Aspecte imagistice ale timpanocheratomului la câine

 Imaging aspects of tympanokeratoma in dog

First published: 23 martie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.39.1.2023.7803

Abstract

Tympanokeratoma is an otic affliction, frequently known as cholesteatoma or epidermoid cyst, being characterized as an non-neoplastic mass formation at the level of the middle ear. This mass is compose of keratin debris covered with keratinizing squamous epithelium, with multiple layers. It presents a continuous growth and determines the destruction of the tympanic bulla wall. Imaging examination reveals the presence of a soft tissue-like material in the middle ear and with different grades of affliction of the tympanic bulla wall integrity. The imaging examination helps to identify the tympanokeratoma, but the final diagnosis is establish by histopathological examination.
 

Keywords
dog, cholesteatoma, tympanokeratoma, middle ear

Rezumat

Timpanocheratomul este o afecţiune otică, fiind cunoscută sub denumirea de colesteatom sau chist epidermoid, caracterizată de apariţia unei formaţiuni non-neoplazice la nivelul urechii medii. Această formaţiune este compusă din resturi de cheratină acoperite de un epiteliu scuamos cheratinizat, multistratificat. Prezintă o creştere continuă şi poate antrena deformarea şi distrugerea peretelui bulei timpanice. Imagistic se constată prezenţa unei structuri cu densitate de ţesut moale la nivelul urechii medii, precum şi alterarea până la distrugerea integrităţii peretelui bulei timpanice, în diverse grade. Examenul imagistic ajută la identificarea timpanocheratomului, însă diagnosticul definitiv se stabileşte prin examen histopatologic. 

