Implicarea factorilor ocupaţionali în determinarea naşterilor premature şi a hipotrofiei fetale

Sănătatea femeii gravide în relaţia
cu factorii ocupaţionali

Munca este o activitate îndreptată spre un anumit scop. Ea reprezintă o cheltuială a forţei organismului în vederea producerii de bunuri şi creaţii pentru satisfacerea necesităţilor spirituale şi materiale ale omului⁽¹⁾.

Medicina muncii (medicina ocupaţională) se ocupă de bunăstarea fizică şi socială a omului în relaţie cu munca efectuată.

Obiectele medicinei ocupaţionale sunt:

• identifică şi evaluează riscul pentru sănătate la locul de muncă;

• supraveghează factorii de mediu ce pot afecta sănătatea;

• evaluează igiena la locul de muncă;

• supraveghează utilizarea agenţilor fizici şi chimici în procesul muncii.

Raportul dintre om şi muncă presupune adaptarea omu­lui la muncă şi a muncii la om^(1,2).

Munca poate fi cu efort fizic şi intelectual intens, dar şi cu agenţi nocivi (fizici, chimici, biologici)⁽³⁾.

Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică ce depăşeşte capacitatea funcţională adaptativă a organismului poate duce la boli profesionale^(1,2,3). Se descriu afecţiuni prin suprasolicitarea aparatului locomotor (miopatii, tendinite, artroze). Se descriu, de asemenea, în procesul muncii, afecţiuni neuropsihice, afecţiuni ale aparatului vizual, auditiv, respirator, cir­cu­lator, digestiv etc.

Naşterea prematură se defineşte ca o naştere apă­rută între 28 şi 37 de săptămâni, cu un făt sub 2.500 g. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a micşorat vârsta gestaţională, dar a impus alte criterii. Naşterea prematură variază în lume între 4% (Belgia) şi 34% (Pakistan). În România, aceasta atinge în jur de 10%^(5,8).

Dintre factorii etiologici ai naşterii premature şi hi­po­trofiei fetale cităm:

• factorii materni (bolile mamei – hipertensiune ar­te­ria­lă, boli infecţioase, boli metabolice);

• factori fetoplacentari (insuficienţă placentară, ruperea prematură de membrane, corioamniotită);

• factori socioeconomici (alimentaţia defectuoasă a mamei, igienă deficitară).

Hipotrofia fetală. Fătul este considerat hipo­tro­fic când greutatea şi/sau dimensiunile lui sunt in­fe­rioa­re unei limite stabile pentru o populaţie de referinţă^(4,5,7,8,12).

Mecanismul prin care factorii ocupaţionali de­clan­şează naşterea prematură şi hipotrofia fetală este com­plex: fie prin efortul fizic al gravidei sau intelectual ne­adec­vat vârstei sarcinii, fie prin modificările neadecvate metabolice, ionice⁽¹⁾, enzimatice sau prin pătrunderea ger­­menilor şi a toxinelor acestora în sânge, care ajung la placentă, lichidul amniotic, la membranele fetale, de­­ter­­mi­nând corioamniotită. Germenii pot pro­veni la gra­vi­dele infectate din infecţii nozocomiale (la femei cu internări repetate sau la angajatele spitalului care sunt gravide).

Corioamniotita se defineşte ca inflamaţia structurilor corioamniotice. Calea de contaminare poate fi din in­fec­ţia vaginală, dar infecţia poate atinge cavităţile am­nio­ti­ce prin contaminarea sanguină. Clinic, corioamniotita evo­luează grav, însă de multe ori cu o simptomatologie uşoară.

În corioamniotită, membranele şi placenta îşi pierd luciul, prezentând abcese mici la suprafaţă. Pot prezenta necroze şi tromboza vaselor⁽⁶⁾.

Materiale şi metodă

În obiectivarea implicării factorilor ocupaţionali în naşterea prematură şi hipertrofie fetală, am studiat statistic prezenţa factorilor ocupaţionali la un lot de 1.502 naşteri premature, din care 430 cu feţi hipotrofici, născuţi în ultimii trei ani în maternităţile din Craiova.

S-au analizat:

• factori ocupaţionali posibil implicaţi în naşterea prematură şi a hipotrofiei fetale, respectiv factorii ce suprasolicită fizic şi neuropsihic organismul gravidei;

• factori de mediu (chimici, fizici, bacterieni) ce pot fi implicaţi în determinarea naşterii premature şi a hipotrofiei fetale.

Rezultate obţinute

La 9.600 de naşteri din ultimii trei ani, 1.433 au fost naşteri premature (14%) şi 401 au fost feţi hipotrofici (30%) rezultaţi din naşteri premature.

