EDITORIAL

“For success, attitude is equally as important as ability.”

Mădălina Georgescu

04 Noiembrie 2020
Dragi colegi,.

În această perioadă dificilă pentru noi toţi, practicarea meseriei pe care ne-am ales-o a devenit o provocare. Tele­me­­di­cina este tot mai des promovată, adap­­ta­tă la realităţile şi infrastructura fie­cărei ţări şi, mai ales, la fiecare spe­cia­litate în parte.
Consultul medical este adeseori obli­ga­toriu, dar abordarea iniţială a pa­cien­tu­lui prin telemedicină îşi găseşte locul şi valoarea în condiţiile pandemiei de COVID-19, în care distanţarea fizică este foar­te importantă în limitarea trans­mi­te­rii infecţiei virale.
Sumarizarea adusă de CDC (Centers of Disease Control and Prevention) din SUA privind utilitatea telemedicinei în con­di­ţii­le actuale mi se pare pertinentă şi de aceea am ales să v-o prezint. Cu siguranţă tre­buie să ne adaptăm mai bine situaţiei ac­tua­le şi să le oferim pacienţilor noştri spri­jinul de care au nevoie. Efortul şi so­lu­ţiile inovatoare ale audiologilor şi logo­pe­zilor din ţări cu tradiţie în au­dio­logie, de a-şi continua activitatea cli­ni­că, mi se par remarcabile. Echipe de cercetare din nuclee de cercetare re­nu­mite au reuşit ca într-un interval de timp scurt, de numai câteva luni, să cre­e­ze programe sau apli­ca­ţii noi care să per­mi­tă continuarea ac­ti­vităţii medicale şi pa­ra­me­di­cale.
Telemedicina, conform CDC, include:
  • Activitate sincronizată – interacţiune în timp real între pacient şi personalul medical prin convorbire telefonică sau conexiune audiovideo.

  • Activitate nesincronizată – comu­ni­ca­rea din­tre pacient şi personalul me­di­cal nu are loc în timp real. Tehnologia de sto­ca­re şi trimitere permite colec­ta­rea in­for­maţiilor, fotografiilor sau a în­re­gis­tră­rilor video, care vor fi ana­li­za­te ul­te­rior. Portalurile de­di­ca­te per­mit co­mu­ni­carea în sistem se­cu­ri­zat, ast­fel încât să se respecte deon­tologia me­­­di­cală.

  • Monitorizarea pacientului de la dis­tan­ţă – această metodă permite trans­mi­te­rea directă de la distanţă a datelor pa­­cien­tului (în timp real sau nu) către per­so­nalul medical.

Care sunt domeniile în care teleme­di­cina îşi poate aduce contribuţia?
1. Screeningul pacienţilor pentru alte afecţiuni decât COVID-19, înainte de a se prezenta la medic, pentru a amâna consulturile care nu sunt urgenţe.
2. Triajul şi screeningul epide­mio­logic privind simptomatologia caracteristică infecţiei cu SARS-CoV-2.
3. Monitorizarea pacienţilor aflaţi în autoizolare sau carantină.
4. Monitorizarea pacienţilor cu COVID-19 după externare, în cazul în care aceştia necesită izo­lare la domiciliu, dar şi pentru în­re­gis­trarea deteriorării bruşte a stării lor de sănătate, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung recuperarea acestora.
5. Urmărirea persoanelor de con­­tact ale pacienţilor identificaţi cu COVID-19.
6. Tratament specific pentru pa­cien­­ţii infectaţi cu SARS-CoV-2 spi­ta­li­zaţi – reduce ris­cul ex­pu­nerii per­so­nalului medical. Doar un ca­dru me­dical intră echipat cores­pun­ză­­tor în sa­lon pentru a evalua starea pa­­cien­­tului, pen­tru a-i administra tra­ta­mentul sau pen­tru terapia com­pli­ca­ţiilor sur­­ve­­­nite şi poate co­mu­nica prin te­le­fon/ta­ble­tă cu ceilalţi membri ai echi­pei me­di­cale. De asemenea, co­la­bo­rarea cu me­di­cii specialişti de boli infecţioase sau terapie in­ten­sivă se poate realiza prin te­le­me­dicină şi între unităţi me­di­­ca­le în care nu există personal spe­cia­lizat în tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2. Teleradiologia este şi ea utilizată în evaluarea acestor pa­cienţi, dacă medicul radiolog nu este dis­po­ni­bil în unitatea medicală care tra­tea­ză aceşti pacienţi.
7. Telemedicina permite accesul la servicii me­di­cale esenţiale pen­tru pa­cienţii fără COVID-19. Aceas­ta poa­te fi folosită ca o strategie de ma­nage­ment al pacienţilor cronici sau cu alte afecţiuni decât COVID-19, pen­tru a le asigura acestora con­ti­nui­ta­tea serviciilor medicale de care au nevoie şi pentru a evita adre­sa­bi­li­tatea întârziată, tardivă chiar, a pa­cien­ţilor care nu solicită consultul medical din cauza temerii de a se in­fec­ta cu SARS-CoV-2 în unitatea me­di­ca­lă. Telemedicina este utilă în aces­te cazuri atât pentru a identifica ur­gen­ţele medicale, cât şi pentru a mo­ni­to­riza pacientul după consultul me­di­cal, reducând astfel contactul şi riscul expunerii la infecţia cu SARS-CoV-2 în unităţile de servicii me­di­ca­le de tip ambulatoriu. Se pre­fe­ră prescrierea medicamentelor prin reţete digitale, pentru o pe­rioa­dă mai lungă, în ca­zul pacienţilor cronici, pentru a li­mi­ta numărul vizitelor la medicul de familie şi aglomeraţia din aceste ca­bi­ne­te.
8. Susţinerea psihologică a po­pu­la­ţiei în timpul pandemiei prin ser­vi­ciile de telemedicină, aspect deo­se­bit de util în această perioadă în care izolarea şi distanţarea fizică îşi pun amprenta pe comportamentul şi starea emoţională a populaţiei şi pa­cien­ţilor cu COVID-19.
Care sunt limitele telemedicinei?
  • Există, fără îndoială, situaţii în care consultul medical faţă în faţă este obligatoriu, fiind vorba de urgenţe medicale sau chirurgicale, comorbidităţi esen­ţiale în evoluţia stării pre­zen­te sau cazuri noi la care consultul me­dical şi efectuarea unor analize sunt necesare.

