Alegerile prezidenţiale din 25 noiembrie 2024 au evidenţiat o diversitate a preferinţelor electorale şi conturează noi provocări pentru politica externă şi internă a României. Aceste alegeri au subliniat nu doar diversitatea opţiunilor politice ale cetăţenilor, ci şi nevoia acută de a menţine o linie de continuitate în politica externă a României, direcţia pe care o va adopta viitorul preşedinte fiind crucială pentru stabilitatea ţării şi pentru relaţiile sale internaţionale. Într-un moment în care regiunea este afectată de tensiuni geopolitice, iar războiul din Ucraina continuă să reprezinte o ameninţare la adresa securităţii europene, România trebuie să îşi reafirme angajamentul faţă de valorile euroatlantice.
De la aderarea la NATO în 2004 şi la UE în 2007, România a beneficiat de oportunităţi economice, politice şi de securitate. Aceste organizaţii au fost esenţiale pentru modernizarea instituţiilor statului şi pentru creşterea nivelului de trai. În contextul actual, continuitatea în angajamentele faţă de NATO şi UE este vitală pentru securitatea regională, integrarea economică şi accesul la fonduri europene, precum şi pentru susţinerea statului de drept.
Actualmente, România are o poziţie consolidată în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, fiind un aliat strategic important la graniţa estică a UE. Într-un context geopolitic instabil, cu războiul din Ucraina în desfăşurare şi tensiuni sporite în regiunea Mării Negre, orice abatere de la direcţia prooccidentală ar putea genera instabilitate economică şi politică.
România nu îşi poate permite o distanţare de la valorile occidentale într-un moment atât de delicat. Orice deviaţie de la cursul pro-NATO şi pro-UE ar putea submina credibilitatea României pe scena internaţională, ar putea afecta relaţiile comerciale şi accesul la investiţii externe şi ar pune în pericol siguranţa cetăţenilor, având în vedere contextul de insecuritate regională.
Pentru a asigura continuitatea politicii României în direcţia NATO şi UE, în contextul alegerilor prezidenţiale şi al unui peisaj politic fragmentat, este necesară crearea unui consens politic transpartinic prin consolidarea unui acord larg între principalele forţe politice pentru susţinerea orientării strategice a României către NATO şi UE drept reală prioritate naţională, indiferent de rezultatul alegerilor.
De asemenea, pe mai departe, este necesară accelerarea reformelor pentru integrarea completă în UE, prin creşterea integrării economice şi politice în Uniunea Europeană, cu accent pe adoptarea monedei euro şi accesarea fondurilor europene. Avem nevoie de intensificarea eforturilor pentru implementarea transparentă a PNRR şi utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru digitalizare şi infrastructură, îmbunătăţirea statului de drept, consolidarea independenţei justiţiei şi combaterea corupţiei, pentru a păstra încrederea propriilor cetăţeni în valorile democratice occidentale.
Avem nevoie, de asemenea, de o creştere a gradului de conştientizare a cetăţenilor despre avantajele apartenenţei la NATO şi UE pentru securitate, economie şi societate, fiind neapărat necesare programe educaţionale care să includă lecţii despre integrarea europeană şi valorile democratice şi despre combaterea ştirilor false şi a dezinformării, mai ales în mediile online.
Aceste direcţii, implementate cu determinare şi colaborare politică, pot asigura că România rămâne consecventă în traseul ei proeuropean, consolidându-şi rolul de pilon al stabilităţii în Europa de Est.