Femei celebre în stomatologie – secolul XX

Introducere

După cum am amintit deja şi în prima parte a acestui material, secolul XX a reprezentat o cotitură în procesul de emancipare a femeilor. Astfel, Primul Război Mondial, sau Marele Război (1914-1918), cum a mai fost cunoscut în istorie, a fost cel mai important eveniment istoric al secolului XX, care a adus femeia într-o ipostază inedită. Din cauza încorporării în armatele diverselor naţiuni a majorităţii bărbaţilor cu scopul de a lupta efectiv pe fronturile Primului Război Mondial, multitudinea responsabilităţilor acestora în societatea civilă a fost preluată automat de femei^(1-4).

Printre profesiile care au fost interzise mult timp spre practicare femeilor, acestea fiind practicate cu precădere de către reprezentanţii sexului masculin, se numără şi profesia de medic stomatolog sau medic dentist, o profesie nobilă, cu o foarte mare responsabilitate, care a fost condiţionată destul de târziu, abia în partea de început a secolului XX, de parcurgerea obligatorie a unor studii medicale universitare şi specializări adecvate atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Europa.

Dar lucrurile au început să se cristalizeze cu adevărat în procesul de emancipare a femeilor abia în anii care au urmat încheierii celui de Al Doilea Război Mondial (1939-1945). Ca şi în cazul Marelui Război, când reprezentantele sexului slab au preluat majoritatea atribuţiilor bărbaţilor plecaţi la război, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, lucrurile au fost cu mult mai complexe: concret, reprezentantele sexului frumos nu doar că au preluat majoritatea atribuţiilor bărbaţilor privind munca în folosul efortului de război, dar multe dintre acestea s-au şi înrolat în armatele combatante, fie în calitate de personal auxiliar şi/sau personal medical, fie chiar în calitate de personal combatant.

În anii care au urmat încheierii ostilităţilor celui de Al Doilea Război Mondial, procesul de emancipare a femeilor a continuat în absolut toate domeniile, inclusiv în domeniul stomatologiei, ajungându-se ca în deceniul şapte al secolului XX stomatologia, atât în Europa, cât şi în SUA, să fie uşor-uşor dominată de către reprezentantele sexului frumos, acest proces continuând şi în primele două decenii ale secolului XXI.

Mai departe, am continuat documentarea în realizarea studiului nostru de bibliotecă, reuşind să aducem în atenţia dumneavoastră câteva scurte biografii ale unor reprezentante ale sexului frumos care au avut contribuţii substanţiale în practicarea acestei interesante profesii de medic dentist şi/sau medic stomatolog atât în secolul XX, cât şi în primele două decenii ale secolului XXI.

Date generale

1. Minnie Evangeline Jordon (1865-1952). Şi iată-ne revenind pe tărâm american. De această dată, discutăm despre Minnie Evangeline Jordon, o foarte apreciată şi mai ales extrem de răbdătoare specialistă în dentistică, ce s-a axat cu precădere pe tratamentul afecţiunilor oro-dentare la copii. Mai exact, dr. Minnie Evangeline Jordon a fost primul chirurg-dentist din SUA specializat în stomatologie pediatrică sau pediatrie stomatologică, aşa cum mai este cunoscută aceasta în literatura de specialitate^(5-9).

Minnie Evangeline Jordon s-a născut la data de 22 iunie 1865 în Comitatul Fulton, statul american Illinois, fiind fiica lui Eugene B. Jordon şi a Catherinei Rebecca Calvert Jordon. La momentul naşterii micii Evangeline, SUA era o ţară ce se resimţea puternic atât economic, cât şi social după încheierea Războiului Civil American, o conflagraţie distrugătoare pentru naţiunea americană, încheiată cu victoria categorică a statelor din Nord.

Dar, după o copilărie şi mai ales o adolescenţă destul de grea, Minnie Evangeline Jordon s-a mutat, împreună cu familia sa, în anul 1887, în însorita Californie, mai exact în oraşul Los Angeles, unde, într-o primă etapă, a absolvit studiile Şcolii Normale din localitate, în anul 1891^(5-9).

Ulterior, Minnie Evangeline Jordon a parcurs programul de studii de stomatologie din cadrul Universităţii din California, Berkeley (University of California at Berkeley), SUA, program pe care l-a finalizat în anul 1898, când a obţinut şi o diplomă universitară cu specializarea Chirurgie-dentistică, diplomă ce i-a permis în continuare să practice stomatologia pe teritoriul american. Dar ceea ce trebuie menţionat este faptul că, în perioada când parcurgea studiile universitare de medicină dentară, Minnie Evangeline Jordon a predat într-o şcoală elementară, apoi a lucrat într-un orfelinat, unde a gestionat excelent un amplu program de promovare a sănătăţii orale în rândul copiilor. Şi se pare că tocmai acest ultim aspect a convins-o pe Minnie Evangeline Jordon să se axeze în viitor pe tratamentul afecţiunilor orodentare la copii, devenind în acest fel primul specialist în stomatologie pediatrică nu doar din SUA, dar chiar şi din lume^(5-9).

