ARTICOL ORIGINAL

Implicarea factorilor ocupaţionali în determinarea naşterilor premature şi a hipotrofiei fetale

 The role of work factors in determining premature birth and fetal hypotrophy

First published: 16 octombrie 2020

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.136.4.2020.3667

Abstract

Work is an existential condition for people, independent from any other social formations, a continuous natural necessity: without it, a chemical exchange between the man and na­ture would be impossible, namely the human’s life itself would have been impossible. In the process of work, a man does more than a productive activity; he actually changes, im­proves his knowledge, habits and health. A negative action of some environment and work factors has been known ever since the history of human kind. Thus, according to work con­di­tions and the effort made for its accomplishment, in the human body there appear changes of the physiological func­tions of organs and systems, which can be more or less ren­dered. In the process of work, there may also be described neu­ro­lo­gical and psychiatric disorders, conditions of the vi­sual, hearing, respiratory, circulatory, digestive systems etc. The involvement of the occupational health physician must en­sure a balance between the professional factors and the wor­kers’ health condition, thus creating an adjustment of the em­plo­yees to the work conditions.

Keywords
work, professional factors, pregnancy, female worker

Rezumat

Munca este o condiţie de existenţă a oamenilor, inde­pen­den­tă de orice formă de organizare socială, o necesitate na­tu­rală veşnică: fără ea ar fi fost imposibil schimbul de sub­stan­ţe între om şi natură, adică ar fi fost imposibilă în­săşi viaţa omu­lui. În procesul muncii, omul nu realizează nu­mai o acti­vi­ta­te pro­duc­tivă, ci el însuşi se schimbă, îşi per­fec­ţio­nea­ză cu­noş­tin­ţele, deprinderile, sănătatea. Ac­ţiu­nea no­civă a unor factori de mediu şi de muncă a fost cu­nos­cu­tă încă din preistoria omenirii. Astfel, în funcţie de con­di­ţii­le de muncă şi de efortul depus pentru realizarea ei, în or­ga­nis­mul uman apar modificări ale funcţiilor fiziologice ale organelor şi sistemelor, care pot fi mai mult sau mai pu­ţin exprimate. Se descriu, de ase­me­nea, în procesul mun­cii, afecţiuni neuropsihice, afecţiuni ale aparatului vi­zual, au­ditiv, respirator, circulator, digestiv etc. Implicarea me­di­cu­lui de medicina muncii are scopul de a adu­ce un echilibru în­tre factorii de muncă şi starea de sănătate a angajatului, rea­li­zând astfel o adaptare a angajatului la con­di­ţiile de muncă.

Sănătatea femeii gravide în relaţia
cu factorii ocupaţionali

Munca este o activitate îndreptată spre un anumit scop. Ea reprezintă o cheltuială a forţei organismului în vederea producerii de bunuri şi creaţii pentru satisfacerea necesităţilor spirituale şi materiale ale omului(1).

Medicina muncii (medicina ocupaţională) se ocupă de bunăstarea fizică şi socială a omului în relaţie cu munca efectuată.

Obiectele medicinei ocupaţionale sunt:

  • identifică şi evaluează riscul pentru sănătate la locul de muncă;

  • supraveghează factorii de mediu ce pot afecta sănătatea;

  • evaluează igiena la locul de muncă;

  • supraveghează utilizarea agenţilor fizici şi chimici în procesul muncii.

Raportul dintre om şi muncă presupune adaptarea omu­lui la muncă şi a muncii la om(1,2).

Munca poate fi cu efort fizic şi intelectual intens, dar şi cu agenţi nocivi (fizici, chimici, biologici)(3).

Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică ce depăşeşte capacitatea funcţională adaptativă a organismului poate duce la boli profesionale(1,2,3). Se descriu afecţiuni prin suprasolicitarea aparatului locomotor (miopatii, tendinite, artroze). Se descriu, de asemenea, în procesul muncii, afecţiuni neuropsihice, afecţiuni ale aparatului vizual, auditiv, respirator, cir­cu­lator, digestiv etc.

