Numărul de toamnă al revistei abordează subiecte interesante, cu articole de tip review, cu articole originale şi cu articole care prezintă cazuri rare şi modul lor de rezolvare, precum şi modalităţi inovatoare de tratament. Sunt publicate articole de obstetrică-ginecologie şi de neonatologie, cu implicaţii pentru toţi clinicienii acestor specialităţi.

Carcinogeneza ovariană reprezintă o arie incomplet elucidată, atât din cauza eterogenităţii histologice, cât şi a diagnosticului tardiv şi a lipsei de leziuni precursoare depistabile care să permită un screening sau o depistare în stadiile incipiente. Teoriile clasice privind originea cancerelor epiteliale din celulele de la suprafaţa ovarului nu explică toate cazurile, iar o teorie care poate explica mai bine carcinogeneza ovariană epitelială, bazată pe argumente clinice şi genetice, orientează sursa acestor cancere către celulele din trompele uterine. Această teorie aduce în discuţie şi metode chirurgicale de profilaxie a carcinomului ovarian la pacientele cu risc crescut.

Endometrioza reprezintă o patologie care în prezent se află în centrul preocupărilor ginecologilor şi ale societăţii civile, care încearcă să identifice locul exact al metodelor de diagnostic, urmărire şi tratament şi, în acelaşi timp, să împiedice excesele, deoarece evoluţia naturală a bolii nu este complet cunoscută, iar relaţia cu sarcina prezintă în continuare aspecte particulare. Chiar dacă mecanismele de interacţiune a endometriozei cu sarcina nu sunt complet elucidate, studiile actuale arată o creştere atât a complicaţiilor obstetricale generale, cât şi a leziunii organelor de vecinătate, astfel încât putem considera aceste sarcinii ca având un risc crescut.

Un articol de cercetare fundamentală, dar cu posibile implicaţii în practica clinică şi în stratificarea protocoalelor de reproducere medicală asistată, analizează interacţiunea dintre celulele natural killer (NK) uterine şi trofoblast, care poate influenţa implantarea embrionului. Studiul de tip prospectiv este efectuat pe un lot semnificativ şi identifică patternuri de corelaţie între anumite genotipuri ale receptorului celulelor uterine NK, succesul implantării şi avortul spontan din primul trimestru.

Modificarea conduitei în asistenţa naşterilor, cu creşterea marcantă a naşterilor prin secţiune cezariană în toate ţările, are un impact major atât asupra gravidelor, cât şi asupra conduitei obstetricale. Astfel, a apărut conceptul de corticoprofilaxie prenatală, administrată la vârste gestaţionale apropiate de termen, peste 37 de săptămâni, pentru a îmbunătăţi adaptarea postnatală şi evoluţia nou-născutului în unităţile de terapie intensivă neonatală.

Analiza unor cazuri rare, a căror rezolvare nu este cuprinsă în protocoale, constituie o oportunitate de a analiza conduita terapeutică şi de a putea formula recomandări pentru situaţiile similare care pot apărea în practica clinică.

Complexitatea tratamentului nou-născuţilor din secţiile de terapie intensivă neonatală şi necesarul frecvent de antibiotice, cu potenţialele lor efecte secundare, au dus la căutarea unor noi opţiuni terapeutice. Colectivul Clinicii de neonatologie şi obstetrică-ginecologie a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti prezintă o modalitate de antibioterapie cu aerosoli la pacienţii cu pneumonie de ventilaţie, alături de rezultatele obţinute.

 

Prof. dr. Daniel Mureşan