În continuare, proaspăta specialistă în dentistică şi-a deschis un cabinet privat de stomatologie în oraşul Los Angeles, unde a tratat toate categoriile de pacienţi, indiferent de vârstă, sex, rasă şi culoare. Dar, în anul 1909, dr. Minnie Evangeline Jordon a deschis, tot în oraşul Los Angeles, prima clinică de stomatologie dedicată strict tratamentului de specialitate al copiilor. În fapt, aceasta a fost nu doar prima clinică cu profil de stomatologie pediatrică din SUA, ci probabil chiar şi din lume^(5-9).

Dr. Minnie Evangeline Jordon a fost foarte dedicată acestei nobile profesii care este stomatologia, era o persoană care iubea enorm copii, având o răbdare extraordinară cu aceştia. A fost extrem de preocupată ca, pe parcursul tratamentelor de stomatologie, aceşti pacienţi să sufere cât mai puţin. A elaborat tehnici de tratament cât mai puţin traumatizante, a introdus o serie de materiale noi, revoluţionare pentru acele vremuri şi, ca să fim cât mai concişi, a pus bazele solide pentru o nouă specialitate în domeniul amplu al stomatologiei: este vorba despre stomatologia pediatrică sau pediatria stomatologică (pedodonţia), aşa cum mai este aceasta cunoscută în literatura de specialitate.

Totodată, mai trebuie amintit faptul că, în anul 1916, dr. Minnie Evangeline Jordon a susţinut una dintre cele mai importante prelegeri ale carierei sale în cadrul Asociaţiei Asistentelor Medicale din Los Angeles (Los Angeles County Nurses’ Association), o prelegere revoluţionară, intitulată Relaţia dinţilor concomitent cu dezvoltarea copiilor (The relation of the teeth to the development of the child), prelegere care s-a bucurat de un succes imens în rândul publicului auditor. Şi spunem aceasta deoarece a fost una dintre cele mai argumentate ştiinţific prelegeri pe o temă de stomatologie pediatrică care a fost susţinută la acea vreme în Statele Unite ale Americii^(5-9). Cinci ani mai târziu, mai exact în anul 1921, dr. Minnie Evangeline Jordon a mai susţinut încă o prelegere extrem de amplă, de astă dată în cadrul Asociaţiei de Stomatologie din California (California State Dental Association), o prelegere axată pe dieta stomatologică la copii: a recomandat, în premieră, reducerea consumului de dulciuri, dar mai ales creşterea consumului de legume, fructe, cereale şi ouă, recomandând, totodată, menţinerea unei igiene dentare corespunzătoare^(5-9).

Dr. Minnie Evangeline Jordon a publicat şi primul manual de stomatologie pediatrică apărut vreodată în SUA, în anul 1925, intitulat Stomatologia operativă la copii (Opera­tive Dentistry for Children). De-a lungul timpului, dr. Minnie Evangeline Jordon a fost profesor asociat de medicină dentară în cadrul Universităţii California de Sud (University of Southern California), Los Angeles, California, SUA; ofiţer în cadrul Asociaţiei de Stomatologie California de Sud (Southern California Dental Associa­tion); membru fondator şi preşedinte al Federaţiei Femei­lor Dentiste Americane (Federation of American Women Dentists), dar şi membru fondator al Societăţii Americane de Stomatologie Pediatrică (American Society of Dentistry for Children). Această pionieră a stomatologiei pediatrice americane s-a stins din viaţă la data de 10 octombrie 1952, la vârsta de 87 de ani, în acelaşi oraş Los Angeles unde a practicat medicina dentară pe tot parcursul vieţii sale^(5-9). Dr. Minnie Evangeline Jordon a fost o pionieră în noua specialitate a stomatologiei pediatrice, lucru cu care toţi contemporanii săi au fost de acord în unanimitate, punând efectiv bazele acestei specialităţi extrem de importante din domeniul mult mai amplu al stomatologiei.

2. Gillette Hayden (1880-1929). O altă reprezentantă extrem de importantă a sexului frumos în domeniul dentisticii a fost Gillette Hayden, un practician stomatolog desăvârşit, dar şi o excelentă profesionistă în tratamentul afecţiunilor parodontale, fiind, în fapt, unul dintre pionierii acestei noi specialităţi numite parodontologie, o specialitate revoluţionară din domeniul amplu şi vast al stomatologiei. Concret, dr. Gillette Hayden a fost prima femeie preşedinte al Academiei Americane de Parodontologie (American Academy of Periodontology), în anul de graţie 1916^(10-15).

Gillette Hayden s-a născut la data de 2 martie 1889 în localitatea Greenville din statul american Florida. Ulterior, familia Hayden a fost nevoită să se mute din statul Florida în statul american Ohio, mai precis în oraşul Columbus. După ce a urmat studiile liceale în cadrul East High School, tot din oraşul Columbus, Gillette Hayden a parcurs studii de stomatologie în cadrul Şcolii de Stomatologie, Universitatea din Ohio (University of Ohio), Maryland, finalizând aceste cursuri în anul 1902, fiind a treia reprezentantă de sex feminin care a absolvit această prestigioasă şcoală de stomatologie americană^(10-15).