Naşterea prematură se defineşte ca o naştere apă­rută între 28 şi 37 de săptămâni, cu un făt sub 2.500 g. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a micşorat vârsta gestaţională, dar a impus alte criterii. Naşterea prematură variază în lume între 4% (Belgia) şi 34% (Pakistan). În România, aceasta atinge în jur de 10%(5,8).

Dintre factorii etiologici ai naşterii premature şi hi­po­trofiei fetale cităm:

  • factorii materni (bolile mamei – hipertensiune ar­te­ria­lă, boli infecţioase, boli metabolice);

  • factori fetoplacentari (insuficienţă placentară, ruperea prematură de membrane, corioamniotită);

  • factori socioeconomici (alimentaţia defectuoasă a mamei, igienă deficitară).

Hipotrofia fetală. Fătul este considerat hipo­tro­fic când greutatea şi/sau dimensiunile lui sunt in­fe­rioa­re unei limite stabile pentru o populaţie de referinţă(4,5,7,8,12).

Mecanismul prin care factorii ocupaţionali de­clan­şează naşterea prematură şi hipotrofia fetală este com­plex: fie prin efortul fizic al gravidei sau intelectual ne­adec­vat vârstei sarcinii, fie prin modificările neadecvate metabolice, ionice(1), enzimatice sau prin pătrunderea ger­­menilor şi a toxinelor acestora în sânge, care ajung la placentă, lichidul amniotic, la membranele fetale, de­­ter­­mi­nând corioamniotită. Germenii pot pro­veni la gra­vi­dele infectate din infecţii nozocomiale (la femei cu internări repetate sau la angajatele spitalului care sunt gravide).

Corioamniotita se defineşte ca inflamaţia structurilor corioamniotice. Calea de contaminare poate fi din in­fec­ţia vaginală, dar infecţia poate atinge cavităţile am­nio­ti­ce prin contaminarea sanguină. Clinic, corioamniotita evo­luează grav, însă de multe ori cu o simptomatologie uşoară.

În corioamniotită, membranele şi placenta îşi pierd luciul, prezentând abcese mici la suprafaţă. Pot prezenta necroze şi tromboza vaselor(6).

Materiale şi metodă

În obiectivarea implicării factorilor ocupaţionali în naşterea prematură şi hipertrofie fetală, am studiat statistic prezenţa factorilor ocupaţionali la un lot de 1.502 naşteri premature, din care 430 cu feţi hipotrofici, născuţi în ultimii trei ani în maternităţile din Craiova.

S-au analizat:

  • factori ocupaţionali posibil implicaţi în naşterea prematură şi a hipotrofiei fetale, respectiv factorii ce suprasolicită fizic şi neuropsihic organismul gravidei;

  • factori de mediu (chimici, fizici, bacterieni) ce pot fi implicaţi în determinarea naşterii premature şi a hipotrofiei fetale.

Rezultate obţinute

La 9.600 de naşteri din ultimii trei ani, 1.433 au fost naşteri premature (14%) şi 401 au fost feţi hipotrofici (30%) rezultaţi din naşteri premature.

Deoarece procentele prematurilor şi hipotrofiilor fetale sunt asemănătoare de-a lungul anilor, s-au luat în studiu prematurii anului 2017.

S-a analizat o posibilă corioamniotă cu evoluţie clinică ştearsă prin determinarea germenilor din lichidul amniotic şi din focarul septic existent.

În studiul nostru, focarul a fost urinar.

Discuţia rezultatelor

Proporţia naşterilor premature a fost de 14%, din aceasta 27% cu feţi hipotrofici (tabelul 1). Procentul este mai mare decât media pe ţara şi se datorează condiţiilor de viaţă ale gravidelor din zona studiată, care nu respectă concediile medicale, depun eforturi fizice intense prin ocupaţiile pe care le au şi fac mişcări ce implică muşchii abdominali şi muşchiul uterin. Multe gravide sunt urmărite sporadic sau alimentaţia lor este deficitară. Majoritatea sunt în mediul rural şi prestează o muncă cu suprasolicitare fizică. Se înregistrează şi boli profesionale specifice cultivatorilor de cereale în câmp, precum şi boli specifice zootehniştilor(9,10,11) şi mineritului.
 

