CLIC

Evaluarea eficienţei metodelor de prevenţie a consumului de substanţe psihoactive la adolescenţi

  Assessing the efficiency of methods used for preventing the psychoactive substance abuse in teenagers

First published: 10 octombrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Psih.49.2.2017.1102

Abstract

Substance abuse among adolescents is a major public health threat in nowadays society, due to both its impact on others and to the high risk of developing associated psychic disorders. Numerous national and local programmes aim at stopping the phenomenon, but the growing number of youth addicted to certain psychoactive substances raises the alarm as far as the efficiency of these methods of prevention is concerned. In this meta-analysis we asses the efficiency of certain prevention methods for fighting substance abuse, respectively identifying the most efficient ones by reviewing the international studies published in this field. In order to identify the studies concerning prevention methods used to fight substance abuse, a search has been carried out in the data bases of PubMed, MedLine and PsychInfo using such keywords as addiction, substance abuse in adolescence. These have been combined with terms such as prevention and prevention programs. Based on a significant number of more than a thousand articles tackling the subject of methods used for prevention of substance abuse, then applying several filters, such as the age group of adolescents (340 articles), a final number of 5 eligible articles has been chosen to be used for this meta-analysis. As a result of the statistic analysis of the data collected, we can conclude that the prevention methods involving the family as a whole are more efficient than the ones focusing solely on the adolescent, respectively those involving peer interaction are far better received by adolescents as compared to methods in which information is provided by an adult. Similarly, methods based on modern technology are highly important.
 

Keywords
adolescent, substance abuse, addiction, prevention methods

Rezumat

Consumul de substanțe psihoactive în rândul adolescenților reprezintă, în contextul societății actuale, o problemă majoră de sănătate publică, atât din cauza impactului asupra celorlalți, cât și din cauza riscului crescut de dezvoltare a altor suferințe psihice. Numeroase programe locale și naționale încearcă să stopeze această tendință, dar numărul crescând al tinerilor care au dezvoltat dependență de anumite substanțe psihoactive ridică semne de întrebare asupra eficienței acestor metode de prevenție. În acest studiu urmărim evaluarea eficienței unor metode de prevenție a consumului de substanțe psihoactive, respectiv identificarea celor mai eficiente metode, prin trecerea în revistă a studiilor publicate la nivel mondial, în acest domeniu. Pentru a identifica studiile privind eficiența metodelor de prevenție a consumului de substanțe psihoactive au fost realizate căutări în bazele de date PubMed, MedLine și PsychInfo, folosind ca sintagme de căutare: addiction, substance abuse in adolescence. Acestea au fost combinate cu termeni ca: prevention, prevention programs. Pornind de la un număr semnificativ, de peste o mie de articole care dezbat subiectul metodelor de prevenție a consumului de substanțe psihoactive, aplicând mai multe filtre, cum ar fi cea a vârstei adolescentine (340 de articole), s-a ajuns la un număr final de 5 articole eligibile pentru această metaanaliză.
În urma analizei statistice a datelor colectate, putem concluziona că metodele de prevenție care implică familia ca întreg sunt mai eficiente decât cele care se rezumă la adolescent, respectiv cele care implică interacțiunea cu semenii prezintă receptivitate crescută în rândul adolescenților, față de metodele prin care informațiile vin de la un adult. De asemenea, putem sublinia importanța metodelor care se bazează pe tehnologii moderne. 
 

Introducere

Consumul de substanțe psihoactive în rândul adolescenților reprezintă, în contextul societății actuale, o problemă majoră de sănătate publică, atât din cauza impactului asupra celorlalți, cât și din cauza riscului crescut de dezvoltare a altor suferințe psihice. Societatea Americană de Adictologie (ASAM) definește adicția ca fiind o patologie cronică a creierului, care afectează circuitele responsabile de recompense, motivație și memorie. Aceste disfuncții pot avea consecințe la nivel biologic, psihologic, social și spiritual. Se pot manifesta prin încercarea obținerii unor recompense, ajutoare, prin încercarea obținerii atenției semenilor, a unui sprijin sau unei stări de bine, folosind anumite substanțe sau abordând anumite comportamente(1). Dintre factorii de risc care duc la apariția adicțiilor, cei mai importanți sunt legați de vârstă, de factorii genetici, de mediu și cei psihici, res­pectiv de moștenirea epigenetică transgenerațională. Vârsta adolescenței este perioada de maximă vulnerabilitate în fața substanțelor psihoactive(2). Nu este singura vârstă la care apar adicțiile, dar rezistența la tratament(3,4) face ca acest grup de vârstă să reprezinte o prioritate pentru politicile de prevenție a adicțiilor. 

