SUPLIMENT DERMATOLOGIE

Manifestări dermatologice în bolile reumatologice

 Dermatologic manifestations of rheumatic diseases

First published: 23 septembrie 2019

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/MED.130.4.2019.2520

Abstract

Rheumatic diseases include a wide range of conditions, from degenerative pathologies such as osteoarthritis to inflammatory, autoimmune disorders that include systemic diseases, such as systemic lupus erythematosus, rheumatoid arthritis or vasculitis, and to metabolic diseases such as osteoporosis. Skin involvement is frequently found in rheumatological pathology. The dermatological manifestations are diveded into two major categories: nonspecific, occurring in a variety of pathologies, including rheumatic diseases, which raise a suspicion that is oriented towards diagnosis; and specific, appearing as a distinctive clinical sign (suported by histopathological confirmation), or being even included in the diagnostic criteria in certain diseases (lupus, dermatomyositis, scleroderma). The author presents a series of the most common skin and mucocutaneous manifestations that are specific or not, but representative for a certain rheumatologic disease and can lead to a correct diagnosis and to an optimal treatment.

Keywords
dermatology, rheumatology, dermatomyositis, scleroderma, psoriatic arthritis

Rezumat

Bolile reumatologice includ o serie vastă de afecţiuni, de la patologii degenerative de tipul artrozei la afecţiuni inflamatorii, autoimune, care cuprind afectare sistemică, precum lupusul eritematos sistemic, poliartrita reu­ma­­toi­dă sau vasculitele, până la boli metabolice de tipul osteoporozei. Afectarea cutanată este frecvent im­pli­cată în patologia reumatologică. Manifestările der­ma­to­lo­gi­ce se împart în două mari categorii: nespecifice, care apar într-o mare varietate de patologii ce includ bolile reumatologice, care ridică o suspiciune ce orientează spre diagnostic; specifice, care apar ca semn clinic distinctiv (prin confirmare his­to­patologică) sau sunt chiar in­clu­se în criteriile de diag­nostic în anumite boli (lupus, der­ma­tomiozită, scle­rodermie). Autorii prezintă cele mai comune manifestări cutanate şi muccocutanate specifice sau nu, dar reprezentative pentru anumite afecţiuni reumatice şi care pot conduce la un diagnostic corect şi tratament optim.

Introducere

Bolile reumatologice includ o serie vastă de afecţiuni, de la patologii degenerative de tipul artrozei la afecţiuni inflamatorii, autoimune, care cuprind afectare sistemică, cum ar fi lupusul eritematos sistemic (LES), poliartrita reumatoidă sau vasculitele, până la boli metabolice de tipul osteoporozei.

Afectarea cutanată este frecvent implicată în patologia reumatologică.

Manifestările dermatologice se împart în două mari categorii:

  • nespecifice, care apar într-o mare varietate de patologii ce includ bolile reumatologice, care ridică o suspiciune ce orientează spre diagnostic;

  • specifice, care apar ca semn clinic distinctiv (prin confirmare histopatologică) sau sunt chiar incluse în criteriile de diagnostic în anumite boli (lupus, dermatomiozită, sclerodermie).

Lupusul eritematos sistemic

Termenul lupus provine din latina vulgară (însemnând lup) şi a fost introdus în secolul al XII-lea de medicul Rogerius Grugardi, descriind caracterul eroziv şi extinderea rapidă a leziunilor („la fel cum lupul îşi consumă prada”).

Definiţie. LES este o boală autoimună, caracterizată prin producţie de autoanticorpi, formarea de complexe imune, cu apariţia fenomenelor inflamatorii cronice. Lupusul poate exista în formă cutanată de sine stătătoare sau poate avea implicare sistemică.
 

Figura 1. LES – leziuni cutanate acute
Figura 1. LES – leziuni cutanate acute
Figura 2. LES – leziuni subacute
Figura 2. LES – leziuni subacute
Figura 3. LES – leziuni cutanate cronice
Figura 3. LES – leziuni cutanate cronice
Figura 4. LES – modificări la nivelul scalpului
Figura 4. LES – modificări la nivelul scalpului

Afectarea cutanată:

  • poate apărea în orice moment al evoluţiei;

  • este a doua ca frecvenţă după artrite;

  • poate fi specifică sau nespecifică;

  • asociază de obicei anticorpi anti-Ro sau La.

În funcţie de modalitatea de evoluţie, pot fi: acute, subacute sau cronice.

Acestea sunt incluse în criteriile de diagnostic al bolii.

Acute:

Eritemul „în fluture” apare la nivelul piramidei nazale şi al eminenţelor malare, respectând şanţul nazo-labial, cea mai frecventă manifestare acută în lupus.

