale stilului de viaţă produse de pandemia de COVID-19 sunt subiecte intens discutate. Conform studiilor, pandemia de COVID-19 a determinat o creştere a consumului de fructe şi legume în rândul adolescenţilor^(22,23).

În studiile efectuate în Europa de Vest se prezintă o tendinţă de scădere a consumului de băuturi carbogazoase şi fast-food⁽²⁴⁾.

În unele studii, s-a constatat un consum ridicat al alimentelor de tip fast-food în zonele slab dezvoltate socioeconomic^(25,26). În studiul nostru, s-a observat un consum mai crescut de alimente fast-food în lotul al doilea, comparativ cu primul lot.

Modificări benefice în alimentaţia adolescenţilor post-pandemie au fost observate şi într-un studiu efectuat în Polonia⁽²⁷⁾. La fel, în cadrul studiului nostru, 68,85% din elevii lotului 2 au consumat mai multe mese gătite în casă. Asociem această modificare ca fiind una pozitivă, în detrimentul alimentelor procesate.

Creşterea consumului de alimente gătite în casă în timpul pandemiei a fost evidenţiată într-un studiu efectuat în Riad. Astfel, 85,6% dintre participanţi au declarat un consum crescut de alimente gătite acasă, comparativ cu cei care aveau acest obicei alimentar înainte de izolare (35,6%)⁽²⁸⁾.

UNICEF prezintă într-un studiu efectuat pe ado­les­cenţi din America Latină şi Caraibe o creştere a consumului de dulciuri, băuturi carbogazoase şi fast-food în rândul tinerilor din zonele subdezvoltate economic⁽²⁹⁾. În acelaşi studiu s-a constatat că activitatea fizică efectuată zilnic este într-un procentaj redus⁽²⁹⁾. Din studiul nostru reies procentaje asemănătoare ale celor care practică activitate fizică zilnic.

Într-un studiu efectuat la adolescenţii din Coreea, s-a observat că în primul an de pandemie aceştia au luat micul-dejun într-un procentaj mai mare comparativ cu anul 2019, constatându-se şi reducerea consumului de fast-food şi băuturi carbogazoase⁽³⁰⁾. În cadrul studiului nostru, putem observa în primul lot o creştere a consumului de fructe şi legume comparativ cu al doilea lot unde s-a declarat o creştere a consumului de alimente junk food.

Concluzii

Obezitatea în rândul adolescenţilor este o problemă de sănătate mondială, cu o creştere alarmantă în ultimele decenii. Apariţia bolilor cronice netransmisibile, secundar obezităţii, este îngrijorătoară, cu efecte negative atât asupra calităţii vieţii pacienţilor, cât şi asupra sistemului de sănătate din cauza costurilor crescute, care vin la pachet cu managementul acestor patologii asociate obezităţii.

Considerăm oportune introducerea unor programe de educare nutriţională în cadrul învăţământului preuniversitar, prezenţa unui nutriţionist care să îi îndrume spre alegeri alimentare sănătoase, alături de politici de sănătate care să limiteze prezenţa restaurantelor de tip fast-food în apropierea şcolilor şi limitarea produselor de tip junk food în magazinele din proximitate.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.