În continuare, Gillette Hayden a beneficiat şi de o pregătire postuniversitară extrem de consistentă, aceasta parcurgând cursuri de specializare la Universitatea Northwestern (Northwestern University), Evanston, Illinois, SUA, prilej cu care şi-a însuşit multe tehnici noi, considerate revoluţionare, din domeniul stomatologiei, dar cu aplicare în special în parodontologie. După finalizarea acestor cursuri postuniversitare, dr. Gillette Hayden a practicat stomatologia generală în sistem privat, în acelaşi oraş Columbus din statul Ohio, unde aceasta absolvise şi studiile liceale. Dar dr. Gillette Hyden a fost efectiv pasionată de studiul şi mai ales de tratamentul chirurgical şi nonchirurgical al afecţiunilor parodontale. Astfel, în anul 1905, dr. Gillette Hayden a plecat într-un circuit foarte amplu în Europa, care a durat trei ani, până în anul 1908, ajungând în oraşe importante şi în reputate centre universitare din Prusia (Dresda, Berlin, Heidelberg etc.), dar şi din Franţa (Paris etc.), prilej cu care s-a instruit, dar a şi instruit mulţi practicieni stomatologi în această nouă şi revoluţionară specialitate a domeniului stomatologie, şi anume, în parodontologie^(10-15).

După întoarcerea în SUA din acest foarte lung, dar şi extrem de istovitor circuit profesional prin Europa, dr. Gillette Hayden şi-a reluat activitatea de practician stomatolog în propriul cabinet privat din acelaşi oraş Columbus, statul Ohio, dar dedicându-se în totalitate tratamentului afecţiunilor parodontale (tratament chirurgical şi non-chirurgical). În acelaşi timp, dr. Gillette Hayden a fost cea care a introdus şi tratamentele de prevenţie, dar şi mecanisme educaţionale foarte ample pentru prevenirea acestor afecţiuni parodontale^(10-15).

În acest sens, pentru a ajuta la pregătirea viitorilor specialişti în parodontologie, dr. Gillette Hayden a înfiinţat în anul 1914, împreună cu colega şi prietena sa dr. Grace Rogers Spalding, din oraşul Detroit, Michigan, SUA, Academia Americană de Parodontologie (American Academy of Periodontology), o extraordinară organizaţie cu profil medical, ştiinţific şi academic, pe care o regăsim foarte bine ancorată şi în zilele noastre. Concret, dr. Gillette Hayden a devenit în anul 1916 prima femeie preşedinte al acestei extrem de importante organizaţii profesionale şi ştiinţifice americane^(10-15).

Totodată, dr. Gillette Hayden a fost al treilea preşedinte al Asociaţiei Femeilor Dentiste din SUA (American Association of Women Dentists – AAWD), sub patronajul acestei societăţi înfiinţându-se şi Fundaţia Memorială „Gillette Hayden”, organizaţie care avea rolul de a ajuta financiar cele mai promiţătoare studente americane din domeniul stomatologiei. Dr. Gillette Hayden a fost în perioada 1923-1924 şi preşedinte al Federaţiei Femeilor Dentiste Americane (Federation of American Women Dentists). De-a lungul timpului, dr. Hayden a fost şi membră a Societăţii de Stomatologie a Statului Ohio (Ohio State Dental Society), a Societăţii de Stomatologie din Columbus (Columbus Dental Society), a Asociaţiei de Stomatologie din Ohio de Nord (Northern Ohio Dental Association), precum şi a Asociaţiei de Stomatologie din Centrul Ohio (Central Ohio Dental Association). Dar dr. Gillette Hayden a fost şi o luptătoare extrem de efervescentă pentru drepturile femeilor, devenind în anul 1925 preşedinte al Altrusa International Inc., o importantă organizaţie nonprofit care milita pentru emanciparea femeilor în SUA^(10-15).

Dr. Gillette Hayden s-a stins din viaţă în anul 1929, la vârsta de doar 49 de ani, în casa sa din Columbus, situată în 870 Franklin Avenue. Gillette Hayden a mai avut o soră, Floreance Kenyon Hayden Rector, care a fost primul arhitect autorizat din statul american Ohio. În anul 1933, Revista de Parodontologie (Journal of Periodontology) a dedicat numărul din luna iulie memoriei celei care fost dr. Gillette Hayden, o remarcabilă profesionistă în domeniul parodontologiei, un excelent cercetător, precum şi o inimoasă militantă pentru drepturile femeilor din SUA^(10-15).

3. Maude Muller Tanner. După cum am mai amintit în acest material, profesia de dentist a fost peste tot în lume, atât în secolul al XIX-lea, cât şi în primele două-trei decenii ale secolului XX, o profesie dedicată cu precădere bărbaţilor. Reprezentantele sexului frumos au avut acces foarte greu în această nobilă şi frumoasă profesie, dar în SUA, datorită unei societăţi civile un pic mai laxe şi mai permisive, femeile au izbândit în domeniul medicinei dentare ceva mai uşor şi în număr mai mare decât în alte ţări din lume.

Maude Muller Tanner a fost o foarte importantă reprezentantă a sexului frumos în domeniul stomatologiei din SUA, aceasta devenind în anul 1920 prima femeie dentist, delegat înregistrat în cadrul unui Congres al Asociaţiei Americane de Stomatologie (American Dental Association), cel mai important for ştiinţific şi profesional al specialiştilor stomatologi din SUA. Din păcate, datele bibliografice referitoare la această excelentă specialistă, dar şi activistă din domeniul medicinei dentare au fost şi sunt extrem de sărace, aspect care nu ne-a permis să îi detaliem biografia. Totuşi, în cadrul informaţiilor colectate, am găsit date referitoare la profesionalismul cu care aceasta aborda orice fel de tratament stomatologic, indiferent de amploarea lui, dar şi la faptul că a fost o militantă şi un adevărat lider al mişcării de emancipare a femeilor din SUA, prin încurajarea şi susţinerea financiară şi morală a tuturor reprezentantelor de sex feminin care doreau să practice extraordinara profesie de dentist. Totodată, trebuie amintit faptul că dr. Maude Muller Tanner a fost şi autoare  a unei excepţionale cărţi de specialitate, publicată în anul 1917, intitulată Gura şi dinţii (The mouth and teeth)⁽¹⁶⁾.