Lupusul bulos este o leziune acută ce apare mult mai rar


la care se adaugă fotosensibilitatea, fiind definit ca o reacţie eritematoasă intensă, apărută la mai puţin de 30 de minute de la expunerea la radiaţiile UVB (poate apărea la jumătate din pacienţii cu LES).

Subacute:

  • papule eritematoase ce formează plăci papuloscuamoase (diagnostic diferenţial cu lichenul plan sau cu plăcile psoriaziforme);

  • leziuni policiclice în variantă anulară, accentuate de expunerea la soare, care pot fi însoţite de prurit şi nu lasă cicatrice.

Figura 8. Sclerodermia – scor Rodnan
Figura 8. Sclerodermia – scor Rodnan
Figura 7. Dermatomiozită – „mână de mecanic”
Figura 7. Dermatomiozită – „mână de mecanic”
Figura 6. Dermatomiozită – papule Gottron
Figura 6. Dermatomiozită – papule Gottron
Figura 5. Dermatomiozită – rash heliotrop
Figura 5. Dermatomiozită – rash heliotrop


Leziunile cronice:

  • discoide, localizate sau generalizate;

  • paniculita (lupus profundus)

Sunt hiperkeratozice şi lasă cicatrice.

Manifestări nespecifice:

  • Modificări la nivelul scalpului:

părul lupic” = păr subţire, uscat, se rupe la mică distanţă de emergenţă, poate ajunge până la alopecie difuză, corelată de obicei cu activitatea bolii;

  • reversibilă leziuni acute/subacute

  • ireversibilă leziuni cronice

  • postmedicamentoasă reversibilă la oprirea tratamentului.

Alături de alopecie, se mai adaugă în cadrul manifestări­lor cutanate nespecifice ale lupusului şi sindromul Raynauld, ­cal­cinosis cutis, livedo reticularis şi ulceraţiile orale.

  • prezenţa în scorurile de activitate a bolii a manifestărilor cutaneo-mucoase.

Figura 13. Artropatia psoriazică
Figura 13. Artropatia psoriazică
Figura 12. Modificări cutanate tardive în sclerodermie
Figura 12. Modificări cutanate tardive în sclerodermie
Figura 11. Sclerodermie – ulceraţii digitale
Figura 11. Sclerodermie – ulceraţii digitale
Figura 10. Sclerodermie – a. fenomen Raynaud;
Figura 10. Sclerodermie – a. fenomen Raynaud;
Figura 9. Sclerodermie – facies sclerodermic
Figura 9. Sclerodermie – facies sclerodermic


Dermatomiozita

Definiţie. Dermato- şi polimiozita sunt două entităţi ce aparţin grupului de miopatii inflamatoare, cu criteriul de implicare dermatologică obligatoriu pentru dermatomiozită.

Leziunile cutanate specifice preced de regulă slăbiciunea musculară, modificările EMG şi creşterea enzimelor musculare.

Amiopatia (sine myositis) este foarte rară, cu prezenţa singulară a manifestărilor cutanate >6 luni, confirmate biopsic.

Manifestările cutanate sunt incluse în criteriile de diagnostic.

Caracteristici:

  • rash heliotrop: apare în zona periorbitală, nu cruţă şanţul nazo-labial, cu edem al pleoapelor violaceu, pe gât („în V”) şi umeri („semnul şalului”);

  • semnul Gottron: erupţie roşiatică, reliefată, netedă, ce apare pe faţa dorsală a mâinilor, pe coate, genunchi, maleola internă;

  • papule Gottron: erupţie eritematopapulară, lineară, pe faţa dorsală a mâinilor, accentuate în zona articulară;

  • „mâna de mecanic”: erupţie exfoliativă pe faţa palmară a primelor trei degete.

Figura 17. Livedo reticularis
Figura 17. Livedo reticularis
Figura 16. Purpură – a. purpură maculară, posibil postinfecţioasă; b. purpură ulcerată necrotizantă
Figura 16. Purpură – a. purpură maculară, posibil postinfecţioasă; b. purpură ulcerată necrotizantă
Figura 15. Noduli subcutanaţi
Figura 15. Noduli subcutanaţi
Figura 14. Boala Behcet – a. ulceraţii aftoide de mucoasă bucală; b. ulceraţii aftoide genitale
Figura 14. Boala Behcet – a. ulceraţii aftoide de mucoasă bucală; b. ulceraţii aftoide genitale


Sclerodermia (scleroza sistemică)

Definiţie. Este o boală de ţesut conjunctiv, caracterizată prin alterarea microvascularizaţiei şi fibroză interstiţială, afectând tegumentul şi unele organe interne.

