REPRODUCŢIE

Managementul reproducţiei la iepele din rasa Pursânge Englez

 Management of reproduction of Thoroughbred

First published: 29 martie 2022

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.35.1.6227

Abstract

The development and exploitation of the Thoroughbred breed are directly influenced by the optimal functioning of the genital tract, neuroendocrine regulation and the efficiency of reproduction in this breed. Breeding management in Thoroughbred mares involves the implementation of an optimal ovulatory stimulation strategy for a breeding season and the facilitation of natural assisted reproduction.

Keywords
Thoroughbred, reproduction

Rezumat

Creşterea şi exploatarea rasei Pursânge Englez sunt direct influenţate de funcţionarea optimă a aparatului genital, de reglarea neuroendocrină şi de eficienţa reproducţiei la această rasă. Managementul reproducţiei la iepele din rasa Pursânge Englez presupune implementarea unei strategii de stimulare ovulatorie optimă pentru un sezon de reproducere şi facilitarea unei reproduceri naturale asistate.

Creşterea şi exploatarea rasei Pursânge Englez sunt direct influenţate de funcţionarea optimă a aparatului genital, de reglarea neuroendocrină şi de eficienţa reproducţiei la această rasă. Pentru unele rase, în special pentru Pursânge Englez, un sezon de reproducere operaţional există de la 15 februarie până în prima săptămână a lunii iulie. Acest sezon de împerechere gestionat de oameni semnifică efortul crescătorilor de a obţine iepe gestante de la mijlocul lunii februarie.

Iluminarea artificială pentru iepe

Grăbirea momentului producerii primei ovulaţii în sezon este realizată într-un mod practic prin controlul duratei zilei‑lumină. Un regim tipic de lumină este reprezentat de 16 ore la lumină şi 8 ore la întuneric (luminile aprinse de la 6 a.m. la 8 p.m.), dar şi iluminarea de 14,5 ore a dat rezultate. În tranziţia de la lumina naturală la cea artificială nu trebuie să se interpună o perioadă de întuneric, iar programul trebuie urmat zilnic cu regularitate. Intensitatea luminii în aria de cazare a iepelor trebuie să permită cel puţin citirea facilă a ziarelor.

Timpul mediu scurs de la începerea regimului de iluminare (200 waţi/boxă) şi până la apariţia primei ovulaţii a fost de 60-80 de zile. Astfel, începerea programului între 15 noiembrie şi 1 decembrie are ca rezultat apariţia sezonului ovulator în jurul datei de 15 februarie. Acelaşi regim poate fi urmat la sfârşitul sezonului ovulator în scopul extinderii cu 1-2 luni în toamnă, prin asigurarea a 16 ore de lumină zilnic.

Lumina artificială suplimentară este cel mai bine adăugată la sfârşitul perioadei de lumină naturală şi funcţionează prin suprimarea eliberării unui hormon numit melatonină, secretat de glanda pineală. Melatonina afectează eliberarea gonadotropinelor implicate în producţia de foliculi şi ovulaţie.

Lumina din boxă trebuie să fie suficient de puternică pentru a stimula producţia de hormoni. Acest lucru înseamnă un bec clar de 200 de waţi, la o înălţime de 2 metri, în mijlocul unei cutii care măsoară 12 metri pătraţi. Dacă se utilizează o lumină cu bandă, ar trebui să aibă o lungime de aproximativ 1,3 metri, cu un bec de 40 de waţi. Trebuie acordată atenţie eliminării umbrelor, deoarece acestea pot interfera în procesul de iluminare artificială.

Reproducerea naturală

Iepele manifestă 4-6 cicluri sexuale ovulatorii anual, în general, cu o durată a ciclului sexual în medie de 21 de zile. Studii recente atrag atenţia asupra vârstei optime de introducere în reproducţie; astfel, se recomandă ca iepele la 24-30 de luni să fie introduse în circuitul reproductiv pentru a putea evita apariţia unor tulburări de reproducţie, iar perioada să nu depăşească 10-20 de ani.

Fecunditatea se apreciază pe baza diagnosticului de gestaţie, exprimându-se în valori relative pe herghelie, iar în Romania, conform studiului efectuat de Georgescu în 1982, la rasa Pursânge Englez se înregistrează o proporţie de 75%, cu natalitate de 65%, fiind constant modificată de tehnologia de creştere, sistemul de reproducţie, condiţiile de mediu, sistemul de exploatare şi de vârsta femelelor şi masculilor utilizaţi la reproducţie (tabelul 1).
 

