Abstracte Forum ORL.ro 2015

Managementul corpilor străini traheo-bronşici la copii – experienţa Secţiei ORL a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Mioriţa Toader¹, Adelaida Iorgulescu², Corneliu Toader³

1. Secţia O.R.L., Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”
2. Institutul de Boli Cerebrovasculare Bucureşti

Unul dintre capitolele cele mai dramatice ale patologiei respiratorii pe­diatrice îl reprezintă pătrunderea corpilor străini în căile aeriene. Pre­zenţa corpilor străini la nivelul căilor respiratorii poate deveni în ori­ce clipă o condiţie deosebit de gravă, ameninţătoare de viaţă, prin mo­bilizarea corpilor străini în urma unei chinte de tuse sau prin schim­ba­rea poziţiei. Chiar şi în situaţia unor cazuri asimptomatice, când nu se relatează un istoric cu tuse, dispnee, cianoză sau alte simptome ale aspiraţiei unui corp străin, se impune un management şi un tratament de urgenţă. Dacă suntem în faţa unei suspiciuni de aspiraţie de corp străin, decizia de a explora pacientul prin radiografie clasică, laringoscopie, bronhoscopie şi chiar esofagoscopie este cea mai indicată, în ciuda faptului că aceste manevre exploratorii sunt grevate de anumite riscuri. Lucrarea de faţă conţine o prezentare a unor cazuri clinice internate şi rezolvate în secţia ORL a Spitalului de Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti.

Cuvinte-cheie: corp străin, copil, urgenţă

CO2 Laser Micro-Surgery and Interferon Alpha 2B Combined Treatment in Juvenile Recurrent Laryngeal Papillomatosis

Marioara Poenaru, Alin Marin, Gheorghe Iovanescu, Caius Doros, Horaţiu Ştefănescu, Stelian Lupescu, Nicolae Balica, Delia Horhat, Mihaela Prodea, Karina Marin, Roxana Popa

“Victor Babeş” University of Medicine and Pharmacy, Timişoara, Romania

Aim. Juvenile recurrent laryngeal papillomatosis (RLP) is a viral disease characterized by multiple recurrences of benign tumors of the larynx mucosa and significant morbidity on pediatric patient and strain on their families. The aim of this study was to evaluate the results of a combined treatment with CO2 laser microsurgery and interferon (IFN) alpha 2b in children suffering from laryngeal papillomatosis. Method. During a 5-year period (2009-2013) 8 patients aged from 2.9 to 15 years old diagnosed with laryngeal papillomatosis were included in the study. Case management consisted of CO2 laser microsurgery followed by adjuvant therapy with IFN. All patients underwent microsurgical excision and progressive vaporization of papillomas with the CO2 laser under general anesthesia and good exposure. One patient from our cluster had tracheotomy at the presentation in the Timişoara ENT Clinic, after Laser CO2 vaporization and initialization of interferon α2b therapy, and we safely suppressed the canula in this patient. None of the other 7 patients needed pre- or postoperative tracheotomy. The dosage of IFN alpha 2b was 100,000 IU/kg/day, 5/7 days during a period of 11 months followed by 50,000 IU/kg/day, 5/7 days for 1 month. The follow-up time was an average of 14 months. Results. Clinical examination revealed significant decrease in local recurrence in the 6 patients with HPV type 6. The other 2 patients with HPV types 6 and 11 required 3 courses of interferon α2b as local recurrences were more widespread. No complications or side effects were observed intra- and postoperative during the treatment with interferon α2b. Conclusions. We consider endoscopic microsurgery with Laser CO2 and interferon α2b combined treatment the most efficient treatment in juvenile recurrent laryngeal papillomatosis because it provides long periods of remission and occasionally complete curing. Surgical ablation with laser CO2 is the elective treatment and its combination with IFN improved the prognosis of this recurrent viral disease. Reachable functional results, good tumour control, and short hospitalization period make it a favourable treatment in paediatric patients.