Tegumentele sunt îngroşate, indurate, aderente la planurile subiacente.

Afectarea cutanată limitată cuprinde regiuni precum degetele, mâinile, antebraţele sau faţa.

Afectarea cutanată difuză cuprinde braţele, trunchiul şi coapsele.

Manifestările cutanate sunt cuprinse în scorul Rodnan de evoluţie prognostică.

Un scor Rodnan mai mare de 20 se asociază cu prognostic prost, cu afectare cardiacă sau criză renală sclerodermică.

Faciesul sclerodermic: aspect de „icoană bizantină”         cu ştergerea ridurilor de expresie ale ochilor, efilarea nasului, microstomie, cu micşorarea aperturii bucale, subţierea buzelor şi riduri radiale periorale.

Teleangiectaziile apar pe faţă, palme, degete şi sunt dilataţii ale capilarelor, arteriolelor sau venulelor în derm.

Fenomenul Raynaud: spasmul arterial duce la episoade de reducere a fluxului vascular – ischemie cu albirea tegumentelor, cianozarea acestora şi apoi revascularizarea lor, cu roşeaţă şi căldură locală.

Sclerodactilie – îngroşarea tegumentelor la nivelul degetelor. Îngroşarea este precedată de edem şi se numeste „puffy fingers”.

Ulceraţiile digitale apar de obicei la nivelul pulpei degetelor mâinii, sunt dureroase şi invalidante şi pot duce la gangrenă distală.

Modificări cutanate tardive în sclerodermie

Modificări de hiperpigmentare alternative cu hipopigmentare, în „sare şi piper”, apar pe trunchi şi extremităţi.

Artropatia psoriazică

Este caracterizată de o placă eritematoasă bine delimitată, acoperită de scuame argintii, ce poate conduce la o maculă roşie lucioasă, cu puncte sângerânde (semn Auspitz): scalp, suprafeţe de extensie coate, genunchi, presacrat.

  • unghii: hiperkeratoză, striaţii unghinale, onicoliză, coloraţie brun-gălbuie (picătură de ulei).


 

Figura 18. Eritem nodos
Figura 18. Eritem nodos

Boala Behcet (vasculită de vas variabil)

Leziuni caracteristice

Ulceraţii aftoide de mucoasă bucală: dureroase, multiple, superficiale sau profunde, cu o bază centrată de necroză galbenă şi o margine roşie, indurată, se vindecă spontan, fără cicatrice.

Ulceraţii aftoide genitale: mai dureroase, mai extinse, lasă cicatrice depigmentate.

Manifestări dermatologice ce pot apărea şi în alte patologii

Nodulii subcutanaţi

În poliartrită reumatoidă, se numesc noduli reu­matoizi, apar la o treime din pacienţi şi se asociază cu pozitivarea factorului reumatoid. Sunt fermi, nedureroşi, ataşaţi de planul periostal, mobilizabili. Apar la degete, olecran, tendonul lui Ahile, ochi, plămâni, SNC.

În gută se numesc tofi gutoşi: depozite de urat monosodic la nivelul pavilionului urechii, pe mâini, degete, antepicior, bursa olecranului, tendonul lui Ahile, dar cel mai frecvent la nivelul MTF I, unde afectează mobilitatea.

  • pot ajunge la dimensiuni foarte mari ulceraţie eliminare material alb cretos suprainfecţie.

Purpura

Pete hemoragice roşii-violacee, nu dispar la vitropre­siu­ne şi sunt nedureroase. Apar în zonele declive, pe membrele inferioare, abdomen, feţele de extensie ale membrelor superioare şi coate. Sunt accentuate de ortostatism şi evoluează în puseuri.

Figura 19. Sindrom Stevens-Johnson
Figura 19. Sindrom Stevens-Johnson


Livedo reticularis

Pattern vascular marmorat, decolorare purpurie dantelată a pielii, fără margini bine delimitate è inflamaţia venulelor datorată obstrucţiei capilare.

Frecvent pe braţe, mâini şi picioare.

Apare în: vasculită livedoidă (+ulceraţii), poliatrterită nodoasă, LES, dermatomiozită, asociată medicamentos (amantadină, bromocriptină).

Eritemul nodos

Forma de paniculită. Apare în derm şi ţesut subcutanat. Reacţie de hipersensibilitate la stimuli antigenici, brusc.

  • Infecţii, sarcoidoză, boala Behcet, boli inflamatorii intestinale, medicamente, tumori maligne.

