Ce v-a determinat să vă alegeți profesia în specialitatea cardiologie, din multitudinea de discipline medicale?
Cardiologia a fost pentru mine o provocare, care a devenit însă o mare pasiune! Mi-am format simţul clinic şi abilitatea rezolvării urgențelor în Clinica Ascar şi am avut apoi acces la cardiologia modernă în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare, parcurgând etapele de la recuperare cardiovasculară, către cardiologia dezvoltată în jurul chirurgiei cardiace şi al cardiologiei intervenţionale, pentru a face astăzi cardiologie preventivă... adică diabetologie, nefrologie şi pneumologie, toate translatate şi reunite în cardiologia actuală şi dedicate asistării complexe a pacienților.
Care este legătura dumneavoastră cu medicii de familie? Cum trebuie să fie legătura medic de familie - medic specialist?
Prevenţia primară trebuie să înceapă de la nivel de medic de familie, iar relaţia medic de familie - cardiolog trebuie să fie una de sprijin reciproc şi colaborare. Mai mult, sunt adeptul unui concept de instruire continuă şi de sprijin nemijlocit acordat medicului de familie de către alţi specialişti în cadrul unor cursuri interdisciplinare (vezi MasterClass, organizat de Forumul de Prevenţie) care să creeze o bază de abordare a pacientului sosit în cabinetul medicului de familie.
Când se întâlnește medicul din mediul academic cu medicul practician?
Ar trebui să fie într-o relaţie de colaborare continuă şi, pentru a fi un medic complet, medicul dintr-un spital universitar trebuie să fie în primul rând medic practician. Dacă vorbim însă strict de marea majoritate a medicilor care sunt în primul rând practicieni, revin la convingerea fermă pe care o am că cea mai bună abordare a pacientului este una interdisciplinară. Aşa că medicul din mediul academic şi medicul practician ar trebui să se întâlnească măcar cu ocazia participării la diferite forme de educaţie medicală, ce aduc beneficii majore atât medicilor care participă, cât şi pacienţilor pe care îi au în grijă.
Cât de importantă este medicina de familie în prevenția primară? Există o comunicare reală între medicul de familie și medicul specialist?
Prevenţia primară este, sau ar trebui să fie, în mâna medicului de medicină de familie, deoarece acesta stabileşte legătura directă cu pacientul, îi poate optimiza modul de viaţă, îi recomandă testele periodice şi îi aplică hărţile de risc sau îl poate îndruma mai departe la specialist, urmărind dacă pacientul este compliant la tratamentul prescris. Dar acest algoritm optim trebuie să aibă la bază finanţare şi respect, aşa cum încearcă noul proiect al Legii prevenţiei. Din perspectiva mea, la noi în clinică există o comunicare foarte bună cu medicii de familie, care ne adresează cazuri şi urmăresc apoi pacienţii îndeaproape, ajutându-ne în acest fel să putem oferi un tratament de calitate pentru pacient (vezi experienţa „EuroAspire”!).
Cât la sută din pacienți ajung la dumneavoastră cu trimitere de la medicul de familie?
Marea majoritate a pacienţilor noştri ajung la noi cu bilet de trimitere de la medicul de familie. Sunt foarte mulţumit de această colaborare pe care Fundaţia CardioPrevent o susţine şi o dezvoltă continuu.
Sunt pacienții români suficient de informați în privința bolilor cardiovasculare?
Este adevărat ca pacienţii, dar mai ales cei care se cred subiecţi sănătoşi, nu sunt informaţi suficient asupra incidenței crescute, asupra riscurilor şi consecinţelor devastatoare ale bolilor cardiovasculare. Nu pot spune că românii sunt mai bolnavi decât restul europenilor, dar cu siguranţă sunt mai puţin conştienţi de riscul cardiovascular pe care îl au. De ce trăim cu 10 ani mai puţin decât occidentalii, când de fapt suntem cetăţeni ai aceleiaşi ţări, Uniunea Europeană? Acest fapt se datorează unei combinaţii între un stil de viaţă nesănătos şi o finanţare exclusivă a tratamentului bolilor în detrimentul prevenţiei şi protejării sănătăţii, precum şi un cadru permisiv pentru comportamente nesănătoase (fumatul, alimentaţia inadecvată, inactivitatea fizică), dar şi neimplementarea controlului preventiv modern.
Cât de importantă este echipa medicală, medic-asistent, în relația cu pacientul?
Cu siguranţă că atribuţiile extinse şi clar definite ale asistentului facilitează interacţiunea lui cu pacientul şi degrevează medicul de activităţi care altfel îi pot reduce dramatic din timpul alocat asistării efective a pacientului - încă o dovadă că munca în echipă este cheia reuşitei.
Cum vedeți sistemul medical din România în prezent și cum trebuie să fie de fapt?
Cred cu convingere că fiecare dintre noi, făcând parte din acest sistem, putem realiza cel puţin o schimbare ca să-l optimizeze - şi ştiu că schimbările majore apar doar atunci când se atinge o masă critică. Sper că suntem aproape de această masă critică...
Ați recomanda tinerilor mediciniști să se orienteze către cardiologie? Dacă da, de ce?
Sigur că le recomand să se orienteze către cardiologie! În primul rând pentru rolul central şi oarecum privilegiat pe care îl joacă un cardiolog în cadrul sistemului de asistenţă medicală din orice ţară din lume.
Pentru că medicina salvează vieți, în cariera dumneavoastră, câte vieți ați salvat?
Am salvat multe vieţi în prima parte a carierei mele, lucrând în urgențe - toţi aceşti pacienţi au nume, pe care le pronunţ cu drag oricând am ocazia să-i întâlnesc. Îmi place să cred că salvez mult mai mulţi azi prin proiectele de prevenţie populaţională pe care le-am iniţiat, asumându-mi că poate nu voi şti niciodată numele lor şi nici ei nu vor percepe că am avut vreo contribuţie la asta... Probabil că o combinaţie echilibrată între cele două metode e cea mai bună, nu?
Aveți un motto după care vă ghidați în carieră?
„Riscul este meseria mea”... „riscul cardiovascular”... „de fapt, reducerea lui!” obişnuiesc să spun în deschiderea prezentărilor mele. Şi cum prevenţia este crezul meu, este clar că este „mai bine să previi decât să tratezi”!