Keywords: laryngeal papillomatosis (RLP), CO2 laser microsurgery

Actualităţi în patologia tumorală ORL la copii

Gheorghe Mühlfay¹, Adrian Bălaşa², Karin Ursula Horváth³

1. U.M.F. Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, Clinica ORL
2. U.M.F. Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, Clinica de Neurochirurgie
3. U.M.F. Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Clinica de Oftalmologie

Introducere. Parologia tumorală a extremităţii cefalice în general şi cea pediatrică în special reprezintă o adevărată problemă pentru specialistul de nas, gât şi urechi, pe de o parte din cauza unui teritoriu care deja la adult prezintă graniţe oncologice extrem de greu definibile pe seama aglomerării unor structuri valoroase atât funcţional, cât şi estetic, iar pe de altă parte datorită doar unei simple miniaturizări a regiunii, la eşantionul de copii, fără simplificarea complexităţii chirurgicale şi fără posibilitatea garantării în perspectivă a unei calităţi corespunzătoare a vieţii pacientului. Material şi metodă. În ultimele decenii numărul pacienţilor sub 16 ani cu neoformaţiuni cranio-cervico-faciale a fost în creştere nu numai numerică, dar şi ca tip de localizare. O componentă suplimentară a situaţiilor dificile a constat în apariţia unor variante rare, la limita benignităţilor histopatologice, dar cu tendinţe evolutive clinice agresive, respectiv distructive sau recidivante. Exemplele selectate din cazuisticele personale ale autorilor vin să susţină cele afirmate mai înainte. Discuţii. În contextul naturii iniţiale ascunse a majorităţi acestor tumori şi al unor niveluri educaţionale reduse ale populaţiei, sunt reprezentative stadiile depăşite chirurgical, pentru ca cele abordabile să creeze şi ele probleme legate de reconstrucţii, compensări şi reabilitări estetice. Iată de ce este necesară o atitudine profesionistă, cooperantă şi interdisciplinară, într-un cuvânt complexă, pentru adoptarea celor mai potrivite soluţii terapeutice - fie radicale, fie conservative, şi nu ambele odată - în vederea obţinerii celor mai bune rezultate. Concluzii. Variantele componenţei echipelor complexe vor fi stabilite judicios, după efectuarea tuturor examinărilor interdisciplinare, între care alături de prezenţa legică a unui pediatru, respectiv imagist, se impune să fie şi un otorinolaringolog, un chirurg OMF, un neurochirurg, un oftalmolog şi, nu în ultimul rând, ori de câte ori este nevoie, un oncolog, şi chiar specialistul de chirurgie pediatrică.

Keywords: patologie tumorală, eşantion pediatric, aspecte inter­dis­ci­plinare, tratament chirurgical, echipă complexă

Cervical Suppurative Lymphadenitis in Children: Diagnostic and Management Aspects

Veronica Epure, A. Borangiu, A. Buruiană, D.C. Gheorghe

“MS Curie” Children Hospital, “Carol Davila” UMPh Bucharest

Cervical lymphadenopathy is a frequently set diagnosis in children (encoun­tered in up to 45% of healthy children), as well as a challenging matter for both parents and physician. A complex diagnostic and therapeutical algo­rithm should be followed step by step in the presence of a neck swelling in a child. The authors review clinical data from the literature, as well as show examples of cervical suppurations from their own experience.

Keywords: cervical lymphadenopathy, cervical ultrasound, fine needle aspiration

Fistulă esotraheală iatrogenă la un băiat în vârstă de 3 ani – prezentare de caz

Iulia Ciongradi¹, Daniela Rusu², Claudia Olaru¹, Nicoleta Gimiga¹, Sandu Gabriel Aprodu¹, Smaranda Diaconescu¹