Tabelul 1 Numărul naşterilor premature şi al feţilor hipotrofici
Tabelul 1 Numărul naşterilor premature şi al feţilor hipotrofici
Tabelul 2 Cauzele naşterilor premature şi ale prematurilor cu hipotrofie fetală (2017)
Tabelul 2 Cauzele naşterilor premature şi ale prematurilor cu hipotrofie fetală (2017)
Tabelul 3 Focar urinar cu infecţie implicată în naşterea prematură cu hipotrofie fetală
Tabelul 3 Focar urinar cu infecţie implicată în naşterea prematură cu hipotrofie fetală
Tabelul 4 Valoarea IL-6 în sarcina cu hipotrofie fetală (clinic şi ecografic)
Tabelul 4 Valoarea IL-6 în sarcina cu hipotrofie fetală (clinic şi ecografic)
Tabelul 5 Factori ocupaţionali în naşterea prematură cu feţi hipotrofici
Tabelul 5 Factori ocupaţionali în naşterea prematură cu feţi hipotrofici

Factorii ocupaţionali intelectuali sunt implicaţi în de­ter­mi­narea naşterilor premature prin oboseala şi sur­me­na­jul gravidei. Efectul neuropsihic şi supra­so­licitarea neu­ro­psihică (ritmul şi durata muncii) ce depăşeşte ca­pa­cităţile funcţionale adaptative ale or­ga­nis­mului duc la naşteri premature şi la hipotrofie fetală (tabelul 5).

Sunt neglijate sectoare importante ale societăţii, cu activitate preponderent intelectuală (sectorul de asis­tenţă medicală şi farmacie).

Suprasolicitările fizice şi neuropsihice care depăşesc posibilităţile adaptative ale organismului (minerit, agri­cultură, zootehnie) duc la boli profesionale prin supra­so­licitarea aparatului locomotor (tendinite, sinovite, ar­troze, discopatii), a sistemului nervos (pa­ra­li­zii, ane­vrism), a corzilor vocale, a sistemului venos (varice), a apa­ratului vizual şi auditiv(1,2,10,11).

Agenţii nocivi pot fi: zgomotul, vibraţiile, agenţi chimici, agenţi biologici, radiaţii electromagnetice şi ionizante.

Trebuie subliniat că infecţia produsă creează o stare clinică septică deosebită în graviditate, din cauza imu­no­depresiei, dar şi a modificărilor metabolice şi ionice, de aceea aspectele clinice capătă diferite forme clinice, uneori şterse asimptomatic; însă şi mai gravă este pă­trun­derea în sânge a germenilor şi toxinelor acestora, care ajung în structurile uteroplacentare, determinând carioamniotită.

Germenii sunt de spital, fiind observaţi la femeile in­ternate frecvent sau la gravide angajate ale spi­ta­lelor(5,12).

Placenta şi membranele amniotice studiate după naşterea prematură de cauză infecţioasă (10 cazuri) îşi pierd luciul şi prezintă mici abcese.

Cordoanele ombilicale sunt edemaţiate, cu zone de tromboze şi necroză. Placentele studiate microscopic arată prezenţa infiltraţiei leucocitare, până la abcese şi necroză. Modificările vasculare constau în tromboze şi imagini de tromboflebite şi necroze.

Concluzii

Suprasolicitarea organismului gravidei prin efort fizic şi neuropsihic poate duce la naştere prematură şi la hipotrofie fetală.