4. Alma Mohora (căsătorită Popoviciu) (1896-1990). Într-o Românie care se refăcea extrem de încet după distrugerile masive consecutive încheierii Primului Război Mondial, alipirea Transilvaniei la teritoriul naţional a adus un suflu complet nou şi foarte proaspăt în societatea românească. Astfel, intelectualitatea din România s-a îmbogăţit cu personaje noi din sfera ardeleană, cele mai multe dintre acestea având nu doar o altă educaţie formată pe principiile stricte, dar şi foarte rigide ale Imperiului Austro-Ungar, însă şi o mentalitate aflată într-o totală contradicţie cu mentalitatea greoaie şi foarte delăsătoare ce caracteriza intelectualitatea românească de la începutul secolului XX. Printre aceşti noi exponenţi ai intelectualităţii româneşti s-a numărat şi prof. univ. dr. Gheorghe Bilaşcu, care în anul 1919 venise de la Budapesta la Cluj şi care avea să înfiinţeze prima Catedră de stomatologie la o universitate de medicină din România şi prima clinică de stomatologie din România, ambele în oraşul Cluj^(17,18).

Un an mai târziu avea să vină tot la Cluj şi Alma Mohora, considerată a fi nu doar prima femeie medic stomatolog din România, dar şi prima femeie cadru didactic absolventă a unor cursuri universitare de specialitate. Concret, Alma Mohora s-a născut la data de 19 octombrie 1896 în localitatea Sânnicolau Mare din judeţul Timiş, la acel moment localitatea aflându-se pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar. După parcurgerea studiilor liceale, Alma Mohora-Popoviciu a urmat, între anii 1914 şi 1918, adică exact în plină desfăşurare a Primului Război Mondial, studii universitare la Facultatea de Medicină a Universităţii din Budapesta, pentru ca, ulterior, după realizarea Marii Uniri, în anul 1918, această mare Doamnă a stomatologiei româneşti să vină în oraşul Cluj ca studentă în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Daciei Superioare^(17,18).

Firesc, după finalizarea studiilor universitare în medicină, a urmat pentru dr. Alma Mohora şi un doctorat în acelaşi domeniu, medicină, finalizat în anul 1921. După obţinerea titlului de doctor în ştiinţe, dr. Alma Mohora a ales stomatologia ca domeniu de practică medicală, devenind astfel prima femeie medic stomatolog din România. Dar, începând cu anul 1921, dr. Alma Mohora s-a implicat şi în activitatea didactică a tinerei Clinici de stomatologie a Facultăţii de Medicină din Cluj, întâi ca preparator universitar şi apoi ca asistent universitar cu drepturi depline, devenind în acest fel şi primul cadru didactic de sex feminin care a predat stomatologia într-o facultate de profil din România^(17,18).

Tot în anul 1921, dr. Alma Mohora s-a căsătorit cu dr. Traian Popoviciu, cel care va deveni profesorul Traian Popoviciu, şeful Clinicii de obstetrică-ginecologie a Facultăţii de Medicină din Cluj. Astfel, după căsătorie, a devenit dr. Alma Mohora-Popoviciu, nume sub care a rămas cunoscută în documentele vremii. În continuare, în anul 1933, dr. Alma Mohora-Popoviciu a renunţat la activitatea didactică universitară şi a rămas doar cu activitatea profesională de medic primar stomatolog în Ambulatoriul Policlinic din Cluj^(17,18).

Ulterior, în urma Dictatului de la Viena, oraşul Cluj a intrat sub dominaţie maghiară, iar dr. Alma Mohora-Popoviciu s-a refugiat împreună cu familia în oraşul Sibiu, activând în perioada 1940-1945 ca medic primar stomatolog în Ambulatoriul Policlinic din Sibiu. După încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, începând cu anul 1946, dr. Alma Mohora-Popoviciu s-a reîntors împreună cu familia sa în oraşul Cluj, activând profesional la acelaşi Ambulatoriu Policlinic de Stomatologie din Cluj până în anul 1950. În continuare, în perioada 1950-1957 (anul pensionării sale), dr. Alma Mohora-Popoviciu a fost şefă a Secţiei de stomatologie a Policlinicii I din Cluj-Napoca. După pensionare, a activat benevol ca responsabil al Serviciului de radiologie din cadrul Clinicii de Chirurgie Buco-Maxilo-Facială a tinerei Facultăţi de Stomatologie a IMF Cluj-Napoca. Dr. Alma Mohora-Popoviciu s-a stins din viaţă la data de 16 iulie 1990 în oraşul Cluj-Napoca^(17,18).

