MEDICINA DE FAMILIE

Populaţia la sat e îmbătrânită. Tinerii care mai rămân lângă părinţi sunt neasiguraţi, deci cu acces limitat la asistenţa medicală

First published: 16 februarie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

Keywords

E greu de spus și, în același timp, foarte ușor! Aș putea spune că viața mea e compusă din activitatea profesională și timpul petrecut cu copiii. Cât despre hobby-uri... de unde timp? (Poate când vor crește copiii și vor porni pe cărările propriilor vieți).

Dintotdeauna mi-am dorit să petrec cât mai mult timp cu ei, să mă bucur de fiecare etapă a copilăriei și, cu toate astea, am uneori impresia că se putea mai mult. Cât despre profesie, să fiu medic mi-am dorit încă din școală, când participam la „Sanitarii Pricepuți”. Sunt norocoasă, aș spune, să lucrez la țară, în mijlocul unei comunități care păstrează încă blândețea și respectul față de profesia noastră, față de omul medic. Sunt oameni care-și pun mari speranțe în ajutorul meu, depășind, de multe ori, sfera medicală.

Mi-aduc aminte de o bătrânică... după ce și-a revenit dintr-o sincopă, în cabinet, mi-a spus: „Doamnă doctor, mi-a mai rămas prea puțin timp ca să vă povestesc viața mea”.

Sunt multe cuvinte ale unor oameni simpli, învingători în marile încercări ale vieții de odinioară, care m-au marcat și mi-au dat puterea să merg timp de 15 ani, zi de zi, 60 de kilometri departe de familie, cu dorința de a ajuta și mai ales de a-i învăța pe acești oameni să-și mențină sănătatea.

 

Considerați că merită să fii medic de familie astăzi, în România, în mediul rural?

E greu de pus în balanță! Desigur, e loc de mai bine. Trebuie să iubești ceea ce faci, iar ca medic de familie la țară faci nu numai medicină, ci și multă psihoterapie. La țară trebuie să te integrezi în comunitate și să participi, alături de autorități, la tot felul de activități: exerciții în situații de urgență, medicină școlară... Satisfacțiile, care sunt mai mult spirituale, depășesc însă dificultățile financiare. Deci, pot spune că DA, merită să fii medic de familie... la ȚARĂ!

 

Acum, o întrebare cu privire la problema prevenției primare: ce rol considerați că are medicul de familie în rezolvarea ei?

Foarte bună întrebare! Medicul de familie este nucleul, miezul în această acțiune. Închipuiți-vă o sferă cu noi în centru, de la care pleacă razele - asistentele medicale, mediatoarele sanitare, asistentele comunitare care transmit informații până la cea mai neajutorată persoană - imobilizatul la pat. Prevenția primară, de fapt, e cheia sănătății. Începem încă din prima copilărie, apoi la vârsta școlară - educație sexuală, sănătatea familiei și chiar până la generația vârstnică.

 

Însă, în opinia dumneavoastră, prin ce mijloace medicul de familie ar putea să contribuie la o promovare cât mai eficientă a prevenției primare?

Avem la dispoziție câteva materiale educative de promovare a sănătății, dar gândiți-vă că lucrez și cu persoane analfabete și, atunci, cea mai bună metodă este comunicarea directă și personalizată. Sigur că îți trebuie timp...

 

Dar colaborările interdisciplinare cum le vedeți, din perspectiva medicului de familie? Ne puteți exemplifica din cazuistica acumulată?

În opinia mea, comunicarea cu celelalte specialități e esențială, uneori crucială în rezolvarea cazului.

...Îmi amintesc de o zi de 19 decembrie (ziua de naștere a băiatului meu cel mare), cu un viscol care a dus la închiderea drumului de acces spre comună. În satul învecinat, o gravidă, la al treilea copil, urma să nască. Până la urmă, cu ajutorul telefonic al ginecologului de gardă și, ulterior, al neonatologului, s-a asistat nașterea și s-au îngrijit mama și nou-născutul, până a doua zi, când s-a putut ajunge în zonă. Și acesta e un caz memorabil prin complexitatea lui.

Pentru binele pacientului, trebuie să comunic cu toți specialiștii, pentru că patologia e diversă, deși recunosc că nu toți medicii sunt deschiși spre specialitatea noastră.

 

Și atunci, cum credeți că ar putea fi îmbunătățită calitatea actului medical, în contextul actual al sistemului românesc de asistență medicală primară?

După părerea mea, tot sistemul trebuie să se schimbe, ca să putem îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. În asistența medicală primară ar fi nevoie, în primul rând, de mai multe cadre sanitare medii cu pregătire individualizată pe specialități, în funcție de caracteristicile zonei sau ale listei medicului. Mai concret, eu altfel aș lucra dacă o asistentă s-ar ocupa îndeaproape de gravide și de copii, alta de vârstnici, o altă persoană de tot ce înseamnă IT și sigur ar fi loc de încă alte persoane. Astfel, timpul câștigat ar fi în favoarea pacientului. Aș avea mai mult timp pentru prevenția primară și pentru educație sanitară.

 

În ciuda neajunsurilor oferite de cadrul de desfășurare a activității medicului de familie, credeți că s-ar putea îmbunătăți abilitățile lui practice?

Sigur că se pot îmbunătăți, totul e să-ți dorești! Deși este foarte dificil, ținând seama de faptul că a pleca la un curs necesită, în primul rând, găsirea unui înlocuitor care să-ți susțină activitatea la cabinet (lucru destul de dificil) și, apoi, nu există susținere financiară. Aici, comunitatea locală ar putea avea un rol important.

 

Acum, în conjunctura particulară în care lucrați, ce vă preocupă în mod special pe dumneavoastră? Ce nemulțumiri sau îngrijorări aveți, ce sugestii sau soluții potențiale, ce speranțe, ce planuri?

Populația la sat e îmbătrânită. Tinerii care mai rămân lângă părinți sunt neasigurați, deci cu acces limitat la asistența medicală. Posibilitățile economice limitate duc, din păcate, la o alimentație nesănătosă și, astfel, apar la copii boli care odinioară erau la adulți. Măcar din acest motiv trebuie să acordăm atenție maximă prevenției primare.

 

Dacă ar fi să adresați un gând colegilor dumneavoastră de breaslă, care ar fi acela?

Să participăm cu toate cunoștințele acumulate la însănătoșirea și menținerea sănătății pacienților noștri, pentru a putea fi înconjurați de... OAMENI. Am speranța și convingerea că meritele vor fi recunoscute. conform proverbului: „Culegi ceea ce-ai semănat”.

 

Dar pentru comunitatea brăilenilor pe care îi îngrijiți ce mesaj aveți?

După 15 ani de activitate în mijlocul movilenilor, le doresc tuturor o viață sănătoasă, iar revederea să ne fie prilejuită doar de BILANȚUL STĂRII DE SĂNĂTATE.