1. U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaşi
2. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi

Traheostomia este una dintre cele mai vechi intervenţii chirurgicale, pri­ma traheostomie fiind raportată în Egipt, în anul 3600 î.Hr. La copil, pri­ma traheostomie a fost realizată de Habicot, în 1620, la un pacient de 16 ani, ulterior manevra fiind intens folosită în anii 1800 ca tratament al in­suficienţei respiratorii acute cauzate de difterie. În prezent, indicaţiile tra­heo­stomiei la pacienţii pediatrici includ afecţiuni ce necesită intubaţie şi ventilaţie mecanică prelungită, diferite situaţii ce implică obstrucţia căilor aeriene superioare sau necesitatea unei toalete pulmonare corecte. Fistula esotraheală este o complicaţie extrem de rar întâlnită şi apare fie prin presiunea exercitată de canula de traheostomie, fie la pacienţi ce sunt purtători îndelungaţi de sondă esogastrică ce va determina, alături de canulă, leziuni de ischemie şi necroză a ţesutului dintre ele. Autorii pre­zintă cazul unui băiat, în vârstă de 3 ani şi 5 luni, cu fistulă esotraheală do­bân­dită, secundară unei traheostomii. În practică, pentru realizarea unei traheostomii la pacienţii de vârstă pediatrică cu minime riscuri este necesară o bună comunicare între medicul anestezist şi ORL-ist, mai ales dacă in­di­caţia manevrei este cea a insuficienţei respiratorii acute. Este de preferat realizarea traheostomiei pe pacient anesteziat, cu sondă de intubaţie deja plasată sau cu tubul bronhoscopului plasat în trahee. Succesul tratamentului chirurgical al fistulei esotraheale dobândite depinde de recunoaşterea rapidă a simptomatologiei clinice, de diagnosticul paraclinic, mai ales de identificarea endoscopică a dimensiunilor şi localizării leziunii, precum şi de stadializarea corectă a terapiei. Tratamentul conservator iniţial este esenţial pentru stabilizarea pacientului şi pentru a creştere eficienţa intervenţiei chirurgicale.

Cuvinte-cheie: fistulă traheo-esofagiană, iatrogen, copil

Particularities of Sleep Disorders in Children

Adriana Neagos

“Târgu-Mureş” University of Medicine and Pharmacy, ENT Department

The literature gives us data regarding sleep disorders and the re­la­ted pathology. In children is very difficult to evaluate the sleep pa­tho­logy, and to correlate it with the quality of life. The sleep habits are one important factor, which could influence the quality of sle­ep and of life. We have evaluated the quality of life in children re­gar­ding age, sleep habits, and ENT pathology. We performed a des­criptive observational study, on a lot of children with different sleep pathology - falling asleep, agitation, awakenings during the night. We have correlated the quality of life with sleep investigation and ENT examinations. The sleep habits are an important factor in the quality of sleep, but not alone, in direct correlation with other morphological and functional problems like endocrinological pa­tho­logy, or ENT pathology.

Keywords: sleep habits, ENT pathology, quality of life

6 Years of Universal Neonatal Hearing Screening in Iaşi - the Results of an Interdisciplinary Partnership

Sebastian Cozma^1,2, Cristian Mârţu^1,3, Oana Manolache², Raluca Olariu¹, Gabriela Damean³, Bogdan Cavaleriu³, Diana Zota², Dan Mârţu^1,3, Luminiţa Rădulescu^1,3

1. ”Grigore T. Popa ”University of Medicine and Pharmacy Iaşi; 2. Audiology Department, Clinical Rehabilitation Hospital Iaşi; 3. ENT Department, Clinical Rehabilitation Hospital Iaşi

Introduction. Hearing loss detection program in newborns is held in Iaşi uninterruptedly since 2008. The success of this program is the in­ter­dis­ci­plinary medical partnership between neonatologists, ENT doctors, au­dio­logists, family physicians and medical administrative structures in Iaşi. Ma­terial and method. The testing procedure is the same in all maternity hos­pitals, based on otoacoustic emissions. Children who fail the test of motherhood, as those who have risk factors for hearing loss are then eva­lu­ated repeatedly in the audiology department. The current study aims to analyze the results of the screening in the last 7 years. Results. In total there were tested 47443 children, representing 93.55% of all children born in Iaşi. Database analysis shows that the incidence of deafness at birth was 1,47 at 1000 newborns. We diagnosed 38 children who have been fitted with conventional hearing aid, 5 children with bone anchored hearing aids and 27 children who were cochlear implanted. In addition, there have be­en identified numerous cases of middle ear pathology recovered by treat­ment, but also rare tumors and malformations that required surgery. Con­clusions. Universal hearing screening program in neonates, by its con­ti­nuity, managed to identify in the last 7 years the children who need early treat­ment for hearing loss and, by complementarity with the program for treat­ment of hearing loss through implantable prostheses, managed the hear­ing and speech recovery of the majority of children with early diagnosis of hearing loss.