Timpanocheratomul este o afecţiune otică ce constă în formarea unui chist epidermoid în urechea medie. În literatura de specialitate, prezenţa acestei afecţiuni este cunoscută frecvent sub denumirea de colesteatom, încă din 1838 (Müller, 1838, citat de Banco et al., 2014), deşi nu este considerată o formaţiune tumorală. Timpanocheratomul este o formaţiune care conţine resturi de cheratină, acoperite de un epiteliu scuamos cheratinizat, multistratificat (Banco et al., 2014). Modul de apariţie a acestui chist nu este încă pe deplin cunoscut, fiind propuse mai multe teorii (Kuo, 2015; Travetti et al., 2010)(8). 
În medicina umană, colesteatomul este clasificat ca fiind congenital sau dobândit (Persaud et al., 2007). Forma dobândită se poate prezenta ca afecţiune primară (cauzată de migrarea membranei timpanice în urechea medie şi de apariţia unor aderenţe care favorizează formarea chistului epidermoid, toate aceste producându-se pe fondul unei disfuncţii a trompei lui Eustachio şi al unei ventilaţii deficitare la nivelul trompei auditive) sau secundară (consecutivă proceselor inflamatorii cronice, traumatismelor sau intervenţiilor chirurgicale care au implicat urechea medie, determinând metaplazia epiteliului care căptuşeşte cavitatea timpanică; în plus, se consideră că şi epiteliul canalului auditiv extern sau al membranei timpanice poate migra în cavitatea timpanică pe fondul unui factor declanşator, ducând în final la formarea timpanocheratomului) (Risselada et al., 2016)(11,13,15).
În medicina veterinară, până în prezent nu au fost raportate cazuri de timpanocheratom congenital (Banco et al., 2014; Risselada et al., 2016), deşi nu este exclusă în totalitate posibilitatea prezenţei acestei forme (Travetti et al., 2010; Schuenemann & Oechtering, 2012). Obişnuit, se consideră că timpanocheratomul reprezintă o complicaţie severă a otitei medii cronice, cu sau fără afectarea integrităţii membranei timpanice (Banco et al., 2014), însă poate acompania şi otita externă (Newman et al., 2015)(6,7). 
Tabloul clinic este complex şi nespecific (Travetti et al., 2010). Pe lângă semnele otitei externe sau/şi otitei medii cronice, simptomatologia se poate complica în urma creşterii continue şi a extinderii formaţiunii, distrugerii osoase, dar şi a suprapunerii germenilor infecţioşi. Odată formată, această structură se poate mări, antrenând compresiune pe ţesuturile din jur, mergând până la distrugerea ţesutului osos de la nivelul osului temporal (Østevik et al., 2018), modificări care pot fi evidenţiate prin examen imagistic. Otoreea şi otodinia, precum şi durerea decelată la palparea articulaţiei temporomandibulare pot fi acompaniate de ataxie, înclinarea capului pe partea urechii afectate, nistagmus, mers în manej, trismus şi paralizie facială (Pitzorno et al., 2018)(2,6,7).
Examenul radiografic urmăreşte evaluarea conductului auditiv extern şi a bulelor timpanice, iar aspectele imagistice sunt în corelaţie cu evoluţia procesului patologic. Obişnuit, modificarea evoluează unilateral, însă au fost semnalate şi cazuri cu evoluţie bilaterală (Greci et al., 2011; Østevik et al., 2018). Modificările înregistrează aspecte diferite, în funcţie de momentul evolutiv al afecţiunii surprins pe imaginea radiografică. Se pot observa îngroşarea peretelui bulei timpanice, care prezintă un contur neregulat, precum şi dispariţia aerului din interiorul bulei, consecutivă dezvoltării timpanocheratomului, ceea ce determină creşterea radioopacităţii în interiorul bulei timpanice (figura 1).
Figura 1. Incidenţă lateral-oblică a bulei timpanice stângi la un câine Bulldog Francez, femelă, în vârstă de 7 ani, cu colesteatom. Zonă de radioopacitate crescută la nivelul bulei timpanice (triunghi roşu)
Figura 1. Incidenţă lateral-oblică a bulei timpanice stângi la un câine Bulldog Francez, femelă, în vârstă de 7 ani, cu colesteatom. Zonă de radioopacitate crescută la nivelul bulei timpanice (triunghi roşu)
Figura 2. Imagini CT la un câine Shih Tzu, femelă, în vârstă de 7 ani; a) secţiune transversală precontrast fereastră de ţesut osos la nivelul bulelor timpanice; bula timpanică stângă este ocupată de un material cu densitate de ţesut moale care deformează şi distruge peretele acesteia; b) secţiune transversală postcontrast fereastră ţesut moale