Tabelul 1. Monte anuale la Herghelia Cislău
Tabelul 1. Monte anuale la Herghelia Cislău

Există două tipuri tradiţionale de reproducere naturală: împerecherea pe păşune şi, respectiv, reproducere asistată, definită ca o împerechere controlată sau la un anumit timp şi cu caii aleşi de crescător, fiind opusă reproducerii pe păşune.

În sălbăticie, caii cresc într-un grup social relativ stabil sau harem, denumit montă în libertate. Armăsarii în sălbăticie vor interacţiona cu o iapă (şi invers) ore sau chiar zile înainte de împerechere. Împerecherea pe păşune imită fidel reproducerea cailor sălbatici. La monta în libertate, armăsarului i se permite să interacţioneze cu una sau mai multe iepe într-un câmp. Astfel, armăsarul devine responsabil de determinarea momentului optim al fiecărei iepe pentru împerechere. În general, odată ce un armăsar câştigă experienţă în monta în harem, este puţin probabil să încerce să realizeze coitusul cu o iapă care nu este în estrus.

În plus, unii armăsari sunt destul de agresivi în situaţiile de împerechere pe păşune, iar iepele şi mânzele sunt expuse riscului de rănire. Din cauza lipsei controlului asupra acestui tip de situaţie, împerecherea pe păşune este rareori practicată în lumea comercială a reproducerii la cabaline. Cu toate acestea, există puţini producători care încă folosesc această metodă de împerechere, mai ales că reduce timpul şi cheltuielile asociate cu detectarea estrului şi cu procesul de împerechere.

Mult mai frecventă este reproducerea asistată, cunoscută sub numele de montă dirijată, care necesită o anumită formă de reţinere a iepei şi a armăsarului. Modul de contenţie va varia în funcţie de circumstanţele individuale, în special de temperamentul iepei.

În funcţie de apariţia căldurilor şi de starea morfofiziologică a aparatului genital femel, se efectuează montă diferenţiată. Monta iepelor tinere presupune efectuarea montei în a doua şi a treia zi a ciclului estral, monta iepelor după fătare se realizează după fătare (căldurile apar în câteva zile), cu indicaţia de a efectua monta imediat după călduri şi repetare la fiecare 48 de ore până la dispariţia căldurilor, la monta după avort – căldurile apar după ce s-a scurs timpul aferent gestaţiei, monta iepelor rămase infecunde presupune monta imediat după apariţia căldurilor, cu repetare la 48 de ore.

În cadrul Hergheliei Cislău există o zonă special amenajată drept centru de reproducere în interior. Aceasta este suficient de mare pentru a permite mişcarea liberă a cailor şi a oamenilor, nu are obstacole fizice care să interfereze cu siguranţa sau colţuri „oarbe” care să limiteze personalul sau animale şi are o pardoseală ce oferă o bază bună. Abilitatea de a curăţa şi dezinfecta pardoseala şi de a reduce praful este de asemenea necesară.

Armăsarul domesticit este strict restricţionat în interacţiunea sa cu iepe. Cantitatea de interacţiune depinde în mare măsură de condiţiile de gestionare la ferma de reproducţie. În mod obişnuit, armăsarii de reproducţie de rasă Pursânge Englez sunt limitaţi la un padoc sau la un stand şi nu au interacţiune cu iepele sau cu alţi cai, cu excepţia proceselor de tachinare şi împerechere. Sub acest tip de management, unii armăsari ar putea deveni nesupuşi.

Teasingul este o parte vitală a funcţionării unei ferme de reproducere. Teasingul reprezintă folosirea unui armăsar pentru a încuraja o iapă să manifeste comportament de estru în condiţii controlate. Comportamentul tipic de estru manifestat de iepe constă în înclinarea spre armăsar, ridicarea şi menţinerea ca atare a cozilor, ghemuirea, răsfrângerea ritmică a fosei clitoridiene, apropierea şi sprijinirea de bara de încercare, urinări dese, alungirea labiilor vulvare etc.

Gestionarea efectivă a activităţilor zilnice de reproducere a unei ferme de păşuni variază în funcţie de mărimea fermei, de numărul de armăsari care stau la ţarc şi de numărul de iepe. O fermă cu un număr mare de armăsari necesită un personal eficient, a cărui responsabilitate exclusivă este de a rezerva iepe pentru armăsari şi de a face rezervările zilnice ale armăsarului.

Majoritatea fermelor mari de reproducţie au stabilit zilnic orele de reproducere a iepelor. În general, în Herghelia Cislău există două sau trei sesiuni de reproducere pe zi, care sunt destul de uniform distribuite (de exemplu, 9:00 a.m., 2:00 p.m. şi 7:00 p.m.).

