REPRODUCŢIE

Studiu comparativ al eficienţei analgezice a unor protocoale anestezice locoregionale în intervenţii obstetricale la viţei

 Comparative study of the analgesic efficiency of locoregional anesthetic protocols in obstetric interventions in calves

First published: 25 mai 2022

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.36.2.2022.6436

Abstract

Surgical castration of calves is one of the most common surgeries performed on calves in order to improve carcass quality and growth efficiency. The pain associated with these surgeries is a major concern today, given the negative influence it can have on post-surgery recovery and animal welfare. Recognition of pain is difficult in calves and its intensity is entirely dependent on the type of surgery but especially on the complexity of the analgesia protocols used.
 

Keywords
locoregional anesthetic protocols, calves, analgesia

Rezumat

Castrarea chirurgicală a viţeilor este una dintre cele mai frecvente intervenţii realizate în scopul îmbunătăţirii calităţii carcasei şi al randamentului de creştere. Durerea asociată acestor intervenţii chirurgicale constituie o preocupare majoră a zilelor noastre, ţinând cont de influenţa negativă pe care o poate manifesta asupra recuperării postchirurgicale, cât şi a bunăstării animalelor. Recunoaşterea durerii este dificilă la viţei, iar intensitatea acesteia este dependentă în totalitate de tipul intervenţiei chirurgicale, dar mai ales de complexitatea protocoalelor de analgezie utilizate.
 

Introducere

În zilele noastre există o preocupare din ce în ce mai mare pentru managementul durerii la animalele de rentă. Rumegătoarele nu sunt candidate foarte bune pentru protocoalele de anestezie generală în cursul diferitelor proceduri chirurgicale, din cauza riscului crescut de regurgitare, timpanism sau accidente musculoscheletale. Din aceste considerente, intervenţiile chirurgicale sunt realizate de preferinţă utilizând o combinaţie de tehnici analgezice locoregionale, cum ar fi anestezia paravertebrală, anestezia locală prin infiltraţie sau ­anestezia epidurală, completate în funcţie de necesităţi cu protocoale anestezice postoperator.

În ultimii ani, anestezia epidurală a beneficiat de numeroase studii şi îmbunătăţiri multiple în ceea ce priveşte combinaţiile de substanţe analgezice utilizate la rumegătoare.

În anestezia epidurală la animalele de talie mare, locul de elecţie pentru administrarea substanţelor anestezice este primul spaţiu intercoccigian (C1-C2) sau spaţiul sacrococcigian (S5-C1). Locul de elecţie se identifică foarte uşor prin mişcări de basculare a cozii animalului, spaţiul sacrococcigian identificându-se ca o uşoară depresiune. Tehnica este foarte uşor de realizat la animalele în poziţie patrupodală şi nu necesită echipamente speciale. Locul de elecţie este tuns şi dezinfectat apoi utilizând un ac 18G ce pătrunde în spaţiul intervertebral. Plasarea corectă a acului este verificată prin tehnica picăturii suspendate, respectiv plasarea câtorva picături de soluţie anestezică sau de ser fiziologic în amboul acului. Atunci când acul pătrunde în spaţiul intervertebral, soluţia va fi aspirată datorită presiunii negative din spaţiul epidural. Înainte de injectarea soluţiei anestezice, este indicat să se aspire uşor pentru a ne asigura că sângele sau fluidul cerebrospinal nu este aspirat în seringă.

Depunerea substanţei anestezice în spaţiul lombosacral desensibilizează filetele nervoase senzitive ale nervilor sacrali, teoretic fără afectarea motorie a membrelor posterioare.

Cele mai utilizate substanţe pentru efectuarea anesteziei epidurale la rumegătoare sunt lidocaina, xilazina, ketamina şi tramadolul, precum şi combinaţiile dintre acestea.

Lidocaina acţionează local prin alterarea canalelor de Na++ de la nivelul membranelor neuronale. Nu are acţiune specifică asupra filetelor senzitive, putând bloca fibrele motorii şi simpatice, în acest fel determinând ataxie şi decubit. Efectul se instalează rapid şi are acţiune de scurtă durată, dar utilizată în combinaţii cu substanţe opioide sau cu agoniştii alfa-2 adrenergici, acţiunea poate fi prelungită.

Xilazina este cel mai cunoscut şi utilizat alfa-2 agonist în anestezia epidurală la vacă. Efectul analgezic se realizează prin stimularea receptorilor alfa-2 adrenergici din coarnele dorsale ale măduvei. Efectul analgezic este dependent de doză şi poate determina sedarea moderată şi ataxie pe membrele posterioare.