Keywords: hearing loss, screening, newborns

Elemente de studiu genetic în hipoacuzia neurosenzorială nonsindromică

Elena Ioniţă, Mihaela Mitroi, Mariana Totolin, Iulică Ioniţă, Sorin Mircea Ciolofan, Carmen Aurelia Mogoantă, Florin Anghelina, Cristina Durac

Clinica ORL Craiova

Scopul lucrării. Depistarea hipoacuziei neurosenzoriale nonsin­dro­mi­ce cu transmitere genetică, în care urechea internă este singurul or­gan afectat. Material şi metodă. Din cele patru tipuri de hipoacuzie neuro­senzorială non-sindromică cu transmitere genetică (autozomal re­cesivă, autozomal dominantă, cu transmitere x-linkată sau cu de­ter­minism mitocondrial), în stu­diul nostru am întâlnit hipoacuzia cu trans­mitere autozomal recesivă de­ter­minată de mutaţia genelor GJB2 şi GJB6. Rezultate. Studiul mutaţiilor genei GJB2 care codifică conexina 26 efectuat în Clinica ORL Craiova a evidenţiat mutaţia 35delG. Hipoacuziile neurosenzoriale nonsindromice analizate au constatat în mutaţii ale genei GJB2 şi concordă cu datele din literatură, fiind cea mai frecventă mutaţie întâlnită la populaţia caucaziană. Concluzii. Hipoacuzia neuro­sen­zo­rială genetică rămâne un subiect deschis studiului, urmând să apară noi date în literatura de specialitate.

Cuvinte-cheie: hipoacuzie neurosenzorială non­sin­dro­mică, teste ge­netice

Actualităţi diagnostice şi terapeutice în otitele medii seroase

Elena Ioniţă, Mariana Totolin, Iulică Ioniţă, Sorin Mircea Ciolofan, Carmen Aurelia Mogoantă, Florin Anghelina, Cristina Durac

Clinica ORL Craiova

Scopul lucrării. Evidenţierea importanţei unui auz bun la copii rezidă în funcţionalitatea trompei lui Eustachio. Material şi metodă. Au fost incluşi în studiu copii internaţi în Clinica ORL cu fenomene de hipoacuzie, modificări de culoare, poziţie şi mobilitate a timpanului, purtători de vegetaţii ade­noide şi adenoamigdalite cronice cu audio­gra­mă tonală liminară şi imitanţă acustică în sensul hipacuziei de trans­misie. Rezultate. Toţi copiii au fost supuşi intervenţiei chirurgicale de ablaţie a vegetaţiilor adenoide şi al amig­dalelor. Postoperator, controlul audiometric şi al imitanţei acustice a evidenţiat rezultate bune în 90%, res­tul de 10% necesitând tratament cu antiinflamatoare şi montare de aeratoare transtimpanice. Concluzii. De­pis­tarea hipoacuziei şi implicit a otitei seroase cât mai precoce conduce la o reuşită a redă­rii auzului. Intervenţia chirurgicală de elecţie reprezentată de adeno­amig­da­lec­tomie constituie un succes terapeutic.

Cuvinte-cheie: hipoacuzie de transmisie, disfuncţie tu­bară

Particularităţile colesteatomului la copil – recenzia literaturii de specialitate