Este important ca o iapă să aibă în acest timp un pat de paie să se relaxeze şi să urineze înainte de a se deplasa în zona de pregătire şi de reproducere. Dacă această etapă este eliminată, iapa poate fi mutată în centrul de reproducere, însă poate manifesta o stare de nervozitate, cu o vezică urinară completă, ducând la o probabilitate mai mare de a fi necesare repetări pentru a realiza împerecherea sau urinarea în timpul împerecherii, care ar putea interfera cu procesul de montă.

Iapa este ghidată apoi spre centrul de reproducere, unde se realizează contenţia acesteia prin folosirea unor plate – longe sau guri de ham.

La majoritatea fermelor de reproducere, iapa va fi prezentată unui armăsar teaser (încercător), care este diferit de armăsarul folosit pentru împerechere. Aceasta este pentru a se asigura că iepele prezintă semne puternice de estrus înainte de încercarea procesului de împerechere. Dacă nu prezintă semne de estrus sau nu va permite ca armăsarul încercător să realizeze saltul, personalul apreciază că nu este momentul oportun pentru împerechere.

Coada iepei este bandajată şi vulva spălată şi uscată. O coadă bandajată împiedică părul de coadă să deterioreze penisul armăsarului sau să lezeze vulva iepei. Este important să se utilizeze numai apă pentru a spăla iapa şi armăsarul, deoarece antisepticele pot distruge flora microbiană naturală.

În mod ideal, ar trebui să i se permită să se apropie de iapă de partea stângă, apoi să fie adus la sferturile posterioare ale iepei, odată ce iapa arată semne de acceptare completă pentru împerechere. Armăsarul are voie să miroasă iapa şi consecutiv să realizeze saltul şi intromisiunea (figura 1).
 

Figura 1. Montă dirijată la rasa Pursânge Englez
Figura 1. Montă dirijată la rasa Pursânge Englez

Intromisiunea este actul reflex de introducere şi menţinere a penisului în vagin, fiind asigurată de mişcările ritmice ale pelvisului, ajutate de contracţia muşchilor abdominali. La armăsarii nervoşi, specialistul va sprijini armăsarul în timpul saltului pentru a nu se acccidenta prin căderea pe femelă. Coada iepei trebuie să fie ţinută departe în timp ce armăsarul se sprijină şi îşi introduce penisul în vaginul iepei. Penisul poate fi ghidat în vagin, dar manipularea penisului ar trebui evitată dacă este posibil.

Dacă există îngrijorări cu privire la faptul că penisul armăsarului este prea lung pentru vaginul iepei, poate fi necesară introducerea unei role de reproducere între perineul iepei şi suprafaţa dorsală a penisului armăsarului. După ejaculare, armăsarul este de preferat să fie lăsat preţ de câteva secunde să se sprijine pe iapă, iar la coborâre să fie asistat. Se confirmă ejacularea prin observarea mişcării cozii (semnalizare) sau, mai bine, plasând mâna uşor sub penis şi simţind impulsurile uretrale. Sperma ejaculată este depusă parţial în uter. O demontare sigură şi o separare rapidă a armăsarului de iapă sunt importante pentru siguranţa animalelor şi a manipulatorilor.

După ce armăsarul se desprinde, o mostră de material seminal care se scurge din penis este colectată într-un recipient curat şi uscat şi această mostră de „demontare” este examinată microscopic pentru a confirma prezenţa spermatozoizilor.

După confirmarea spermatozoizilor, armăsarul este ghidat în zona de spălare, unde penisul se clăteşte cu apă şi el este orientat către boxa lui. Centrele de reproducţie pot solicita un certificat semnat de un medic veterinar care să ateste că iepele care urmează a fi montate îndeplinesc cerinţele adecvate pentru împerechere.

Monitorizarea probelor de spermă este o tehnică utilizată pentru a confirma că ejacularea a avut loc în timpul unei împerecheri prin examen microscopic al probei materialului seminal, oferind astfel informaţii calitative şi cantitative despre probă. Repetarea secvenţei de împerechere în aceste situaţii va asigura, astfel, că iapa are şanse mărite să rămână gestantă. Evaluarea probei de demontare pentru concentrarea spermatozoizilor este, de asemenea, utilă pentru identificarea ejaculărilor incomplete, întâlnită ocazional la unii armăsari. Examinarea directă a probei de demontare este utilă şi ca tehnică pentru monitorizarea calităţii materialului seminal pe parcursul sezonului.