Obiective

Obiectivul acestui studiu este o comparație între eficiența mai multor metode de prevenție a adicțiilor, respectiv identificarea celor mai eficiente metode. Diferite politici practicate în prevenția adicțiilor vizează aspecte diferite ale acestora, încearcând să reducă unul sau mai mulți dintre factorii de risc. Acest studiu, prin evaluarea și comparația mai multor studii, încearcă clasificarea metodelor de prevenție a adicțiilor, în rândul adolescenților, în ceea ce privește metodele prin care se intervine în sprijinul adolescentului.

Material și metodă

Identificarea studiilor
Pentru identificarea studiilor privind eficiența metodelor de prevenție a consumului de substanțe psihoactive au fost realizate căutări în bazele de date PubMed, MedLine și PsychInfo, folosind ca sintagme de căutare: addiction, substance abuse in adolescence. Acestea au fost combinate cu termeni ca: prevention, prevention programs. Pornind de la un număr semnificativ de articole (1254) care dezbat subiectul metodelor de prevenție a consumului de substanțe psihoactive, au fost aplicate mai multe filtre, în urma cărora s-au exclus acele articole care nu vizează populații de adolescenți (340 de articole), nu implică o intervenție activă în vederea scăderii apariției adicțiilor (11 articole), respectiv nu au ca rezultat o valoare statistică numerică, ajungând astfel la un număr de cinci articole, care evaluează în totalitate șase metode de prevenție a consumului de substanțe psihoactive (alcool sau droguri) în cazul adolescenților. Aceste cinci articole au fost considerate eligibile pentru acest studiu.
Tehnici de prevenție a adicțiilor
Articolele incluse în acest studiu evaluează eficiența mai multor tehnici de prevenție a adicțiilor, vizând diferite aspecte ale acestei patologii, atât prin ameliorarea factorilor de risc, cât și prin dezvoltarea factorilor protectivi, prin îmbunătățirea stării de sănătate mintală a pacienților sau creșterea nivelului de cunoștințe în acest domeniu.
În primul studiu selectat, ca metodă de prevenție a adicțiilor sunt utilizate tehnicile yoga. Yoga este din ce în ce mai frecvent practicată în școli, în vederea ameliorării sănătății, în vederea inducerii unei stării de bine și în vederea creșterii performanțelor elevilor(5). Studiile arată că practicarea unor tehnici de tip „minte-corp“, cum ar fi yoga și meditațiile sau mindfulness, reduce riscul apariției adicțiilor(6,7). Tehnica are la bază exerciții fizice și de respirație, precum și exerciții de relaxare și control al gândurilor(8).
Conrod și colaboratorii au evaluat o intervenție în prevenția adicției la școlari, bazată pe învățarea principiilor de bază ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale, respectiv ale terapiei motivaționale. Subiecții au fost separați în funcție de nivelul riscului apariției adicției. Intervențiile au vizat în primul rând ameliorarea simptomelor depresive, anxioase și ale agresivității. De asemenea, adolescenții au fost motivați în găsirea unor metode noi de coping(9). 
O altă metodă evaluată de un studiu selectat este una de învățare on-line. Această intervenție implică două module de ședințe informative, despre consumul de alcool, respectiv de canabis. Prima parte a fiecărui modul este formată dintr-un curs on-line individual, de 15-20 minute, vizionarea unui scurt film animat, bazat pe evenimente reale din viața adolescenților, în legătură cu consumul de alcool sau de canabis, acesta fiind urmat de consolidarea cunoștințelor, cu implicarea unui profesor, respectând un program prestabilit(10).
Doumas și colaboratorii compară două metode de prevenție cu utilizarea Internetului. Prima metodă evaluată este Web-based personalized normative feedback (WPNF), ale cărei rezultate sunt comparate cu rezultatele unei metode de Web-based education (WE). Metoda WPNF constă în completarea unui chestionar cu întrebări legate de obiceiurile privind consumul de alcool. Scopul este obținerea unui feedback personalizat cu privire la riscul legat de consumul de alcool, în funcție de nivelul riscului la fiecare subiect în parte. Durata intervenției este de 15 minute. Subiecții participanți la WE au fost expuși unei sesiuni informative online, de 45 de minute, care oferă informații generale despre consumul de alcool și consecințele acestuia(11).
Project Northland Chicago (PNC) a comunicat o metodă care se desfășoară pe durata a trei ani școlari și implică atât școala, cât și familia, precum și unele componente ale comunității. Se aplică sesiuni de învățare de la semeni, implicarea și educarea părinților, respectiv implementarea unor proiecte în folosul comunității gândite de adolescenți și organizarea comunității și a mediului înconjurător de către aceștia. Adaptarea PNC implică schimbări de suprafață ale curriculumului, extinderea programelor de acasă, servicii în folosul comunității, vizând mai mult interacțiunea cu semenii, punându-se mai mult accent pe comunitate și pe mediul înconjurător decât pe școală(12).

