Repere anatomice – referinţă pentru ochii artificiali folosiţi în taxidermie la specii de păsări de interes cinegetic din România

 Anatomical landmarks – reference for artificial eyes used in taxidermy for species of birds of hunting interest in Romania

First published: 23 martie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.39.1.2023.7810

Abstract

Considering the fact that in the specialized literature the data regarding the comparative morphology of the eyeball in birds are summary, being only details regarding the general structure, size and color, for a limited number of species, we considered it necessary to make a complex table, which includes all the anatomical elements from the level of the eye, especially those integrated to the artistic anatomy, a field of great importance for professional taxidermists. Following a laborious study, carried out on different reference materials, we managed to draw up this original table, which is intended to be a useful tool for the correct and easy choice of artificial eyes used in professional taxidermy. Based on this table, top manufacturers can be ordered to manufacture complex artificial eyes that present all the anatomical elements characteristic of a certain bird species.
 

Keywords
taxidermy, bird, eyeball, artificial eyes

Rezumat

Având în vedere faptul că, în literatura de specialitate, datele privind morfologia comparată a bulbului ocular la pasăre sunt sumare, existând detalii privind în general structura, dimensiunea şi culoarea, la un număr limitat de specii, am considerat necesară realizarea unui tabel complex, care să cuprindă toate elementele anatomice de la nivelul ochiului, mai ales cele integrate anatomiei artistice, domeniu de mare importanţă pentru taxidermiştii profesionişti. În urma unui studiu laborios, realizat pe diferite materiale de referinţă, am reuşit întocmirea unui tabel original, care se doreşte a fi un instrument util pentru alegerea corectă şi facilă a ochilor artificiali utilizaţi în taxidermia profesionistă. Pe baza acestui tabel se poate comanda producătorilor de top fabricarea ochilor artificiali complecşi care să prezinte toate elementele anatomice caracteristice unei anumite specii de pasăre.