  • Telemedicina poate să nu fie me­to­da adecvată în cazurile în care pa­cien­ţii au o reţinere privind tri­mi­terea datelor medicale, fie pen­­tru că sunt afecţiuni specifice, fie pentru că nu au încredere în sis­­te­­me­le de securizare a datelor.

  • Limitarea sau absenţa accesului la serviciile de telemedicină.

  • Particularităţile culturale sau reli­gioa­se pot împiedica utilizarea te­le­me­dicinei.

Trebuie, aşadar, să ne adaptăm cât mai bine acestor noi caracteristici ale activităţii medicale, dar este nevoie şi de per­fec­ţionare medicală continuă şi de predare în universităţile de me­di­cină şi farmacie, pentru a reuşi să men­ţi­nem calitatea şi standardele profesiei noastre.
Vă doresc sănătate şi anduranţă în acest maraton nou pentru socie­ta­tea noastră!

Mădălina Georgescu
Articole din ediția curentă

ATLAS

Clasificarea procedeelor operatorii cofochirurgicale

Traian Ataman
Cofochirurgia este o chirurgie funcţională care are drept scop îndepărtarea leziunilor şi recuperarea pier­­de­rii auditive....
INTERDISCIPLINARY

Aspecte fizico-chimice ale materialelor polimerice în terapia estetică prin proteze dentare

Liviu Gavrilă-Ardelean, Agnes Katherine Lackner, Mihaela Gavrilă-Ardelean, Dona Andreea Iordan-Dumitru, Andrei Kozma
From 1939 until now, the mobile prostheses technology has been dominated by polymethacrylate methyl (PMMA), which has been imposed due to its good physical, chemical and biological properties, as well...
INTERDISCIPLINARY

Modalităţile actuale de tratament pentru leziunile dentare eroziv-abrazive

Irina-Maria Gheorghiu, Loredana Mitran, Mihai Mitran, Sânziana Scărlătescu, Ruxandra Sfeatcu
Erosive and abrasive dental lesions are commonly encountered in dental practice due to the multifactorial etiology involved, with several mechanisms participating simultaneously or successively....
Articole din edițiile anterioare

AUDIOLOGY

Potenţialele corticale evocate auditiv la pacienţii implantaţi cohlear

Mădălina Georgescu
Evaluarea modificărilor determinate de maturarea cortexului auditiv la copiii implantaţi cohlear pe baza prezenţei componentei P1 a potenţialelor corticare evocate auditiv (PCEA). ...
EDITORIAL

Motto: „Cartea rămâne cea mai fină daltă ce îţi sculptează mintea.”

Mădălina Georgescu
Înaintea Sărbătorilor de iarnă, vă întâmpinăm cu un nou număr al revistei ORL.ro. ...
EDITORIAL

Motto: „Non scholae, sed vitae discimus” Seneca, Epistulae ad Lucillium,

Mădălina Georgescu
Bine aţi revenit din concedii! Vă întâmpinăm cu articole noi, originale, rezultate din practica clinică a colegilor noştri, care au reuşit să ofere pacienţilor noi soluţii terapeutice benefice....