Deoarece procentele prematurilor şi hipotrofiilor fetale sunt asemănătoare de-a lungul anilor, s-au luat în studiu prematurii anului 2017.

S-a analizat o posibilă corioamniotă cu evoluţie clinică ştearsă prin determinarea germenilor din lichidul amniotic şi din focarul septic existent.

În studiul nostru, focarul a fost urinar.

Discuţia rezultatelor

Proporţia naşterilor premature a fost de 14%, din aceasta 27% cu feţi hipotrofici (tabelul 1). Procentul este mai mare decât media pe ţara şi se datorează condiţiilor de viaţă ale gravidelor din zona studiată, care nu respectă concediile medicale, depun eforturi fizice intense prin ocupaţiile pe care le au şi fac mişcări ce implică muşchii abdominali şi muşchiul uterin. Multe gravide sunt urmărite sporadic sau alimentaţia lor este deficitară. Majoritatea sunt în mediul rural şi prestează o muncă cu suprasolicitare fizică. Se înregistrează şi boli profesionale specifice cultivatorilor de cereale în câmp, precum şi boli specifice zootehniştilor^(9,10,11) şi mineritului.
 

Factorii ocupaţionali intelectuali sunt implicaţi în de­ter­mi­narea naşterilor premature prin oboseala şi sur­me­na­jul gravidei. Efectul neuropsihic şi supra­so­licitarea neu­ro­psihică (ritmul şi durata muncii) ce depăşeşte ca­pa­cităţile funcţionale adaptative ale or­ga­nis­mului duc la naşteri premature şi la hipotrofie fetală (tabelul 5).

Sunt neglijate sectoare importante ale societăţii, cu activitate preponderent intelectuală (sectorul de asis­tenţă medicală şi farmacie).

Suprasolicitările fizice şi neuropsihice care depăşesc posibilităţile adaptative ale organismului (minerit, agri­cultură, zootehnie) duc la boli profesionale prin supra­so­licitarea aparatului locomotor (tendinite, sinovite, ar­troze, discopatii), a sistemului nervos (pa­ra­li­zii, ane­vrism), a corzilor vocale, a sistemului venos (varice), a apa­ratului vizual şi auditiv^(1,2,10,11).

Agenţii nocivi pot fi: zgomotul, vibraţiile, agenţi chimici, agenţi biologici, radiaţii electromagnetice şi ionizante.

Trebuie subliniat că infecţia produsă creează o stare clinică septică deosebită în graviditate, din cauza imu­no­depresiei, dar şi a modificărilor metabolice şi ionice, de aceea aspectele clinice capătă diferite forme clinice, uneori şterse asimptomatic; însă şi mai gravă este pă­trun­derea în sânge a germenilor şi toxinelor acestora, care ajung în structurile uteroplacentare, determinând carioamniotită.

Germenii sunt de spital, fiind observaţi la femeile in­ternate frecvent sau la gravide angajate ale spi­ta­lelor^(5,12).

Placenta şi membranele amniotice studiate după naşterea prematură de cauză infecţioasă (10 cazuri) îşi pierd luciul şi prezintă mici abcese.

Cordoanele ombilicale sunt edemaţiate, cu zone de tromboze şi necroză. Placentele studiate microscopic arată prezenţa infiltraţiei leucocitare, până la abcese şi necroză. Modificările vasculare constau în tromboze şi imagini de tromboflebite şi necroze.

Concluzii

Suprasolicitarea organismului gravidei prin efort fizic şi neuropsihic poate duce la naştere prematură şi la hipotrofie fetală.

Imunosupresia din sarcină, accentuată de supra­so­li­ci­tarea fizică şi neuropsihică, face posibilă pătrunderea unor germeni şi a toxinelor în sânge, care, ajunse la ni­ve­lul placentei, determină corioamniotită (s-a con­sta­tat la fe­mei­le internate frecvent sau la angajatele gravide ale spi­ta­lelor).

Corioamniotita evoluează de cele mai multe ori cu o simp­to­matologie ştearsă sau asimptomatic, dar afec­tează fătul.

Celulele deciduale uterine şi celulele amniotice sub ac­­ţiu­­nea agenţilor patogeni secretă fosfolipaze şi in­­ter­­leu­kine, ce duc la creşterea prostaglandinelor, sub­­stan­ţe care de­ter­mi­nă contracţie uterină şi naştere pre­­ma­tură.

Examenele histopatologice ale placentei şi mem­bra­nelor arată implicarea corioamniotitei în naşterea prematură.

Efortul neuropsihic intens, prin modificările en­zi­ma­tice normale şi ionice, poate determina naştere prematură şi hipotrofie fetală.

În naşterea prematură şi hipotrofia fetală poate fi i­mplicată infecţia amniotică, prin creşterea secreţiei de pros­taglandină, care duce la contracţii uterine.