Alma Maniu, Violeta Necula, Marcel Cosgarea

Clinica ORL, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

Această recenzie prezintă cele mai recente date din literatura de specialitate în privinţa etiopatogenezei şi tratamentului colesteatomului la copil. Co­les­teatomul copilului are în general trăsături distincte faţă de adult, din această cauză putând fi considerat o entitate unică. Studiile din literatura de specialitate recunosc o agresivitate mai mare a bolii la copil, cu o rată mai ridicată de recidivă. Factorii care sprijină aceste afirmaţii includ un indice mai mare de proliferare a keratinocitelor la copil, precum şi extensia bolii într-o mastoidă extrem de pneumatizată în comparaţie cu cea a adultului. Aceste caracteristici, asociate cu incidenţa crescută a otitelor medii care duc la declanşarea unei reacţii inflamatorii cu activarea  factorilor de creştere epitelială, pot explica natura distinctă a bolii la copil. Cu toate că obiectivele tratamentului chirurgical sunt similare cu cele ale adultului, la copil trebuie luate în considerare câteva măsuri speciale. Cel mai important aspect este legat de evitarea unei cavităţi de evidare mastoidiane instabile. Procedeele second-look sunt de asemenea importante când se suspicionează o reci­di­vă. Noutăţile sunt reprezentate de introducerea chirurgiei endoscopice a urechii medii şi rezonanţa magnetică cu difuzie lentă. În concluzie, prin­ci­palul obiectiv al tratamentului chirurgical la copil rămâne eradicarea bo­lii. Abordul terapeutic individualizat duce la obţinerea unor rezultate su­perioare. În plus, o atenţie deosebită trebuie acordată factorilor anatomici şi sociali la aceşti pacienţi.

Cuvinte-cheie: colesteatom, copil, etiopatogeneză, tratament

Middle Ear Rhabdomyosarcoma – Clinical Case Presentation

Dr. A. Buruiana, Conf. Dr. D. Gheorghe, Dr. A. Borangiu, Dr. Veronica Epure, Dr. Laura Buruiana

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „MS Curie”, UMF „Carol Davila”

The authors present the case of a 4-year-old female patient presented in ENT Hospital “M.S. Curie” with otorrhea, otalgia and hearing loss in the right ear. This problem began to develop 3 weeks ago, without any history of ear disease. The clinical and imaging examination revealed a tumor located in the right middle ear and CAE. A surgical procedure is undertaken and the tumor is removed in order to perform the histopathological diagnosis. Until the immunohistochemical diagnose (a period of about 3 weeks), in the absence of an adequate treatment, the evolution of symptoms is very fast with tumor recurrence in the right CAE. Surgical and oncological treatment is undertaken, and the 3-month postoperative clinical and imaging exa­mination revealed a favorable evolution.

Keywords: middle ear, tumor, surgical procedure

Hearing Loss – Indications for Implantable Hearing Devices

Luminiţa Rădulescu, Cristian Martu, Dan Martu, Gabriela Damean, Sebastian Cozma

„Gr. T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iaşi
ENT Clinic, Rehabilitation Hospital of Iaşi

Hearing loss is a debilitating disease with a prevalence of 1.6% in children and about 8% in adults in the Eastern Europe. Among people with disabling hearing loss, only 20% are interested in hearing improvement possibilities. Of the latter, 15% will abandon the use of amplification. In cases with moderate hearing loss (40-60 dB) con­ventional hearing aids are the best choice. People with severe hea­ring loss or even greater can benefit from the use of implantable de­vices. Implantable devices have emerged as a necessity for cases in which conventional hearing aids do not give the expected results (func­tio­nal hearing) or for those who, for various reasons, cannot wear con­ventional hearing aids. In this paper are discussed the indications of im­plantable middle and inner ear devices, from classical indications, fol­lowing their evolution to date, and looking in the future to analyze the trends in the context of technological development and the im­provement of surgical technique.

Keywords: implantable hearing device, indications

Experienţa clinicii noastre în protezarea BAHA la copil

Gabriela Damean², C. Mârţu^1,2, S. Cozma^1,2, Luminiţa Rădulescu^1,2

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi,
Clinica ORL, Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi

Primul implant la copil cu proteză de tip BAHA a avut loc în Clinica ORL, Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi, în anul 2008, în primii ani fiind doar câteva cazuri. De atunci şi până în prezent avem în evidenţă 18 copii cu BAHA, cu vârste cuprinse între 2 şi 16 ani, dintre care doi sunt purtători de proteză pe Softband. În cazul acestor pacienţi, hipoacuzia a fost fie de transmisie, fie neurosenzorială profundă unilaterală, etiologia fiind malformativă, sindromică sau necunoscută. În ceea ce priveşte tehnica chirurgicală, iniţial s-a practicat intervenţia în doi timpi operatori, ul­terior, odată cu evoluţia dispozitivului, procedura realizându-se într-un singur timp. Complicaţiile intraoperatorii nu au avut repercusiuni asu­pra continuării intervenţiei de plasare a implantului şi ulterior asu­pra stabilităţii şi funcţionalităţii protezei. Nu am avut complicaţii post­ope­ratorii imediate sau la distanţă. Rezultatele audiologice au fost cele aş­tep­tate, confirmând faptul că indicaţia de implant BAHA a fost pusă co­rect. Până în prezent nu avem nepurtători de proteză.