Tramadolul este un analog sintetic al codeinei. Mecanismul de acţiune se datorează interacţiunii cu receptorii µ (miu) din creier şi măduva lombosacrală. De asemenea, inhibă preluarea norepinefrinei şi serotoninei. Analgezia indusă de tramadol este dependentă de doză şi poate induce sedarea uşoară până la ataxie moderată pe membrele posterioare.

Ketamina este un antagonist noncompetitiv al receptorilor NMDA din măduvă. La nivel local, induce analgezie prin blocarea canalelor de Na++, iar la nivel central interacţionează cu receptorii opioizi, monoaminergici şi muscarinici, precum şi cu canalele de calciu. Administrarea epidurală poate produce sedare şi ataxie pe membrele posterioare.

Materiale şi metodă

Studiul a fost realizat pe 26 de tăuraşi din rase uşoare, cu vârsta cuprinsă între 5 şi 7 luni şi cu greutatea între 150 kg şi 250 kg. Toţi tăuraşii au fost supuşi operaţiei de castrare chirurgicală prin îndepărtarea treimii inferioare a scrotului printr-o incizie orizontală, urmată de identificarea şi separarea cordoanelor testiculare şi îndepărtarea testiculelor prin torsiune completă cu ajutorul pensei Henderson.

Tăuraşii au fost împărţiţi în patru grupe, în funcţie de protocolul anestezic utilizat: grupa 1 – lidocaină-xilazin (LX) în doză de 0,22/0,05 mg/kg; grupa 2 – lidocaină-tramadol (LT) în doză de 0,22/2 mg/kg; grupa 3 – lidocaina-ketamină (LK) în doză de 0,5/2 mg /kg; grupa 4 – xilazină-ketamină (XK) în doză de 0,05/2 mg/kg.

Toţi pacienţii, indiferent de protocolul anestezic utilizat, au fost monitorizaţi intraoperatoriu pentru evaluarea eficienţei protocolului analgezic utilizat prin monitorizarea unor constante fiziologice (ritm cardiac, frecvenţă respiratorie, temperatură corporală) şi modificări comportamentale (vocalizare, activitate musculară). Postoperatoriu, în primele 24 de ore, toţi pacienţii au fost monitorizaţi utilizând scala de evaluare a durerii la bovine UNESP-Botucatu (tabelul 1).
 

Tabelul 1. Scala unidimensională de evaluare a durerii postoperatorii la rumegătoare UNESP-Botucatu
Tabelul 1. Scala unidimensională de evaluare a durerii postoperatorii la rumegătoare UNESP-Botucatu

Monitorizarea tăuraşilor în perioada postoperatorie s-a realizat prin observarea de la distanţă la interval de o oră pentru primele 4-6 ore postoperatoriu şi apoi la interval de 6 ore, notând evoluţia şi modificările observate.

Bazându-ne pe modificările intra- şi postoperatoriiidentificate, a fost evaluată eficacitatea combinaţiilor analgezice utilizate şi stabilită necesitatea completării terapiei analgezice în primele 24 de ore postoperatoriu.

Rezultate şi discuţie

Castrarea este o procedură medicală larg răspândită şi absolut necesară în creşterea animalelor de rentă, însoţită de durere, ce poate avea influenţe negative multiple asupra bunăstării animalelor în primele 24 de ore postoperatoriu.

Monitorizarea intraoperatorie a viţeilor din cele patru grupe anestezice a evidenţiat o serie de modificări, cel mai probabil asociate tehnicii de contenţie în vederea realizării intervenţiei chirurgicale şi în mai mică măsură asociată senzaţiei dureroase induse de aceasta. Astfel, toţi subiecţii au vocalizat moderat pe parcursul intervenţiei chirurgicale. Frecvenţa respiratorie şi frecvenţa cardiacă au prezentat creşteri moderate încă de la începutul procedurii, cel mai probabil asociate tehnicii de contenţie şi pregătirii preoperatorii şi în mai mică măsură datorate senzaţiilor dureroase intraoperatorii. În ceea ce priveşte activitatea musculară motorie în cursul intervenţiei chirurgicale, aceasta a prezentat variaţii importante între cele patru grupe anestezice (tabelul 2).
 