5. Marcelle Dauphin (1893-1976). Având în vedere apartenenţa dr. Marcelle Dauphin la micuţul Ducat al Luxemburgului, putem spune că totuşi cariera primei femei stomatolog din această ţară a fost relativ monotonă. Concret, dr. Marcelle Dauphin s-a născut la data de 7 septembrie 1893 în localitatea Rollingergrund din Luxemburg. După absolvirea studiilor gimnaziale şi liceale, dr. Marcelle Dauphin a parcurs studiile universitare de stomatologie chiar în oraşul Luxemburg, susţinând licenţa la vârsta de 29 de ani şi obţinând o diplomă de medic stomatolog la data de 12 octombrie 1922⁽¹⁹⁾.

Imediat după finalizarea cursurilor universitare, dr. Marcelle Dauphin şi-a deschis un cabinet privat de stomatologie în oraşul Wiltz, unde fratele său conducea o firmă de construcţii. Trei ani mai târziu, în anul 1926, dr. Marcelle Dauphin s-a mutat chiar în oraşul Luxemburg, deschizându-şi aici un al doilea cabinet privat de stomatologie. În paralel, aceasta a continuat să practice stomatologia şi în oraşul Weitz, în zilele de duminică şi luni. 27 de ani mai târziu, dr. Marcelle Dauphin s-a mutat în localitatea Peting, continuând să practice aici medicina dentară tot în sistem privat. Dr. Marcelle Dauphin s-a stins din viaţă la data de 4 mai 1976, în localitatea Peting din Ducatul Luxemburg⁽¹⁹⁾.

6. Thyra Ingibjörg Jensdóttir Loftsson (1901-1970) a fost prima femeie stomatolog din Islanda, o insulă extrem de friguroasă, situată în Oceanul Atlantic. Aceasta s-a născut în ziua de 7 februarie 1901 în oraşul Reykjavík, capitală a insulei, fiind fiica lui Jens Severin Lange, pictor, şi a lui Puríður Jakobsdóttir Lange, profesor de artizanat. După ce a parcurs studiile gimnaziale şi liceale în acelaşi oraş Reykjavík, Thyra Loftsson a devenit în anul 1920 studentă în cadrul Menntaskólinn í Reykjavík, pentru ca, ulterior, aceasta să parcurgă studiile universitare de dentistică şi să le finalizeze în anul 1925, în cadrul Tannlæknaskólinn í Kaupmannahöfn. Concret, Thyra Ingibjörg Jensdóttir Loftsson a fost prima femeie stomatolog din Islanda^(20-22).

Aceasta a călătorit foarte mult prin ţările nordice, dorind să se perfecţioneze în stomatologie cât mai mult. Într-o primă etapă, în perioada 1926-1927, Thyra Loftsson a practicat stomatologia în Danemarca, iar în anul 1927 a preluat conducerea Clinicii de Stomatologie Şcolară din Reykjavík, Miðbæjarskólinn, şi a deţinut această poziţie de director până în anul 1968, atunci când s-a pensionat. În acest fel, Thyra Ingibjörg Jensdóttir Loftsson a devenit o legendă a stomatologiei din acest micuţ stat nordic, Islanda, fiind şi cofondatoare a Asociaţiei de Stomatologie din Islanda, în anul 1927. Thyra Loftsson a fost căsătorită cu Pálmi Anton Loftsson (1894-1953, de profesie căpitan de vas şi apoi funcţionar), cei doi având împreună o fiică, Björg Tryggvason (născută în anul 1945). Reputatul medic stomatolog islandez s-a stins din viaţă în ziua de 23 octombrie 1970, la vârsta de 69 de ani^(20-22).

7. Badri Teymourtash (1908-1995). În general, accesul femeilor la o educaţie superioară în ţările cu religie musulmană a fost şi este destul de dificil. Iranul face parte din acest grup al ţărilor musulmane, iar dreptul la educaţie al femeilor în această ţară era la acel moment extrem de precar. Dar scopul acestui material este de fapt să prezentăm foarte succint, în baza informaţiilor nu foarte consistente la care am avut acces, biografia dr. Badri Teymourtash, considerată a fi prima femeie stomatolog din Iran.

Badri Teymourtash s-a născut în anul 1908 în oraşul Mashhad din Iran, într-o familie foarte bogată şi extrem de influentă. Şi nu se putea face nimic la acel moment fără bogăţie, influenţă şi relaţii într-o ţară precum Iranul (fratele său, Abdolhossein Teymourtash, 1883-1933, a fost unul dintre cei mai importanţi prim-miniştri ai Iranului în timpul dinastiei Pahlavi). Practic, Badri Teymourtash a avut acces la un sistem educaţional de excepţie, chiar dacă era femeie, aspect destul de dificil de realizat şi astăzi în anumite ţări de religie musulmană^(23-27).

Astfel, Badri Teymourtash a fost trimisă în Belgia, spre sfârşitul anilor ‘20, unde a parcurs studii de specialitate în cadrul Şcolii de Stomatologie. După finalizarea studiilor de specialitate, dorinţa dr. Badri Teymourtash a fost să se mute în cea mai importantă colonie a Regatului Belgian, mai exact în Congo Belgian, pentru a practica această nobilă profesie de medic stomatolog. Din păcate, din cauza plecării din poziţia de prim-ministru a fratelui său, Abdolhossein Teymourtash, dr. Badri Teymourtash a fost nevoită să se reîntoarcă în Iran, unde, alături de familia sa, au avut parte de un arest la domiciliu extrem de sever, tocmai în îndepărtatul Korassan, care a durat mai bine de opt ani. Dar, odată cu abdicarea lui Reza Shah, în anul 1941, toţi prizonierii politici au fost eliberaţi printr-o amnistie specială. În acest context, dr. Badri Teymourtash s-a reîntors în oraşul natal, Mashhad, unde a început să practice stomatologia în sistem privat^(23-27).