Imunosupresia din sarcină, accentuată de supra­so­li­ci­tarea fizică şi neuropsihică, face posibilă pătrunderea unor germeni şi a toxinelor în sânge, care, ajunse la ni­ve­lul placentei, determină corioamniotită (s-a con­sta­tat la fe­mei­le internate frecvent sau la angajatele gravide ale spi­ta­lelor).

Corioamniotita evoluează de cele mai multe ori cu o simp­to­matologie ştearsă sau asimptomatic, dar afec­tează fătul.

Celulele deciduale uterine şi celulele amniotice sub ac­­ţiu­­nea agenţilor patogeni secretă fosfolipaze şi in­­ter­­leu­kine, ce duc la creşterea prostaglandinelor, sub­­stan­ţe care de­ter­mi­nă contracţie uterină şi naştere pre­­ma­tură.

Examenele histopatologice ale placentei şi mem­bra­nelor arată implicarea corioamniotitei în naşterea prematură.

Efortul neuropsihic intens, prin modificările en­zi­ma­tice normale şi ionice, poate determina naştere prematură şi hipotrofie fetală.

În naşterea prematură şi hipotrofia fetală poate fi i­mplicată infecţia amniotică, prin creşterea secreţiei de pros­taglandină, care duce la contracţii uterine.

Bibliografie

  1. Friptuleac G. Sănătatea şi factorii ocupaţionali. Editura Bons Office, Chişinău, 2006.
  2. Hocio TH. Sănătate publică. Chişinău, 2003.
  3. Silion I. Bazele medicinei muncii. Iaşi, 2003.
  4. Nicolaides K. Multiple Pregnancy. Parthenon Publising, 1999.
  5. Munteanu S, Raca N. Tratat de Obstetrică. Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.
  6. Blondel B, et al. The impact of the increasing number of multiple births on the rates of preterm birth and low birthweight: an international study. Am J Public Health. 2002 Aug; 92(8):1323-30.
  7. Pelinesu O. Ecografie în obstetrică şi ginecologie. Hipotrofia fetală. 1998.
  8. Raca N. Obstetrică. Editura Medicală, 2005.
  9. Gyllensten K, Palmer S. The role of gender in workplace stress: A critical literature review. Health Education Journal. 2005 July; 64(3):271-288.
  10. Sava F. Analiza datelor în cercetarea psihologică. Editura ASCR, Cluj, 2011.
  11. Robu V. Epuizarea profesională în rândul asistentelor medicale. Iaşi, 728-759.
  12. Gomella TL. Neonatology. Science, New-York, 2009.
  13. Friptuleac G, Meşina V. Sănătatea şi factorii ocupaţionali. Ed. USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2006.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT HTA | Ediţia 4 124 / 2018

Hipertensiunea arterială în sarcină

Loredana Piloff

Hipertensiunea arterială în sarcină este o patologie cu incidenţă în creştere. Prin complexitatea manifestărilor şi severitatea com­pli­caţiilor ma...

14 septembrie 2018
SUPLIMENT UROLOGIE | Ediţia 1 / 2016

Sarcina și ureterohidronefroza. Avem sau nu motive să ne speriem?

Bogdan Novac

Sarcina este o condiție fiziologică ce determină anumite modificări unice în organismul feminin. O parte din aceste modificări se referă la afectar...

06 ianuarie 2016
SUPLIMENT VACCINOLOGIE | Ediţia 2 116 / 2017

De la un caz clinic la actualităţi din 2017 în vaccinarea gravidei

Dorica Sănduţu

Pacientele tinere necesită în perioada preconcepțională o aten­ție deosebită din partea medicului de familie. În cazul celor care au antecedente va...

20 aprilie 2017
ENDOCRINOLOGIE | Ediţia 3 135 / 2020

Abordarea disfuncţiei tiroidiene în sarcină

Teodora Onciu, Remus Şipoş

Disfuncţia tiroidiană este o tulburare frecvent întâlnită în sar­ci­nă, de cele mai multe ori diagnosticată premergător con­cep­ţiei. Preocuparea p...

28 mai 2020