First published: 06 martie 2016
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
Alimentaţia naturală reprezintă forma ideală de nutriţie a nou-născutului şi sugarului sănătos, laptele de mamă fiind alimentul cu compoziţia perfect adaptată nevoilor nutritive şi capacităţii digestive a organismului sugarului.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni şi continuarea alăptării, pe lângă o alimentație complementară până la 2 ani sau peste(2,4).
Este important de precizat că doar un procent redus de mămici nu pot alăpta, majoritatea (aproximativ 97-98%) pot să alăpteze, indiferent de vârstă, numărul de sarcini sau dimensiunea sânilor. Fiecare mamă sănătoasă are oportunitatea de a-i oferi copilului ei o alimentație complexă şi personalizată, cu o compoziţie adaptată nevoilor acestuia. Lăuza trebuie să fie informată şi consiliată corect, să fie sprijinită de familie, de personalul medical şi comunitate.
Alimentația naturală exclusivă reprezintă alimentația exclusivă cu lapte matern (inclusiv laptele de mamă muls) fără substituenți de lapte matern, fără alte lichide (ceai sau apă) sau alimente solide(1-3).
În 1990, la întâlnirea comună OMS/UNICEF cu tema „Alăptarea în 1990: o iniţiativă globală”, organizată în Italia, la Spedale degli Innocenti, a fost adoptată „Declaraţia Innocenti pentru protecţia, promovarea şi sprijinul alăptării”. La Adunarea Generală a OMS din 1991, această declaraţie a fost considerată baza politicii internaţionale de sănătate.
Echipa medicului de familie are un rol-cheie în promovarea şi susţinerea alăptării în cadrul consultaţiilor prenatale, precum şi pe parcursul supravegherii active a copilului. Părinţii au oportunitatea de a primi informaţii corecte, bazate pe dovezi ştiinţifice, legate de alimentaţia naturală, având posibilitatea să cunoască avantajele și dezavantajele alaptării atât pentru copil, cât şi pentru mamă şi familie. Beneficiile laptelui matern pentru copil, mamă, familie şi societate sunt indiscutabile.
Laptele de mamă este alimentul ideal pentru nou-născut şi sugar, având o compoziţie perfect adaptată nevoilor nutritive ale copilului aflat într-un proces accelerat de creştere şi dezvoltare.
Nici un alt lapte nu poate imita complexitatea şi avantajele incontestabile ale laptelui de mamă. Componentele sale bioactive facilitează adaptarea la viaţa extrauterină şi asigură creşterea şi dezvoltarea psihomotorie şi afectivă corespunzătoare. Laptele matern asigură toate nevoile nutriţionale ale copilului până la 6 luni și rămâne sursa nutritivă principală până la vârsta de 1 an.
Calitaţile laptelui matern sunt net superioare oricărei alternative:
a) Avantajele alimentației naturale(2,4,5)
Pentru copil:
Pentru mamă:
Pentru familie:
Pentru societate:
b) Contraindicațiile alimentației naturale sunt rare. Acestea pot fi temporare sau definitive, din partea mamei sau a nou-născutului(2,4,5).
Contraindicații temporare:
Contraindicația temporară este adaptată fiecărui caz în parte și se recomandă reluarea alăptării cât mai repede posibil după rezolvarea problemei. Pe perioada cât nu alăptează, mama va fi consiliată să se mulgă la 3 ore interval, pentru a menține astfel secreția lactată.
Contraindicații definitive:
Din partea mamei:
Din partea nou-născutului:
Monitorizare(2,4,5):
a) Monitorizarea alimentaţiei naturale(2,4,5)
Alăptarea eficientă asigură un aport nutritiv optim pentru o creştere şi dezvoltare corespunzătoare a sugarului.
Pentru a evalua eficienţa suptului şi alăptării se recomandă utilizarea scorului LATCH (tabelul 1) şi a formularului pentru observarea alimentaţiei naturale B-R-E-A-S-T-Feeding Observation Form (tabelul 2). Mama va fi consiliată şi educată pentru a dobândi abilitaţi de alăptare şi îngrijire a copilului. Deprinderea rapidă a abilităţilor de alăptare reprezintă premisa continuării cu succes a alăptării şi contribuie la creşterea duratei alăptării.
Alăptarea eficientă asigură menţinerea secreţiei lactate şi nutriţia adecvată a copilului, de aceea sunt necesare instruirea mamelor privind tehnica alăptării şi cunoaşterea semnelor unei alăptări eficiente, precum şi depistarea precoce a problemelor legate de alăptare şi rezolvarea lor.
Semnele unei alăptări eficiente
Semne majore:
Semne minore:
Semnele unei alăptări ineficiente
b) Monitorizarea stării de bine a copilului alimentat la sân:
Ritmul de creştere în greutate al copiilor alimentaţi la sân diferă de al celor alimentaţi cu formule: copii alimentaţi la sân cresc mai rapid în primele 2-3 luni, apoi ritmul de creştere încetineşte.
Pentru evaluarea creşterii în greutate a copilului alăptat se folosesc curbele ponderale specifice copiilor alimentaţi la sân.
Promovarea alimentaţiei naturale
în medicina de familie
Soluțiile pentru promovarea și susținerea alimentației naturale se regăsesc şi în strategia Ministerului Sănătății privind promovarea alimentaţiei naturale.
Punctele-cheie ale strategiei naţionale de promovare a alăptării sunt:
1. Dezvoltarea unui cadru legislativ şi administrativ favorabil promovării alăptării.
2. Promovarea şi susţinerea alăptării în maternităţi şi spitale de pediatrie.
3. Protecţia, promovarea şi menţinerea alăptării la nivelul medicinei primare.
4. Instruirea tuturor categoriilor de personal implicate în îngrijirea femeii gravide şi a copilului mic, referitor la problemele legate de promovarea şi menţinerea alăptării.
5. Mobilizarea comunităţii pentru promovarea şi susţinerea alăptării.
6. Interdicţia de a se da nou-născuţilor alte alimente sau alte lichide decât laptele matern, cu excepţia celor indicate medical.
7. Practicarea sistemului rooming-in, permiţând mamei şi nou-născutului să rămână împreună 24 de ore pe zi.
8. Încurajarea alăptării la cerere a sugarului.
9. Restricţionarea utilizării de biberoane, suzete sau tetine la nou-născuţii alimentaţi la sân.
10. Încurajarea constituirii de grupuri de susţinere a alimentaţiei la sân şi îndrumarea mamelor spre acestea după externarea din maternitate.
Alimentația naturală exclusivă reprezintă gold-standardul de alimentație a copilului în primele 6 luni de viață.
Promovarea şi încurajarea alimentaţiei naturale la nivelul asistenţei medicale primare presupun instruirea periodică a personalului medical şi însuşirea competenţelor necesare pentru consilierea gravidei şi lăuzei, monitorizarea alimentaţiei naturale, precum şi depistarea problemelor legate de alăptare şi tratamentul acestora. Prin susţinerea alimentaţiei naturale, echipa medicului de familie asigură primii paşi în educaţia pentru o viaţă sănătoasă, pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, a viitorului adult.
Rolul de gatekeeper a fost şi rămâne un mecanism de reglare al accesului la servicii medicale, prin care medicul de familie autorizează accesul la ...
Am avut și căutat șansa, în ultimii ani, să vizitez cât mai multe cabinete de medicină de familie din alte țări europene. A fost o îmbinare de curi...