Acasa > Reviste de specialitate > Practica Veterinara.ro > Anemia hemolitică imunomediată la animalele de companie
ORIGINAL ARTICLE

Anemia hemolitică imunomediată la animalele de companie

 Immune-mediated hemolytic anemia in companion animals

Maria Roşca, Alexandra-Mihaela Cristian, Mario-Darius Codreanu

First published: 21 august 2024

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.44.2.2024.9939

Abstract

Autoimmune hemolytic anemia (IMHA) is one of the leading causes of anemia in dogs and cats. This type of anemia can occur in animals of all ages, but is more common in young and middle-aged adult dogs and cats. In secondary IMHA, a trigger is often suspected because of a temporal association with the administration of certain drugs or a preexisting disease, but establishing a causal link is frequently difficult. While both forms of IMHA affect dogs and cats, the primary form is more common in dogs and the secondary form is more common in cats.
 

Keywords
anemia, pets, hemolytic, immune-mediated

Rezumat

Anemia hemolitică autoimună (IMHA) reprezintă una dintre principalele cauze de anemie la câini şi pisici. Acest tip de anemie poate apărea la animale de toate vârstele, dar este mai frecvent întâlnit la câinii şi pisicile tinere şi adulte de vârstă mijlocie. În cazul IMHA secundare, un factor declanşator este adesea suspectat din cauza unei asocieri temporale cu administrarea unor medicamente sau cu o boală preexistentă, dar stabilirea unei legături de cauzalitate este frecvent dificilă. În timp ce ambele forme de IMHA afectează câinii şi pisicile, forma primară este mai frecventă la câini, iar forma secundară este mai comună la pisici.
 

Cuvinte cheie
anemie animale de companie hemolitic imunomediat

În studiul nostru, anemia hemolitică imunomediată a fost diagnosticată la 25 de animale, dintre care nouă pisici şi 16 câini, utilizând testul Coombs pentru stabilirea diagnosticului.
 

Tabelul 1. Structura lotului de feline cu patologie hemolitică determinată de factori imunitari
Tabelul 1. Structura lotului de feline cu patologie hemolitică determinată de factori imunitari
Tabelul 2. Structura lotului de pacienţi canini cu patologie hemolitică determinată de factori imunitari
Tabelul 2. Structura lotului de pacienţi canini cu patologie hemolitică determinată de factori imunitari
Tabelul 3. Rezultatele examenului hematologic la pacienţii cu patologii infecţioase
Tabelul 3. Rezultatele examenului hematologic la pacienţii cu patologii infecţioase
Tabelul 4. Rezultatele examenului hematologic la pacienţii cu patologii infecţioase
Tabelul 4. Rezultatele examenului hematologic la pacienţii cu patologii infecţioase
Tabelul 5. Rezultatele examenului hematologic la pacienţii cu patologii infecţioase
Tabelul 5. Rezultatele examenului hematologic la pacienţii cu patologii infecţioase


 

În studiul nostru privind anemia hemolitică de origine infecţioasă la câini, am identificat următoarele rase: Cocker Spaniel, Schnauzer, Rottweiler, Beagle şi Shih-Tzu, fiecare reprezentând 6% din cazuri (n=1), şi rasele Golden Retriever, Ciobănesc German, West Highland White Terrier şi Bichon, fiecare cu 11% (n=2). Rasa Metis a fost cea mai frecventă, având o pondere de 28% (n=5). În ceea ce priveşte pisicile, prevalenţa a fost cea mai mare la rasa Europeană, cu 56% (n=5), urmată de British Short Hair cu 33% (n=3) şi Birmaneză, cu 11% (n=1).

Examenul clinic a relevat variaţii ale temperaturii corporale şi a evidenţiat deteriorarea stării generale la 80% dintre pacienţi (n=20), splenomegalie la 64% (n=16), hipertermie la 100% (n=25), tahicardie la 96% (n=24) şi tahipnee la 96% (n=24).

În anamneza pacienţilor au fost raportate simptomele clinice de hemoglobinurie în 36% dintre cazuri (n=9), paloare a mucoaselor la 44% (n=11), oboseală accentuată la 88% (n=22), icter la 12% (n=3), inapetenţă la 92% (n=23) şi letargie la 72% (n=18).

Analiza datelor clinice şi anamnestice a evidenţiat o prevalenţă ridicată a hipertermiei (100%) şi o creştere semnificativă a frecvenţelor cardiace şi respiratorii (96%), toate asociate cu hemoliza indusă imunomediat, având consecinţe sistemice notabile în 80% dintre cazuri.

Informaţiile clinice şi anamnestice sunt esenţiale pentru formularea unui diagnostic preliminar, care este ulterior detaliat prin investigaţii paraclinice hematologice şi biochimice efectuate pe probele de sânge ale pacienţilor. Testele hematologice au fost cruciale pentru evaluarea severităţii anemiei. Combinând aceste rezultate cu informaţiile din anamneză şi simptomele clinice, s-a presupus că anemia este imunomediată, această ipoteză fiind confirmată prin teste Coombs şi prin analiza frotiurilor sanguine. În plus, gradul de regenerare a anemiei a fost evaluat prin numărarea reticulocitelor, celule sanguine imature, care sunt un indicator important al severităţii stării pacientului şi al necesităţii unui plan terapeutic destinat stimulării producţiei de celule roşii. O proporţie crescută de reticulocite a fost observată la 72% dintre pacienţi (n=18), indicând o anemie regenerativă.

Pentru diagnosticarea anemiei hemolitice imuno-mediate, a fost utilizată exclusiv metoda testului de autoaglutinare, cunoscută şi sub numele de testul Knott.

 

Autor corespondent: Mario-Darius Codreanu E-mail: codveterinary@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.