Figura 2. Imagini CT la un câine Shih Tzu, femelă, în vârstă de 7 ani; a) secţiune transversală precontrast fereastră de ţesut osos la nivelul bulelor timpanice; bula timpanică stângă este ocupată de un material cu densitate de ţesut moale care deformează şi distruge peretele acesteia; b) secţiune transversală postcontrast fereastră ţesut moale
Figura 3. Imagini RMN la cazul prezentat în figura 1. a) secţiune transversală T1 precontrast la nivelul bulelor timpanice; bula timpanică stângă apare plină cu un material cu semnal izointens comparativ cu ţesutul cerebral (săgeata roşie); b) secţiune transversală T1 postcontrast; mediul de contrast intensifică semnalul doar în porţiunea adiacentă peretelui bulei timpanice (triunghi roşu); c) secţiune transversală T2; bula timpanică stângă are un conţinut cu un semnal mixt  izohiperintens comparativ cu ţesutul cerebral (triunghi roşu)
Figura 3. Imagini RMN la cazul prezentat în figura 1. a) secţiune transversală T1 precontrast la nivelul bulelor timpanice; bula timpanică stângă apare plină cu un material cu semnal izointens comparativ cu ţesutul cerebral (săgeata roşie); b) secţiune transversală T1 postcontrast; mediul de contrast intensifică semnalul doar în porţiunea adiacentă peretelui bulei timpanice (triunghi roşu); c) secţiune transversală T2; bula timpanică stângă are un conţinut cu un semnal mixt izohiperintens comparativ cu ţesutul cerebral (triunghi roşu)
Uneori se pot observa deformarea şi subţierea peretelui bulei timpanice afectate, ca urmare a compresiunii exercitate de formaţiunea rezultată în urechea medie(4,5,15).
Scanarea CT permite stabilirea prezenţei şi extinderii formaţiunii intraauriculare, precum şi stabilirea gradului de afectare a structurii osoase. În urma scanării CT se poate constata osteoscleroza sau subţierea peretelui bulei timpanice. Aceasta poate să apară mărită şi să conţină un material asemănător ţesuturilor moi care să înlocuiască aerul din bulă. Oscioarele din urechea medie pot suferi fenomene distructive, parţiale sau totale. Zone de osteoscleroză acompaniate de osteoproliferare au fost observate şi la nivelul articulaţiei temporomandibulare (Travetti et al., 2010)(3,7,8).
Examenul RMN poate evidenţia expansiunea bulei timpanice afectate, precum şi prezenţa unui material care prezintă un semnal neomogen, izointens în secvenţa T1 şi hiperintens în secvenţa T2 (figura 3). În urma administrării mediului de contrast, în secvenţa T1 se poate observa o creştere de semnal cu aspect circular către exteriorul formaţiunii, ca urmare a procesului inflamator (Harran et al., 2012; Saunders & Boroffka, 2018). În plus, această modalitate de examinare permite identificarea extinderii intracraniene a afecţiunii otice, consecutivă erodării peretelui bulei timpanice şi a porţiunii pietroase a osului temporal (Wisner & Zwingenberger, 2015) sau către nazofaringe (Pitzorno et al., 2018; Travetti et al., 2010; Hardie et al., 2008; Greci et al., 2011)(1,2,9,11). 
Diagnosticul diferenţial se realizează faţă de otita medie cronică, granulomul de colesterol şi procese neoplazice ale urechii. Otita medie cronică se caracterizează prin scleroza şi îngroşarea peretelui bulei timpanice, acompaniată de creşterea opacităţii bulei ca urmare a prezenţei colecţiei lichide, însă fără deformarea peretelui, aşa cum se întâmplă în timpanocheratom (Travetti et al., 2010). Granulomul de colesterol reprezintă formarea unor mase mici consecutivă precipitării cristalelor de colesterol care induc reacţii granulomatoase la nivelul urechii medii (Travetti et al., 2010). Se poate face o diferenţiere în urma examenului RMN între timpanocheratom şi granulomul de colesterol, prin aceea că granulomul de colesterol are un semnal hiperintens atât în secvenţa T1, cât şi în secvenţa T2, în timp ce timpanocheratomul are semnal hiperintens doar în secvenţa T2 (Travetti et al., 2010). Procesele neoplazice de la nivelul urechii sunt caracterizate de tumefierea ţesuturilor moi adiacente urechii medii, precum şi de liza osoasă, în special la nivelul peretelui bulei timpanice cu extindere către porţiunea pietroasă a osului temporal (Risselada, 2016). Diagnosticul final se stabileşte prin examen histopatologic al conţinutului urechii medii (Furcas et al., 2014)(3,5,8).
 

