Identificarea potenţialilor agenţi patogeni în produsele alimentare şi importanţa efectuării profilului de rezistenţă la antibiotice

Introducere

Identificarea potenţialilor agenţi patogeni din produsele alimentare reprezintă o etapă obligatorie pentru menţinerea siguranţei alimentare, întrucât analiza izolatelor bacteriene oferă date importante privind atât originile şi sursele contaminării, cât şi mecanismele implicate. Astfel, identificarea speciilor microbiene şi asocierea acestora cu potenţialele surse de contaminare contribuie la protejarea sănătăţii publice şi la asigurarea calităţii produselor alimentare (Abebe şi colab., 2019).

Produsele alimentare prezintă o diversitate microbiologică, ce relevă de cele mai multe ori potenţialele surse de contaminare din întreg lanţul alimentar. Aceste surse de contaminare sunt reprezentate în special de etapele procesului alimentar, precum producţie, procesare, ambalare şi transport. Identificarea tuturor acestor surse este esenţială în domeniul alimentar pentru elaborarea unor strategii eficiente de prevenire a contaminării şi pentru îmbunătăţirea siguranţei alimentare. Cele mai comune surse de contaminare sunt considerate practicile necorespunzătoare de igienă întâlnite în timpul procesului de producţie sau manipulare a produselor alimentare. De asemenea, contaminarea cu agenţi patogeni a produselor alimentare apare atunci când sunt utilizate materiale contaminate, dar şi când produsele sunt păstrate în condiţii inadecvate de depozitare, fără respectarea reglementărilor în vigoare (Denk-Lobni şi colab., 2023).

Datorită abordării diversităţii microbiologice şi identificării posibilelor surse de contaminare, pot fi adoptate măsuri preventive specifice care să contribuie la diminuarea riscurilor asociate prezenţei bacteriilor patogene sau altor agenţi contaminanţi în produsele alimentare. Această evaluare detaliată sprijină elaborarea unor strategii proactive în industria alimentară, având ca obiective atât calitatea, cât şi siguranţa alimentelor (Jones, 2020).

Identificarea agenţilor patogeni

Majoritatea bolilor transmise prin alimente sunt caracterizate de simptome de scurtă durată care dispar fără tratament. Cu toate acestea, unele organisme implicate în bolile de origine alimentară pot provoca boli care pun viaţa în pericol, în special în populaţiile cu risc ridicat, cum ar fi sugarii şi persoanele în vârstă. Consumul de alimente contaminate cu organisme patogene prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică.

Identificarea agenţilor patogeni se concentrează pe detectarea speciilor bacteriene care au un risc ridicat de a provoca boli în cazul consumului uman. Utilizând tehnici avansate de identificare bacteriană, inclusiv metode fenotipice şi genotipice (tabelul 1), se urmăreşte separarea agenţilor patogeni de bacteriile inofensive sau benefice din mediul alimentar. În mod special, sunt vizate specii precum Salmonella, Escherichia coli patogenă (E. coli O157), Listeria monocytogenes şi Staphylococcus aureus, Campylobacter spp., recunoscute pentru capacitatea lor de a provoca boli transmise prin alimente. Identificarea constantă a noilor agenţi patogeni împreună cu responsabilităţile din ce în ce mai mari ale agenţiilor de reglementare în producţia şi monitorizarea alimentelor reprezintă principalele forţe motrice din spatele dezvoltării continue a unor metode mai bune şi mai rapide de identificare a acestor agenţi patogeni (Caruso, 2018; Vogt şi Dipplod, 2005)
 

O etapă importantă o reprezintă şi studierea factorilor de virulenţă şi rezistenţă la condiţiile de mediu, pentru a consolida procesul de identificare a patogenilor şi a oferi date importante despre capacitatea lor de a supravieţui în diferite etape ale lanţului alimentar. Frecvenţa diferitelor tipuri de bacterii variază în funcţie de tipul de aliment şi de metodele de producţie utilizate. De exemplu, alimentele cu un conţinut ridicat de apă, cum sunt salatele ambalate, au de obicei o prezenţă mai mare a bacteriilor asociate cu umiditatea şi manipularea umană, în timp ce produsele tratate termic au o diversitate microbiană redusă, fiind predominante bacteriile termofile (Caruso, 2018; Vogt şi Dipplod, 2005).

Identificarea agenţilor patogeni relevă importanţa analizării frecvenţei şi distribuţiei bacteriilor în diverse categorii de alimente, oferind informaţii cruciale pentru dezvoltarea unor strategii de control specifice pentru calitatea şi siguranţa alimentară în sectorul alimentar. O evaluare detaliată a prezenţei bacteriilor izolate reprezintă un pas esenţial în înţelegerea complexităţii microbiologice din lanţul alimentar şi în implementarea unor măsuri eficiente de gestionare a riscurilor microbiologice (Schmieder şi Edwards, 2012).