Bibliografie

  1. Avery AC, Avery PR. Determining the significance of persistent lymphocytosis. Vet Clin North Am Small Anim Pract. 2007 Mar;37(2):267-82, vi. doi: 10.1016/j.cvsm.2006.11.001.

  2. Barros MM, Blajchman MA, Bordin JO. Warm autoimmune hemolytic anemia: recent progress in understanding the immunobiology and the treatment. Transfus Med Rev. 2010 Jul;24(3):195-210. doi: 10.1016/j.tmrv.2010.03.002.

  3. Cines DB, Liebman H, Stasi R. Pathobiology of secondary immune thrombocytopenia. Semin Hematol. 2009 Jan;46(1 Suppl 2):S2-14. doi: 10.1053/j.seminhematol.2008.12.005. 

  4. Codreanu MD, Diaconescu A, Bîrţoiu A. Ghid de ecografie la animalele de companie. Ed. Printech, 2005, CD- ISBN 973-718-141-7 London, 448 p.

  5. Dumler JS, Walker DH. Tick-borne ehrlichioses. Lancet infect Dis. April 2001:21-28. DOI: https://doi.org/10.1016/S1473-3099(09)70296-8.

  6. Eddlestone SM, Gaunt SD, Neer TM, Boudreaux CM, Gill A, Haschke E, Corstvet RE. PCR detection of Anaplasma platys in blood and tissue of dogs during acute phase of experimental infection. Exp Parasitol. 2007 Feb;115(2):205-10. doi: 10.1016/j.exppara.2006.08.006.

  7. Grindem CB, Neel JA, Juopperi TA. Cytology of bone marrow. Vet Clin North Am Small Anim Pract. 2002 Nov;32(6):1313-74, vi. doi: 10.1016/s0195-5616(02)00052-9.

  8. Hamidou M. Prise en charge d’une cytopénie auto-immune [Management of autoimmune cytopenia]. Rev Med Interne. 2007 Dec;28 Suppl 4:S310-1. French. doi: 10.1016/j.revmed.2007.09.009.

  9. Shipov A, Klement E, Reuveni-Tager L, Waner T, Harrus S. Prognostic indicators for canine monocytic ehrlichiosis. Vet Parasitol. 2008 May 6;153(1-2):131-8. doi: 10.1016/j.vetpar.2008.01.009. 

  10. Sofres, FACCO et TNS. Enquête FACCO/TNS SOFRES 2008 sur le Parc des Animaux Familiers Français. http://www.facco.fr/-Population-animale-. 

  11. [En ligne] 2008.

  12. Solano-Gallego L, Koutinas A, Miró G, Cardoso L, Pennisi MG, Ferrer L, Bourdeau P, Oliva G, Baneth G. Directions for the diagnosis, clinical staging, treatment and prevention of canine leishmaniosis. Vet Parasitol. 2009 Oct 28;165(1-2):1-18. doi: 10.1016/j.vetpar.2009.05.022.

  13. Wong SJ, Thomas JA. Cytoplasmic, nuclear, and platelet autoantibodies in human granulocytic ehrlichiosis patients. J Clin Microbiol. 1998 Jul;36(7):1959-63. doi: 10.1128/JCM.36.7.1959-1963.1998.

  14. Yamamoto A, Iwata A, Saito T, Watanabe F, Ueda S. Expression and purification of canine granulocyte colony-stimulating factor (cG-CSF). Vet Immunol Immunopathol. 2009 Aug 15;130(3-4):221-5. doi: 10.1016/j.vetimm.2009.02.016.

  15. Young NS. Acquired aplastic anemia. Ann Intern Med. 2002 Apr 2;136(7):534-46. doi: 10.7326/0003-4819-136-7-200204020-00011.

  16. Zygner W, Gójska O, Rapacka G, Jaros D, Wedrychowicz H. Hematological changes during the course of canine babesiosis caused by large Babesia in domestic dogs in Warsaw (Poland). Vet Parasitol. 2007 Apr 10;145(1-2):146-51. doi: 10.1016/j.vetpar.2006.11.008.

  17.  

Articole din ediţiile anterioare

BOLI INTERNE | Ediţia 3 32 / 2018

Protocol terapeutic în tromboembolismul arterial la animalele de companie

Alexandra Mihaela Popa, Mario Codreanu

Tromboembolismul arterial (ATE) este definit ca o ob­struc­ţie, de obicei urmată de infarctul paturilor arteriale. Trom­bo­em­bo­lis­mul aortic se ...

30 septembrie 2018
ANEMIILE LA ANIMALE | Ediţia 3 41 / 2023

Anemia în babesioza canină – diagnostic şi management terapeutic

Maria Roşca, Andrei‑Mario Codreanu

Răspunsul imun la infecţia cu Babesia joacă un rol central în producerea anemiei. Sistemul imunitar recunoaşte celulele roşii din sânge infectate c...

30 septembrie 2023
MEDICINĂ INTERNĂ | Ediţia 1 35 / 2022

Sindromul hematuric în afecţiunile cu etiologie neoplazică la animalele de companie

Maria Roşca, Alexandra Cristian, Ramiro Simion, Iuliana Codreanu

Sindromul hematuric la animalele de companie este o patologie frecvent întâlnită, cu etiologie complexă: litiază renală, litiază vezicală, inflamaţ...

29 martie 2022
MEDICINĂ INTERNĂ | Ediţia 4 38 / 2022

Recomandări şi tehnici de dializă peritoneală în insuficienţa renală la feline

Bogdan Bălăşcău, Alexandra Cristian, Mario Codreanu

Dializa reprezintă procesul de separare a unei substanţe cu dispersie coloidală de particulele cu dispersie moleculară, bazat pe proprietatea unor ...

22 noiembrie 2022