Ameliorarea împerecherii (denumită adesea impregnare) este un proces prin care proba de demontare a materialului seminal este colectată imediat după împerechere şi este apoi introdusă în uterul iepei care tocmai a fost montată. Deoarece probele de demontare pot conţine cantităţi mari de reziduuri, este mai bine să se filtreze mai întâi proba de demontare şi apoi să se amestece imediat proba de demontare a materialului seminal cu un volum adecvat (de exemplu, 5-20 ml) de soluţie încălzită, diluată înainte de introducerea în uter.

Această procedură este utilizată la armăsarii care au tendinţa de a se desprinde devreme după ejaculare (cu penisul încă în erecţie) sau care au dificultăţi de a rămâne complet în vaginul iepei în timpul împerecherii. Alte tulburări cu indicaţie în ameliorarea reproducerii sunt eşecul ejaculării unui număr suficient de spermatozoizi mobili normali (în special dacă mobilitatea acestora scade rapid in vitro) şi eliminarea  potenţialilor agenţi patogeni bacterieni în materialul seminal, urospermia sau hemospermia.  

Bibliografie

  1. Baker B, McDowell KJ. Normal Reproduction Performance in Thoroughbred Horses. Lexington, KY: Maxwell Cluck Equine Research Center, 1988.
  2. Blanchard TL, Act D, Umphenour N, Brinsko SP, Act D. Providing Veterinary Service in Thoroughbred Breeding Sheds. AEEP Proceedings. 201;56:307–313.
  3. Conboy S. Large animal reproduction-stallion management. Sixth Annual Hudson Walker Theriogenology Conference. Auburn University: March 4-5, 1995, pp. 79-88.
  4. Haag FM. Evaluation of ‘dismount’ semen in Thoroughbred horse breeding. J Am Vet Med Assoc. 1959;134:312–314.
  5. Hanlon DW, Firth EC. The reproductive performance of Thoroughbred mares treated with intravaginal progesterone at the start of the breeding season. THE. 2012;77(5):952–958.
  6. Mărginean GE, Şonea A, Cârje I, Popescu-Vifor Ş, Drăgotoiu D, Grosu H. Tratat de hipologie, vol. I. Editura ORION, Bucureşti, 1997.
  7. McKinnon AO, Voss J. Equine Reproduction. Philadelphia: Lea & Febiger, 1993, pp. 798-808.
  8. Taylor I. Complete Guide to Breeding and Raising Racehorses. Neenah, WI: The Russell Meerdink Co, 1993, p. 257.
  9. Varner D, Blanchard T. Stallion management. Vet Clin North Am Equine Pract. 1992;8:219-235.
  10.  Varner DD, Schumacher J, Blanchard TL, et al. Disease and management of breeding stallions. Santa Barbara, CA: American Veterinary Publications, 1991.

Articole din ediţiile anterioare

REPRODUCERE | Ediţia 4 29 / 2017

Aspecte clinice și terapeutice ale unor tulburări de origine endocrină în reproducţia iepelor

Iancu Morar, Cristian Crecan, Mirela Tripon

Reproducția cabalinelor îmbracă aspecte cu totul particulare, iapa fiind unică atât din punct de vedere morfologic, anatomic, cât și funcțional, en...

20 noiembrie 2017
SELECŢIE GENETICĂ | Ediţia 4 38 / 2022

Studiu genetic privind originea rasei Pursânge Englez

Ovidiu Vâjială, Alexandra Cristian, Mario Codreanu

Rasa Pursânge Englez, considerat un rege al curselor de galop, s-a dezvoltat în Anglia în timpul secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, prin împere...

22 noiembrie 2022
REPRODUCŢIE | Ediţia 2 36 / 2022

Reproducţia la feline – particularităţi şi modalităţi de control

Conf. dr. Alexandru Diaconescu

Articolul trece în revistă principalele niveluri de reglare hormonală a activităţii sexuale la felinele domestice, accentuând particularităţile car...

25 mai 2022
REPRODUCŢIE ŞI SELECŢIE GENTICĂ | Ediţia 3 37 / 2022

Importanţa performanţelor sportive în selecţionarea rasei de cabaline Pursânge Englez pe baza algoritmului influenţei ancestrale

Ovidiu Vâjială, Alexandra Cristian, Mario Codreanu

Creşterea şi întreţinerea cailor de curse şi cursele de cai constituie o industrie care generează zeci de miliarde de dolari şi sute de mii de locu...

23 septembrie 2022