Analiza profilului de rezistenţă

Studiul profilului de rezistenţă la antibiotice oferă date esenţiale despre sensibilitatea sau rezistenţa izolatelor bacteriene la diferite clase şi subclase de antibiotice (figura 1). Acest demers are scopul de a determina cât de eficiente sunt anumite antibiotice în limitarea creşterii şi supravieţuirii bacteriilor identificate în alimente. Rezistenţa la antibiotice variază considerabil între speciile bacteriene analizate. În timp ce unele izolate prezintă o sensibilitate ridicată la majoritatea substanţelor antimicrobiene testate, altele pot demonstra grade diferite de rezistenţă (Roch şi colab., 2022).
 

Un aspect important este rezistenţa observată la antibiotice cu spectru larg şi, în unele cazuri, la cele utilizate frecvent atât în medicina umană, cât şi în medicina veterinară. Aceste rezultate scot în evidenţă necesitatea unui management responsabil al antibioticelor în industria alimentară şi atrag atenţia asupra riscurilor majore pentru sănătatea publică, în cazul transmiterii rezistenţei către bacteriile patogene ce afectează oamenii (Smith, 2020).

Evaluarea profilului de rezistenţă la antibiotice al izolatelor bacteriene aduce o înţelegere clară a riscurilor potenţiale asociate cu utilizarea antibioticelor în producţia de alimente şi subliniază importanţa implementării unor strategii responsabile pentru gestionarea rezistenţei la antibiotice în întregul lanţ alimentar. Aceste informaţii constituie o bază solidă pentru combaterea rezistenţei la antibiotice în contextul sănătăţii publice şi al producţiei alimentare durabile.

Implicaţiile în siguranţa alimentară

Testarea constantă şi interpretarea rezultatelor obţinute din analiza bacteriilor izolate scot în evidenţă implicaţii majore pentru siguranţa alimentelor. Diversitatea microbiologică descoperită în produsele alimentare şi prezenţa posibililor agenţi patogeni subliniază importanţa unei atenţii sporite asupra tuturor etapelor din lanţul alimentar, mai ales de producţie, manipulare şi distribuţie.

Antibiorezistenţa observată la unii agenţi patogeni pune în lumină riscurile asociate utilizării necontrolate sau excesive a medicaţiei antimicrobiene în industria alimentară, ceea ce poate accelera apariţia rezistenţei în microbiota umană, constituind o ameninţare pentru sănătatea publică. Prin urmare, este crucială implementarea unor politici şi practici responsabile în utilizarea antibioticelor în producţia alimentară pentru a limita riscul transmiterii rezistenţei (Friedman şi colab., 2016; Ding şi colab., 2023).

Evaluarea respectării normelor de igienă şi calitate în domeniul alimentar arată că există oportunităţi semnificative de îmbunătăţire. Identificarea şi corectarea punctelor slabe din procesele de igienă şi control al calităţii sunt esenţiale pentru menţinerea unui mediu alimentar sigur şi conform cu standardele de sănătate publică. Implicaţiile pentru siguranţa alimentară subliniază necesitatea întăririi măsurilor de monitorizare şi reglementare în industrie, pentru a face faţă evoluţiilor microbiologice şi noilor riscuri. Sunt esenţiale aplicarea unor protocoale de control mai stricte, promovarea bunelor practici de igienă şi gestionarea corespunzătoare a rezistenţei la antibiotice pentru a garanta un lanţ alimentar sigur şi sustenabil (Spelberg şi colab., 2016).

Cercetările în domeniul siguranţei alimentare trebuie să continue, oferind un cadru pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire şi control, protejând sănătatea consumatorilor şi integritatea lanţului alimentar. Aceste descoperiri influenţează nu doar practicile din industrie, ci şi reglementările şi politicile publice (Clark, 2019).

Identificarea bacteriilor izolate din sectorul alimentar oferă o imagine microbiologică detaliată, esenţială pentru detectarea şi monitorizarea agenţilor patogeni şi a riscurilor alimentare. Profilul de rezistenţă la antibiotice al acestor izolate reprezintă un semnal de alarmă, subliniind necesitatea unei monitorizări constante a utilizării antibioticelor pentru a gestiona eficient această provocare globală.

Evaluarea conformităţii cu standardele de igienă şi calitate alimentară indică zone critice care necesită îmbunătăţiri pentru a asigura un control strict al calităţii şi siguranţei produselor alimentare. Practicile de igienă şi control al calităţii trebuie adaptate constant la noile descoperiri privind bacteriile izolate, reducând astfel riscurile microbiologice din lanţul alimentar.

Monitorizarea continuă a riscurilor microbiologice, ajustarea practicilor industriale în funcţie de noile descoperiri şi promovarea igienei în producţia alimentară sunt esenţiale pentru a asigura un lanţ alimentar sigur şi pentru a proteja sănătatea publicului. Astfel, dezvoltarea unor practici sustenabile în industria alimentară echilibrează inovaţia şi eficienţa cu protecţia consumatorilor (Spelberg şi colab., 2016).  

Autori pentru corespondenţă: Diana‑Mihaela Alexandru E-mail: albu.dm@gamil.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.