După mai bine de două decenii de practică stomatologică de succes, mai exact în anul 1965, dr. Badri Teymourtash împreună cu prietenul şi colaboratorul său Esmael Sondoozi au înfiinţat prima facultate de stomatologie din Iran, în cadrul Universităţii Mashhad. Dr. Badri Teymourtash a continuat să practice stomatologia, dar a desfăşurat şi activitate didactică la această şcoli de stomatologie la înfiinţarea căreia a avut o contribuţie substanţială, până la pensionarea sa, în anul 1989. Şase ani mai târziu, în anul 1995, Marea Doamnă a stomatologiei persane s-a stins din viaţă, fiind înmormântată în oraşul natal, Mashhad^(23-27). Dr. Badri Teymourtash a fost prima reprezentantă a sexului frumos care a devenit medic stomatolog în Iran. A fost o femeie modestă, ambiţioasă, dar foarte dedicată profesiei sale. A fost foarte iubită şi extrem de apreciată de către pacienţi, chiar dacă cei mai mulţi dintre aceştia erau de sex feminin. A lăsat în urmă nu doar o amintire extraordinară, dar şi o şcoală de stomatologie foarte apreciată atât în Iran, cât şi în străinătate.

8. Jeanne Craig Sinkford. Discutăm în acest moment despre prima reprezentantă de sex feminin care a devenit decan al unei reputate facultăţi de stomatologie aflate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Concret, Jeanne Craig Sinkford a devenit, la data de 1 iulie 1975, decan al Facultăţii de Stomatologie a Universităţii Howard (Howard University, School of Dentistry), Washington DC, SUA^(28-30).

Jeanne Craig Sinkford s-a născut în anul 1933. După ce a absolvit cursurile liceale în cadrul Liceului Dunbar din Washington DC, SUA, s-a înscris la cursurile universitare de filozofie şi chimie, în cadrul Universităţii Howard, Washington DC, SUA. Dar nu întotdeauna în viaţă lucrurile stau aşa cum ţi le-ai preconizat: în final, Jeanne Craig Sinkford a urmat cursurile universitare ale Facultăţii de Stomatologie a Universităţii Howard, Washington DC, SUA^(28-30).

După finalizarea cursurilor universitare de stomatologie şi obţinerea unei diplome de medic dentist, Jeanne Craig Sinkford a desfăşurat pentru început activitate didactică cu jumătate de normă la Facultatea de Stomatologie a Universităţii Howard, dar a parcurs şi studiile doctorale de fiziologie ale Universităţii Northwestern (Northwestern University), Evanston, Illinois, SUA^(28-30).

În continuare, a desfăşurat activitate didactică doar în cadrul Facultăţii de Stomatologie a Universităţii Howard, parcurgând în paralel şi un rezidenţiat de stomatologie pediatrică, în anii 1974-1975, dar fiind şi şef al Departamentului de protetică o perioadă mai îndelungată de timp. Dr. Jeanne Craig Sinkford a fost şi profesor universitar cu drepturi depline în cadrul acestei excepţionale instituţii de învăţământ superior americane, devenind ulterior şi profesor emerit. Cert este că, la data de 1 iulie 1975, dr. Jeanne Craig Sinkford a devenit decan al Facultăţii de Stomatologie a Universităţii Howard, Washington DC, SUA, post pe care l-a deţinut până în anul 1991. Ulterior, a ajuns director executiv al Asociaţiei Americane pentru Educaţie Dentară (American Dental Education Association). Tot dr. Jeanne Craig Sinkford a înfiinţat în anul 1998 şi Centrul pentru Echitate şi Diversitate (Center for Equity and Diversity), pe care l-a condus timp de 17 ani^(28-30).

Dr. Jeanne Craig Sinkford este căsătorită, soţul acesteia, Stanley, fiind de profesie medic cardiolog. Cei doi au împreună trei copii. Totodată, dr. Jeanne Craig Sinkford a fost distinsă cu mai multe premii şi medalii, dintre care amintim^(28-30):

• Distinguished Service Award, din partea Asociaţiei Americane de Stomatologie (American Dental Association);

• Premiul Candace, din partea National Coalition of 100 Black Women;

• membră a Institute of Medicine, SUA;

• membră a Colegiului Dentiştilor Americani (American College of Dentists);

• membră a Colegiului Internaţional al Dentiştilor (International College of Dentists).

9. Juliann Bluitt Foster (1938-2019). Ne apropiem cu paşi repezi de sfârşitul secolului XX, un secol caracterizat de două conflagraţii mondiale extrem de violente, dar şi de un Război Rece care s-a desfăşurat mocnit pe durata unei jumătăţi de secol. Dacă vorbim despre drepturile femeilor în societate la sfârşitul secolului XX, discutăm de fapt despre o victorie categorică a acestora în toate ţările dezvoltate: femeile au cerut şi au obţinut drepturi egale cu ale bărbaţilor. Şi, vorbind despre dr. Juliann Bluitt Foster, aceasta a fost prima femeie afro-americană medic stomatolog, preşedinte al principalului for profesional al medicilor dentişti din Statele Unite ale Americii: Colegiul Medicilor Dentişti Americani (American College of Dentists)^(31-35).