Cuvinte-cheie: BAHA, copil, hipoacuzie

Complications in Cochlear Implantation in Children

H. Ştefănescu, N. Balica, C. Doros, Delia Trales, V. Draganescu, Prof. Marioara Poenaru

ENT Department, “Victor Babeş” University of Medicine and Pharmacy Timişoara

Objective. We present the surgical complications in a series of 93 children, operated on in our Department with a relative long follow-up period (mean: 64 months). Methods. 93 patients ( 2 bilateral) with cochlear implants were included from January 2003 to December 2014. The series included only children (aged 1-14), implanted mostly with MED-EL devices. The different types of complication and their treatment are discussed in detail. Results. The complication rate was 10.5% (n=10). The most common complications were: intraoperative complications - 4 cerebrospinal fluid leaks (Gusher syndrome) and 2 ossifications of the cochlea that have not been discovered on preoperative imaging; the late complications included 1 case of cholesteatoma, 1 extrusion of the device and 2 technical failures of the implanted system (regarded as sealing failures). Conclusions. Cochlear implant surgery has low morbility and seems to be a safe procedure. In this study, no major complications (facial palsy, meningitis) resulted from the procedure.

Keywords: cochlear implant, complications

Complications in Pediatric Cochlear Implanting – Our Experience

D.C. Gheorghe, A. Borangiu, A. Buruiană, V. Epure

“M.S. Curie” Children Hospital, “Carol Davila” UMPh Bucharest

Cochlear implantation has become a standard practice in our de­part­ment for the last 6 years. The number of patients grew from 5 to 21 per year. Using multiple types of cochlear implants and in­di­ca­ting the surgery also to malformed inner ears led to some com­pli­cations. Objective. To present the surgical complications from our department. Material. All the patients admitted and operated in our clinic have been reviewed. Results. The following complications have occurred: the impossibility to establish a reliable cochleostomy (due to ossification), air in the cochlea through lack of seal of the cochleostomy (exteriorization of the electrode array), cochlear implant postoperative movement from its bed, weak hearing discrimination due to “double electrodes” in the scala tympani. Conclusions. Coch­lear implant surgery needs respecting the technical steps of the inter­vention and finding the best solution to whatever complications arise in complex patients!

Keywords: cochlear implant, complications

Calitatea vieţii la copiii purtători de implant cohlear

Violeta Necula, M. Cosgarea

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

Introducere. Implantul cohlear reprezintă cea mai bună soluţie pentru pacienţii cu hipoacuzie severă şi profundă care nu prezintă beneficii în urma protezării convenţionale. Beneficiile nu trebuie evaluate doar prin prisma performanţelor auditiv-verbale ale pa­ci­entului, ci şi din punct de vedere al calităţii vieţii. Metodă. Am eva­luat calitatea vieţii în două grupuri de pacienţi cu hipoacuzie severă-profundă, unul cu implant cohlear (84 de pacienţi) şi un grup protezat auditiv convenţional (50 de pacienţi). Calitatea vieţii pacienţilor a fost evaluată cu ajutorul chestionarului elaborat de Centrul de Implant Cohlear Nijmegen. Toţi pacienţii din grupul de studiu aveau vârsta sub 18 ani la momentul evaluării şi o experienţă de minimum 6 luni cu procesorul vocal. Rezultate. Rezultatele obţinute în cele două grupuri au fost diferite, însă diferenţele cele mai mari s-au observat în domeniul fizic, comparativ cu domeniile psihologic şi social. Scorul calităţii vieţii s-a corelat pozitiv cu performanţele auditive şi cu inteligibilitatea vorbirii şi negativ cu vârsta implantării. Performanţele auditiv-verbale bune au influenţat pozitiv calitatea vieţii pacienţilor. Coeficientul de corelaţie, R=0,78, indică o corelaţie liniară bună şi direct proporţională între cele trei variabile, vârsta implantării, performanţele auditiv-ver­bale şi calitatea vieţii. 59,5% din variabilitatea calităţii vieţii este ex­plicată de variaţia ce­lor trei parametri. Concluzii. Implantul cohlear îmbunătăţeşte per­for­manţele auditiv-verbale mai mult decât aparatele auditive con­ven­ţionale. Copiii implantaţi la vârste mici evoluează mai bine decât cei implantaţi la vârste mai mari, dar şi aceştia din urmă pot obţine rezultate remarcabile dacă au fost obişnuiţi cu antrenamentul auditiv-verbal. Afecţiunile asociate au un efect negativ asupra per­formanţelor acestor copii, dar implantul cohlear poate avea un im­pact important asupra lor din perspectiva calităţii vieţii.