Tabelul 2. Variaţia constantelor fiziologice şi a manifestărilor clinice urmărite intraoperatoriu la cele patru grupe anestezice
Tabelul 2. Variaţia constantelor fiziologice şi a manifestărilor clinice urmărite intraoperatoriu la cele patru grupe anestezice

Menţinerea poziţiei patrupodale este un factor important pe durata procedurii chirurgicale. Combinaţiile LT şi LX au determinat menţinerea poziţiei patrupodale, combinaţia LK a fost inconstantă în ceea ce priveşte poziţia, iar combinaţia XK a dus la imposibilitatea menţinerii poziţiei patrupodale (decubit). Acest lucru este datorat dozei mai mari decât cea normală a substanţelor utilizate, cât şi asocierii a două substanţe ce acţionează la nivel central (xilazină şi ketamină). În cazul combinaţiilor ce au determinat decubitul, reluarea poziţiei patrupodale se face destul de târziu, perioada de timp variind de la individ la individ.

De asemenea, un aspect important ce trebuie menţionat este timpul în care s-au instalat efectul analgezic şi durata acestuia. Astfel, efectul s-a instalat într-o perioadă mai scurtă (5-10 minute) atunci când au fost utilizate combinaţiile ce conţin lidocaină (LK, LT, LX), efectul maxim fiind atins după maximum 15 minute de la administrare. Efectul lidocainei persistă pentru cel mult o oră. Durata de acţiune este dependentă de substanţa cu care a fost asociată lidocaina. Combinaţia xilazină-ketamină a necesitat o perioadă mai lungă până în momentul instalării efectului (aproximativ 20-25 de minute), dar şi durata de acţiune a fost mai îndelungată (în medie, 4-6 ore).

Concluzii

Combinaţiile ce conţin ketamină (XK, LK) asigură o analgezie corespunzătoare atât pe durata intervenţiei chirurgicale, cât şi în perioada postoperatorie, fără necesitatea suplimentării acesteia.

Combinaţia LT a manifestat cele mai multe modificări în ceea ce priveşte evoluţia constantelor fiziologice şi a manifestărilor clinice, atât pe parcursul intervenţiei chirurgicale, cât şi în primele 24 de ore postoperatoriu, datorită acţiunii de scurtă durată şi cu efect strict local (fără efect sedativ la nivel central).

Poziţie patrupodală, extrem de importantă pentru recuperarea rapidă şi fără complicaţii locale postchirurgicale, a fost menţinută în cazul protocoalelor LT şi LX, inconstant menţinută în cazul combinaţiei LK şi cu imposibilitatea menţinerii acesteia în cazul combinaţiei XK.

Suplimentarea medicaţiei analgezice pentru următoarele 24-48 de ore postoperatoriu a fost absolut necesară în cazul protocoalelor LT şi LX sau al viţeilor la care au fost utilizate alte protocoale anestezice locoregionale care nu au permis reluarea rapidă a activităţii motorii, cu apariţia complicaţiilor locale (edem).

Pe baza observaţiilor clinice realizate, putem afirma că folosirea analgeziei multimodale asigură confortul chirurgical şi condiţii minime corespunzătoare de bunăstare a animalelor.

Bibliografie

  1. Bigham AS, Habibian S, Ghasemian F, Layeghai S. Caudal epidural injection of lidocaine, tramadol, and lidocaine-tramadol for epidural anesthesia in cattle. Journal of veterinary pharmacology and therapeutics. 2010; 33(5), 439-443.

  2. DeRossi R, Zanega NF, Alves OD, Carneiro RP, Ossuna MR, Jorge TP. Effects of caudal epidural ketamine and/or lidocaine on heifers during reproductive procedures: A preliminary study. The Veterinary Journal. 2010; 185(3), 344-346.

  3. Grubb TL, Riebold TW, Crisman RO, Lamb LD. Comparison of lidocaine, xylazine, and lidocaine-xylazine for caudal epidural analgesia in cattle. Veterinary Anaesthesia and Analgesia. 2002; 29(2), 64-68.

  4. McLennan KM. Why Pain Is Still a Welfare Issue for Farm Animals, and How Facial Expression Could Be the Answer. Agriculture. 2018;8:127. doi:10.3390/agriculture8080127.

  5. Fitzpatrick C, Chapinal N, Petersson-Wolfe C, Devries T, Kelton D, Duffield T, Leslie K. The effect of meloxicam on pain sensitivity, rumination time, and clinical signs in dairy cows with endotoxin-induced clinical mastitis. J Dairy Sci. 2013;96:2847-2856. doi: 10.3168/jds.2012-5855.

  6. Allen K, Coetzee J, Edwards-Callaway L, Glynn H, Dockweiler J, KuKanich B, Lin H, Wang C, Fraccaro E, Jones M, et al. The effect of timing of oral meloxicam administration on physiological responses in calves after cautery dehorning with local anesthesia. J Dairy Sci. 2013;96:5194–5205. doi:10.3168/jds.2012-6251.