Juliann Bluitt Foster s-a născut la data de 14 iunie 1938 în Washington DC, SUA, fiind singurul copil al unei familii afro-americane de intelectuali: tatăl, Stephen Bernard Bluitt Jr., a fost funcţionar guvernamental, iar mama, Marion Eugenia Hughes, a fost învăţătoare. Încă de mic copil, Juliann Bluitt Foster a cochetat cu stomatologia, dar influenţa familiei în această problemă a fost decisivă pentru alegerea profilului studiilor universitare, astfel încât, într-o primă etapă, tânăra Juliann a optat pentru studii universitare de zoologie. Concret, după ce a absolvit studiile liceale tot în cadrul Liceului Dunbar din Washington DC, SUA, ca şi colega sa despre care am discutat în biografia anterioară, dr. Jeanne Craig Sinkford, tânăra Juliann a parcurs studiile universitare la Universitatea Howard (Howard University), Washington DC, SUA, obţinând în anul 1958 o diplomă de licenţă în ştiinţe, cu specialitatea zoologie. Dar, aşa cum se întâmplă în foarte multe cazuri, Juliann Bluitt Foster s-a reorientat către practica stomatologică, ea continuându-şi studiile în acest domeniu deosebit de interesant al medicinei dentare, ajungând în final să parcurgă chiar şi studii doctorale de stomatologie, pe care le-a finalizat în anul 1962^(31-35).

În continuare, dr. Juliann Bluitt Foster a practicat stomatologia în sistem privat chiar în Washington DC, desfăşurând cu precădere activitate de igienist dentar, pentru ca, ulterior, în anul 1954, aceasta să se mute în oraşul Chicago, Illinois, SUA, unde a început să lucreze ca medic dentist pentru Chicago Board of Health, oferind îngrijiri de specialitate copiilor din zona South Side Englewood. După ce a practicat stomatologia în sistem privat aproximativ trei ani, dr. Juliann Bluitt Foster s-a alăturat corpului didactic al Facultăţii de Stomatologie a Universităţii Northwestern (Northwestern University, School of Dentistry), Evanston, Illinois, SUA, preluând în timp şi conducerea Departamentului de igienă dentară din cadrul acestei prestigioase instituţii de învăţământ superior americane. Totodată, în anul 1969, a devenit pentru scurt timp şi decan al Facultăţii de Stomatologie a Universităţii Northwestern (Northwestern University, School of Dentistry), Evanston, Illinois, SUA. Din această poziţie, dr. Juliann Bluitt Foster a dezvoltat un program foarte amplu de stomatologie comunitară, care s-a desfăşurat în perioada 1972-1982, program ce a permis accesul populaţiei americane la îngrijiri orodentare^(31-35).

În paralel cu activitatea didactică, dr. Juliann Bluitt Foster a lucrat şi în cadrul Health Care Service Corpora­tion, de unde s-a pensionat, în anul 2008, după o activitate de aproape trei decenii. Dar ceea ce trebuie amintit este faptul că, în anul 2001, se pensionase şi de la Facultatea de Stomatologie a Universităţii Northwestern (Northwestern University, School of Dentistry), Evanston, Illinois, SUA. Din punct de vedere profesional şi administrativ, perioada de glorie a dr. Juliann Bluitt Foster a fost în anul 1992, când a fost aleasă, pentru un mandat de un an, preşedinte al Societăţii de Stomatologie din Chicago (Chicago Dental Society), devenind prima femeie care a ocupat această poziţie, iar în anul 1993 a fost aleasă preşedinte al Colegiului Medicilor Dentişti Americani (American College of Dentists), devenind prima femeie stomatolog afro-americană care a ocupat principala poziţie de conducere a celui mai important for profesional al medicilor stomatologi din Statele Unite ale Americii. Juliann Bluitt Foster s-a stins din viaţă la data de 17 aprilie 2019, la vârsta de 80 de ani, în localitatea Hilton Head, Carolina de Sud, SUA^(31-35). Dr. Juliann Bluitt Foster a fost nu doar o practiciană desăvârşită, dar şi un excelent administrator şi mai ales un cadru didactic deosebit. A fost foarte apreciată atât de către pacienţi, cât şi de colegii şi studenţii săi.

10. Carol Irene Baker Turner. Iată-ne intraţi şi în secolul XXI, un secol care se preconiza a fi mult mai calm şi mai echilibrat. Din păcate, realitatea trăită de noi nu a fost deloc aşa. Au apărut şi apar mereu alte probleme, de cu totul altă factură decât până acum, probleme mai delicate şi mult mai dificile. Astfel, în această biografie vom încerca să abordăm cât mai concis biografia contraamiralului dr. Carol I. Baker Turner, actualmente ofiţer în retragere, care a devenit prima femeie medic stomatolog care a condus Corpurile Navale de Stomatologie (Navy Dental Corps) din cadrul Marinei SUA^(36-38).