Cuvinte-cheie: implant cohlear, calitatea vieţii, recuperare auditiv-verbală

„Joc şi culoare cu măştile călătoare” – proiect terapeutic pentru copiii cu implant cohlear

Psiholog-Audiolog Magdalena Cernea

Otomed Medical Center

The national project by play and drama therapy “Play and colour with wandering masks”, initiated by Audiosofia Association and founded by the Community Foundation and MOL Romania, runs from January to August 2015 in the “Children’s health” program. This action-research-training project is especially for deaf children with cochlear implant or hearing aids, aged between 3 and 18 years. It comes to follow the “Play can break the mask of silence” project developed during 2014, this time at a much larger scale, with a higher number of beneficiaries. The author presents the partial results with significant pictures, describing the initial stages of project in Bucharest and Timişoara. The results will be included in a much larger research aimed to evaluate the role play and drama therapy in terms of increasing self-esteem and improving communication for deaf children with cochlear implant.

Keywords: cochlear implant, play therapy, drama therapy, action-research-training project

Vertijul poziţional la copil

Luigi G. Marceanu

Medic primar ORL, doctor în Ştiinţe Medicale, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Universitatea Transilvania Braşov, Facultatea de Medicină, Şcoala Doctorală, profil Medicină

Faţă de adult, patologia responsabilă de VP la copil este mult mai redusă, ea întâlnindu-se cu precădere la copilul mare (adolescent), sub forma VPPB post-traumatic cu interesare mai frecventă a CSP (consecinţă a ac­tivităţilor sportive). Diagnosticul diferenţial al mani­fes­tării trece în ve­dere eliminarea altor forme de VP rare, de obicei de cauză neu­ro­lo­gică, malformativă sau vasculară. Nu este lipsită de im­portanţă şi di­fe­renţierea semiologică în sine a nis­tag­mu­sului de po­ziţie faţă de cel spon­tan, sursă frecventă de erori diag­nostice.

Cuvinte-cheie: vertij poziţional, copil, VPPB

Vertigo in Children

Conf. dr. Mădălina Georgescu

I.F.A.C.F.-ENT Bucharest

Equilibrium is a complex process based on normal and coherent func­tion of three sensorial systems - somatosensorial, visual and vestibular. Nor­mal equilibrium status implies vertigo-free situation (image is sta­bi­lised on the retina during any movement), standing still and absence of disequilibrium during movements. Disequilibrium can appear due to many causes:

• lesion of the peripheral sensorial systems

• contradiction between visual and vestibular information - motion sickness

• unknown movement - during childhood, as long as children learn to walk, disequilibrium and even falls are normal

• abnormal integration at the central nervous system level - central vestibular syndrome.

During the first years of life, learning equilibrium depends on motor de­velop­ment and for this reason when evaluating a child with equilibrium pro­blems we have to highlight from parent’s history motor development land­marks of their child (holding his head, sitting, standing alone). Manage­ment of a dizzy child includes an extensive history, focused not only on disequilibrium but also on general development, associated diseases, observing of child’s motor behavior and specific vestibular tests. For the dizzy children we recommend a specific protocol of inves­ti­gations, since vestibular syndrome diagnostic is often an exclusion diagnostic. Keywords: vertigo, disequilibrium, children

Keywords: vertigo, disequilibrium, children