  • Noduli simetrici, rotund-ovalari, eritematoşi, calzi, dureroşi.

  • Apare pe membrele inferioare, genunchi, glezne.

  • Mai mari de 1 cm, coloraţie roşiatică-violetă sau  galben-verzuie.

  • Regresie spontană (3-6 săptămâni), vindecare fără cicatrice.

  • Episoade recurente.

Manifestări dermatologice în afectările postmedicamentoase

Figura 20. Sindrom Stevens-Johnson postmedicamentos, probabil la IPP
Figura 20. Sindrom Stevens-Johnson postmedicamentos, probabil la IPP


Sindromul Stevens-Johnson

Reacţie cutanată severă

  • febră şi simptom flu-like, cefalee şi crampe musculare, anterior;

  • eritem plat pe faţă şi trunchi foarte dureros pe o anumită zonă două nuanţe de culoare buloase pot denuda, zona rămasă este susceptibilă la infecţii, epiderma se poate desprinde foarte uşor;

  • ulceraţiile mucoase pe buze, limbă, zona genitală şi anală scad abilitatea de alimentaţie.

Cauze: medicaţie (lamotrigină, carbamazepină, alopurinol, sulfonamide), infecţioase (mycoplasma, citomegalovirus, HIV), LES.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Ionescu R, Ancuţa I, Badea CG, et al. Reumatologie – curs universitar. Editura Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 2017.
  2. Matucci-Cerinic M, Frust D, Fiorentino D, et al. Skin manifestations in rheumatic diseases. Springer, 2014.
  3. V Scripcaru V, Stoica V, et al. Compediu de specialităţi medico-chirurgicale. Editura Medicală, 2016.
  4. Wolf K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color şi Compendiu de Dermatologie Clinică. Editura Medicală Callisto, Bucureşti, 2014.
  5. Brenan MJ, Frust D, Conan Murphy. General Dermatology for Diagnosis and Treatment. Oxford, 2016.
  6. https://www.google.ro/search?q=poze+sclerodermie&rlz=1C1GGRV_enRO749RO749&tbm=isch&imgil=TyHjEElkaMSMkM%253A%253B0SNOurSr9Nfe5M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fe-dermatologie.md%25252Fesentialul-despre-morfee%25252F&source=iu&pf=m&fir=TyHjEElkaMSMkM%253A%252C0SNOurSr9Nfe5M%252C_&usg=__DocAJP5_5SJVfWpDmvqssxjutoY%3D&biw=1366&bih=662&ved=0ahUKEwin0bexoc3UAhXDOhQKHbDsDUwQyjcIPg&ei=S4VJWef_KMP1ULDZt-AE#imgdii=cL7nN5P8E7cWwM:&imgrc=TyHjEElkaMSMkM:
  7. www.medscape.com
  8. https://www.google.ro/search?sclient=psy-ab&rlz=1C1GGRV_enRO749RO749&biw=1366&bih=662&q=poze+artrita+reumatoida&oq=poze+artrita+&gs_l=serp.1.0.0j0i22i30k1l3.21823.26575.0.28648.20.20.0.0.0.0.277.3242.0j17j3.20.0....0...1.1.64.psy-ab..3.17.2718...0i8i13i30k1j35i39k1j0i67k1.cRifnDcz1W8&pbx=1
  9. http://rjid.com.ro/articles/2016.1/Infectio_Nr-1_2016_Art-1.pdf 
  10. https://www.google.ro/search?q=atlas+dermatologie&rlz=1C1GGRV_enRO749RO749&oq=atlas+derr&aqs=chrome.1.69i57j0l5.7523j0j4&sourceid=chrome&ie=UTF-8#q=manifestari+dermatologice+in+bolile+reumatologice 

Articole din ediţiile anterioare

INTERVIU | Ediţia 5 / 2016

„Se poate face medicină de calitate în România, să tratăm lucrurile cu calm și să ne păstrăm optimismul!”

Eugenia​​​​​​​ Budurea​​​​​​​

„Astăzi, medicina este translațională mai mult decât oricând”, ne-a confirmat doamna Olga Simionescu (foto), prof. univ. dr. la Catedra de Dermatol...

06 iunie 2016
SINTEZE CLINICE | Ediţia 1 151 / 2023

Tratamentul afectării pulmonare în sclerodermia sistemică

Mădălina Dudău, Cristina Alexandru, Florin Bobircă, Ancuţa Ioan, Mihai Bojincă, Anca Bobircă

Sclerodermia este o boală a ţesutului conjunctiv cu etiologie şi patogenie complexe, incomplet cunoscută. Cea mai frecventă cauză de deces la pacie...

24 martie 2023