Carol Irene Baker Turner s-a născut în anul 1947. Viitorul ofiţer al Marinei SUA a parcurs pentru început cursu­rile universitare de medicină dentară la Facultatea de Stomatologie a Universităţii Purdue (Purdue University, School of Dentistry), West Lafayette, SUA, pentru ca, ulterior, să finalizeze aceste studii universitare în cadrul Facultăţii de Stomatologie a Universităţii din Indiana (Indiana University, School of Dentistry), Bloomington, SUA. După obţinerea titlului de medic stomatolog, Carol Irene Baker Turner a practicat medicina dentară în sistem privat până în anul 1977, în oraşul Jacksonville din Carolina de Nord, SUA. Ulterior, în luna septembrie a anului 1977, dr. Carol Irene Baker Turner a fost numită ofiţer cu gradul de locotenent în Corpurile Navale de Stomatologie (Navy Dental Corps) din cadrul Marinei SUA^(36-38).

Prima misiune a locotenentului Carol Irene Baker Turner a fost la Baza Marinei, Camp Lejeune din Carolina de Nord. Ulterior, în anul 1979, aceasta a fost transferată pe vasul USS Vulcan, cu portul-bază în Norfolk, Virginia, unde a lucrat pentru început ca medic dentist, pentru ca în foarte scurt timp să preia conducerea întregului serviciu de stomatologie de la bordul acestui vas al Marinei Americane. În luna iunie a anului 1981, Carol Irene Baker Turner a fost transferată în cadrul Centrului Naval de Stomatologie din Norfolk (Naval Dental Center Norfolk), Virginia. În continuare, în anul 1984, dr. Carol Irene Baker Turner a fost selectată şi trimisă la Şcoala Navală de Studii Postuniversitare de Stomatologie (Naval Postgraduate Dental School), Bethesda, Maryland, SUA, unde a parcurs atât un master în biologie orală, cât şi un rezidenţiat în medicină dentară avansată^(36-38).

În continuare, vom prezenta foarte succint evoluţia în carieră a contraamiralului Carol Irene Baker Turner, după cum urmează^(36-38):

• ofiţer responsabil al Branch Dental Clinic, Bermuda;

• în anii 1988-1991, a lucrat la Departamentul Resurse Umane din cadrul Corpurilor Navale de Stomatologie (Navy Dental Corps);

• începând cu anul 1991, a fost student-masterand în cadrul Colegiului Naval de Război (College of Naval Warfare), Newport, Rhode Island;

• a fost ofiţer comandant al unei companii navale de stomatologie (12^th Dental Company, 2^nd Dental Battalion, 2^nd Force Service Support Group);

• în anul 1994, a devenit ofiţer executiv al Centrului Naval de Medicină Dentară (Naval Dental Center Newport), Newport, Rhode Island;

• în anul 1996, a devenit ofiţer comandant al unui batalion de stomatologie (1^st Dental Battalion, 1^st Force Service Support Group/Naval Dental Center), Camp Pendleton, California;

• a fost ofiţer responsabil al Oficiului de Asistenţă Medicală Navală, Norfolk;

• în anul 2001, a preluat comanda Centrului Naţional de Stomatologie Navală (National Naval Dental Center) din Bethesda, Maryland;

• în luna iunie a anului 2005 şi-a asumat funcţia de ofiţer-comandant al Comandamentului pentru Educaţie şi Formare Medicală Navală (Naval Medical Education and Training Command), Bethesda, Maryland;

• în perioada noiembrie 2003 – august 2007, a fost prima femeie medic stomatolog care a condus Corpurile Navale de Stomatologie (Navy Dental Corps) din cadrul Marinei SUA (US Marine);

• ulterior, a fost comandant al Comandamentului de Sprijin pentru Medicină al Marinei (Navy Medicine Support Command), Jacksonville, Florida;

• este membră a Asociaţiei Americane de Medicină Dentară (American Dental Association) şi a Academiei de Stomatologie Generală (Academy of General Dentistry) din SUA;

• Ordine şi decoraţii – Legion of Merit with three Gold Stars; Meritorious Service Medal with two Gold Stars; Navy and Marine Corps Commendation Medal with Gold Star; Navy and Marine Corps Achievement Medal etc.

Concluzii

Practicarea profesiei de medic dentist şi/sau medic stomatolog în secolele al XIX-lea şi XX a reprezentat o adevărată provocare pentru reprezentantele sexului frumos, atât din Europa, cât şi din SUA şi Asia. Iar acest lucru era evident pentru acele vremuri, ştiindu-se că orice profesie cu profil medical era practicată cu precădere de reprezentanţii sexului masculin.

Deci, cu multă răbdare şi perseverenţă, femeile, reprezentantele sexului frumos, au reuşit să îşi impună punctul de vedere într-o profesie nobilă şi extrem de frumoasă, acestea ajungând ca, la momentul actual, să domine cu autoritate o profesie care altădată era accesibilă şi permisă doar bărbaţilor.  

Acknowledgement. Viorel Ştefan Perieanu şi Bogdan Alexandru Dimitriu sunt autori corespondenţi (Viorel Ştefan Perieanu: viorelperieanu@yahoo.com; Bogdan Alexandru Dimitru: bogdan.dimitriu@umfcd.ro); Irina-Adriana Beuran şi Radu-Cătălin Costea au contribuţie egală cu primul autor.

Autori pentru corespondenţă: 
Viorel Ştefan Perieanu 
E-mail: viorelperieanu@yahoo.com; 
Bogdan Alexandru Dimitriu 
E-mail: bogdan.dimitriu@umfcd.ro

Conflict of interest: none declared.

Financial support: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY licence.