 







 

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
sigla CC-BY





 

Bibliografie

  1. Banco B, Grieco V, Di Giancamillo M, Greci V, Travetti O, Martino P, Mortellaro CM, Giudice C. Canine aural cholesteatoma: a histological and immunohistochemical study. Vet J. 2014 Jun;200(3):440-5.

  2. Furcas A, Gielen IM, Vandenabeele S, Van Caelenberg A, Stessens L, Polis I, de Rooster H. Insidious progressive bone destruction in a dog surgically treated for otitis media: follow-up by clinical examination and computed tomography. Vlaams Diergeneeskundig Tijdschrift. 2014;83:255-261.

  3. Greci V, Travetti O, Di Giancamillo M, Lombardo R, Giudice C, Banco B, Mortellaro CM. Middle ear cholesteatoma in 11 dogs. Can Vet J. 2011 Jun;52(6):631-6.

  4. Hardie EM, Linder KE, Pease AP. Aural cholesteatoma in twenty dogs. Vet Surg. 2008 Dec;37(8):763-70.

  5. Harran NX, Bradley KJ, Hetzel N, Bowlt KL, Day MJ, Barr F. MRI findings of a middle ear cholesteatoma in a dog. J Am Anim Hosp Assoc. 2012 Sep-Oct;48(5):339-43.

  6. Kuo CL. Etiopathogenesis of acquired cholesteatoma: prominent theories and recent advances in biomolecular research. Laryngoscope. 2015 Jan;125(1):234-40.

  7. Newman AW, Estey CM, McDonough S, Cerda-Gonzalez S, Larsen M, Stokol T. Cholesteatoma and meningoencephalitis in a dog with chronic otitis externa. Vet Clin Pathol. 2015 Mar;44(1):157-63.

  8. Østevik L, Rudlang K, Holt Jahr T, Valheim M, Njaa BL. Bilateral tympanokeratomas (cholesteatomas) with bilateral otitis media, unilateral otitis interna and acoustic neuritis in a dog. Acta Vet Scand. 2018 May 22;60(1):31. 

  9. Persaud R, Hajioff D, Trinidade A, Khemani S, Bhattacharyya MN, Papadimitriou N, Kalan A, Bhattacharyya AK. Evidence-based review of aetiopathogenic theories of congenital and acquired cholesteatoma. J Laryngol Otol. 2007 Nov;121(11):1013-9.

  10. Pitzorno I, Carrozza M, Destrero G. MRI findings of middle ear cholesteatoma in the dog: 6 cases and literature review. Veterinaria. 2018;32(3):177-192.

  11. Risselada M. Diagnosis and Management of Cholesteatomas in Dogs. Vet Clin North Am Small Anim Pract. 2016 Jul;46(4):623-34. 

  12. Saunder JH, Boroffka SAEB. 2018 – External, middle, and inner ear. Chapter 6.3., In: Mai W. (editor): Diagnostic MRI in Dogs and Cats. Taylor and Francis Group, Boca Ratos, FL.

  13. Schuenemann RM, Oechtering G. Cholesteatoma after lateral bulla osteotomy in two brachycephalic dogs. J Am Anim Hosp Assoc. 2012 Jul-Aug;48(4):261-8.

  14. Travetti O, Giudice C, Greci V, Lombardo R, Mortellaro CM, Di Giancamillo M. Computed tomography features of middle ear cholesteatoma in dogs. Vet Radiol Ultrasound. 2010 Jul-Aug;51(4):374-9.

  15. Wisner E, Zwingenberger A. Atlas of Small Animal CT and MRI. Wiley Blackwell, Ames, Iowa. 2015.

Articole din ediţiile anterioare

CHIRURGIE | Ediţia 4 29 / 2017

Traumatismul cranio-cerebral la câine

Mihai Musteață

Traumatismele cranio-cerebrale (TC) sunt urgențe medicale cu simptomatologie bogată, corespunzătoare segmentului encefalic afectat. Diagnosticul cl...

20 noiembrie 2017
NEUROLOGIE | Ediţia 1 / 2016

Afecțiuni neuromusculare la câini și pisici

Richard A. LeCouteur

Neuromuscular diseases are disorders of the motor unit (the basic functional and anatomical organization of neurons and muscle fibers). Neuromuscu...

02 mai 2017
REPRODUCŢIE | Ediţia 1 30 / 2018

Însămânţarea artificială la câine – tehnici şi probleme asociate

Violeta Igna

Exigenţele proprietarilor de câini în domeniul reproducerii asistate au înregistrat o creştere continuă în ultima perioadă. Astfel, însămânţarea ar...

19 aprilie 2018
TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ | Ediţia 3 37 / 2022

Implementarea unui protocol de tip Real‑Time PCR HRM pentru diagnosticul mielopatiei degenerative la câine

Lavinia Pricop, Mario Codreanu

Maladiile cu etiologie genetică la animalele de companie reprezintă un domeniu destul de bine investigat, fiind descrise numeroase afecţiuni cu det...

23 septembrie 2022