Păsările sunt vertebrate la care simţul dominant este vederea. Pentru că sunt într-o continuă mişcare, mai ales în timpul zborului, păsările au nevoie de o vedere foarte bună şi foarte precisă. Din acest motiv, în comparaţie cu alte vertebrate, masa relativă a ochiului este semnificativ mai mare, reprezentând aproximativ 15-30% din masa capului(4).
În funcţie de forma şi de dispoziţia structurilor anatomice la nivelul globului ocular, păsările prezintă trei tipuri de ochi: plaţi (lebede), asferici (păsări răpitoare de zi – şoimi, acvile) şi concavi-convecşi (păsări răpitoare de noapte – bufniţe) (figura 1).
În acest sens, elementele anatomice ale ochiului natural utilizate ca reper în selecţia ochilor artificiali folosiţi în taxidermie sunt: corneea, limbul sclerocorneean, irisul, pupila, inelul cromatic în jurul pupilei, umoarea apoasă(1,6).
În taxidermie, ochii artificiali sunt cei care dau viaţă exponatului (figura 2). Selecţia acestora trebuie realizată cu mare atenţie, ţinând cont, în primul rând, de elementele anatomice şi apoi de aspectul estetic(1,3). Aceştia trebuie să reprezinte replica fidelă a ochilor naturali şi să corespundă speciei, sexului şi vârstei păsării(2,3,5,7).
S-au folosit următoarele materiale:
  • materiale organice – globi oculari intacţi, proveniţi de la diverse specii de păsări de interes cinegetic din România;
  • materiale de referinţă – fotografii de detaliu ale ochilor păsărilor, ochi de sticlă artificiali de diferite forme (asferică, concav-convexă);
  • instrumentar medical şi instrumente de măsură – bisturiu nr. 3 cu lamă interschimbabilă, pensă anatomică dreaptă, foarfecă, şubler, seringă 3 ml, ace de seringă hipodermice; 
  • substanţe – glicerină 85%;
  • cameră foto.
Metoda folosită pentru evidenţierea structurilor anatomice de la nivelul globului ocular, structuri anatomice de interes pentru taxidermie, constă în:
  • injectarea globului ocular şi observarea anumitor structuri anatomice (forma corneei, limbul sclerocorneean, dimensiunea ochiului);
  • studiul materialelor de referinţă (fotografii de detaliu ale ochiului la păsări) pentru observarea anumitor structuri anatomice, altele decât cele menţionate anterior (culoarea irisului, forma şi dimensiunea pupilei, inelul cromatic din jurul pupilei).
Figura 1. Forma ochiului la păsările de interes cinegetic (după Taylor, 2020)
Figura 1. Forma ochiului la păsările de interes cinegetic (după Taylor, 2020)
Figura 2. Ochi artificiali utilizaţi în taxidermia păsărilor
Figura 2. Ochi artificiali utilizaţi în taxidermia păsărilor
Figura 3. A – globul ocular înainte de injectare;  B – globul ocular după injectare (original)
Figura 3. A – globul ocular înainte de injectare;
B – globul ocular după injectare (original)
Figura 4. Realizarea măsurătorilor (original)
Figura 4. Realizarea măsurătorilor (original)
Această metodă este absolut necesară, deoarece, după moartea păsării, în timp, au loc modificări morfologice la nivelul ochilor (dilatarea pupilei, modificarea formei corneei, alterarea culorii irisului).
Pentru determinarea exactă a formei corneei (asferică, concav-convexă) şi efectuarea precisă a măsurătorilor la nivelul globului ocular, acesta a fost injectat pentru a fi adus la forma şi dimensiunea sa naturală. 
Cu ajutorul unei pense anatomice şi al unei foarfeci se scoate globul ocular din orbită, cu mare atenţie, pentru a nu-l sparge. Se aşază pe masă cu corneea în sus şi, cu o seringă prevăzută cu ac hipodermic, se injectează glicerină de 85% în lateralul său (în sclerotică). Datorită consistenţei sale vâscoase, glicerina are rolul de a menţine forma naturală a globului ocular cât mai mult timp. 
Determinarea formei corneei se face prin compararea corneei de la globul ocular natural injectat cu forma corneei de la doi ochi artificiali de referinţă (forma asferică şi forma concav-convexă) – figura 3. 
În urma cercetărilor am stabilit forma corectă a corneei ochilor artificiali prin comparaţie cu ochii naturali la raţa mare (Anas platyrhynchos). Am observat că forma corneei la raţa mare este mai apropiată de forma asferică a ochilor artificiali de referinţă. Din punct de vedere anatomic, forma asferică este mult mai naturală (se elimină „privirea de sticlă” a exponatului), însă, pentru anumite specii de păsări, forma concav-convexă sau plată se potriveşte mult mai bine (figurile 5 şi 6). 
Am stabilit că limbul sclerocorneean, analizat la zona de joncţiune dintre cornee şi sclerotică, poate fi mai mult sau mai puţin evidenţiat sau poate lipsi, în funcţie de specie. Am determinat dimensiunea ochilor cu ajutorul şublerului, după injectare, la nivelul diametrului exterior al părţii vizibile a ochiului (figura 4). Am determinat culoarea corectă a irisului, forma şi dimensiunea pupilei şi ale inelului cromatic din jurul pupilei folosind ca referinţă fotografii de detaliu ale ochilor păsărilor. Datele prelucrate le-am integrat în tabelul 1.
Repere anatomice pentru ochii artificiali folosiţi în taxidermie
Repere anatomice pentru ochii artificiali folosiţi în taxidermie
Figura 5. Forma pupilei şi culoarea irisului la lişiţă (stânga) şi inel cromatic (original) portocaliu difuz în jurul pupilei la fazan (original)
Figura 5. Forma pupilei şi culoarea irisului la lişiţă (stânga) şi inel cromatic (original) portocaliu difuz în jurul pupilei la fazan (original)
Figura 6. Forma pupilei la porumbelul gulerat (original)
Figura 6. Forma pupilei la porumbelul gulerat (original)
Concluzii
Putem aprecia că realizarea acestui tabel care conţine toate elementele anatomice de la nivelul ochiului păsărilor este un lucru important, pentru că reprezintă un „instrument” indispensabil în comandarea ochilor artificiali complecşi. Utilizarea în taxidermia păsărilor a unor ochi artificiali care respectă şi reproduc fidel toate elementele anatomice ale ochiului natural are ca rezultat obţinerea unor exponate de calitate superioară, exponate care pot fi prezentate la cel mai înalt nivel în domeniul taxidermiei moderne: Campionatul European de Taxidermie şi Campionatul Mondial de Taxidermie. 












 

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
sigla CC-BY

Bibliografie

  1. Balo N. Bird Anatomy for Artists – Comprehensive Guide to Drawing Birds for artistsand bird lovers, BFine Art Studio, Second Edition, Australia, 2019.

  2. Church C. Bird taxidermy – The Basic Manual, British Historical Taxidermy Society, First Edition, Essex, UK. 2012.

  3. Gadd M. Universal Bird Taxidermy Measurement Sheet-Help Book. 2018. pdf format, versiunea din 27.04.2018.

  4. Predoi G, Belu C, Georgescu B, Dumitrescu I. Anatomia animalelor domestice: angiologie, neurologie, organe de simţ. Ceres, Bucureşti. 2013.

  5. Svensson L, Mullarney K, Zetterström D. Ghid pentru identificarea păsărilor Europa şi zona mediteraneeană, a doua ediţie, traducere şi adaptare Societatea Ornitologică Română, Bucureşti. 2017.

  6. Taylor M. The Pocket Book of the Bird Anatomy, Bloombury Publishing PLC (electronic edition). 2020.

  7. Bird Eye Reference Chart by Van Dyke’s Taxidermy Supply, Odgen, https://www.vandykestaxidermy.com/Eye-Reference-Chart-W24C2254.aspx.