Rezultate

S-au identificat cinci articole eligibile pentru această metaanaliză, în care sunt evaluate șase metode diferite de prevenție a consumului de substanțe psihoactive la adolescenți. Aceste metode țintesc mai multe niveluri ale adicției și încearcă să contrabalanseze efectul unor factori de risc semnificativi. Studiile evaluate urmăresc evoluția consumului de alcool sau droguri, în urma intervențiilor de prevenție. Metodele de prevenție studiate au fost grupate în funcție de modalitatea prin care se intervine asupra subiecților și astfel au fost diferențiate cinci categorii, după cum urmează: metode educaționale, prin care se oferă informații simple subiecților, metode care oferă informațiile într-un mod personalizat pentru fiecare subiect, în funcție de riscul legat de consumul de substanțe psihoactive, metode bazate pe tehnici de bază din diferite forme de psihoterapie, metode prin care sunt combinate metode de relaxare cu exerciții fizice (yoga), respectiv o intervenție prin care sunt îmbinate mai multe metode, vizând atât subiectul, cât și mediul habitual al acestuia.
În urma prelucrării statistice, cu ajutorul programului Meta Analysis V3, a datelor obținute din articolele eligibile, putem concluziona că metodele de prevenție scad riscul consumului de substanțe psihoactive aproape cu 21% (OR = 0,792, 95% CI = 0,744 – 0,844, p<0,001) față de nivelul de risc evaluat la momentul inițial. După introducerea moderatorului în funcție de intervenție, s-au obținut rezultate diferențiate pe fiecare tip de intervenție. Interpretând rezultatele statistice, putem concluziona că cea mai eficientă metodă de prevenție a adicțiilor este cea care oferă informații personalizate pentru subiecți, scăzând riscul consumului de substanțe psihoactive cu aproape 49% (OR = 0,511, 95% CI = 0,401 – 0,651, p<0,001), față de nivelul de risc evaluat la momentul inițial. Prin comparația prevenției adicției prin metode de psihoterapie, res­pectiv combinarea metodelor de relaxare cu exerciții fizice, putem observa că varianta combinată aduce rezultate mai bune, o ameliorare a riscului cu aproape 32% (OR = 0,682, 95% CI = 0,513 – 0,908, p=0,009), față de o ameliorare de aproape 30% (OR = 0,709, 95% 
CI = 0,509 – 0,989, p=0,043) în primul caz. Metodele de prevenție prin învățarea simplă aduc de asemenea o ameliorare semnificativă a riscului de consum de substanțe psihoactive, de peste 37% (OR = 0,628, 95% CI = 0,537 – 0,733, p<0,001), făcând din această metodă ca a doua cea mai eficientă în scăderea riscului adicției. Dintre metodele evaluate, rezultatele cele mai modeste au fost obținute prin metoda de prevenție care combină mai multe intervenții și implică atât subiectul, cât și mediul acestuia, printr-o ameliorare de sub 11% (OR = 0,890, 95% CI = 0,824 – 0,961, p=0,003), valoare care înseamnă o ameliorare semnificativă statistic, dar sub nivelul celorlalte metode. Putem sublinia faptul că tehnicile de prevenție prin diferite forme de însușire a unor informații legate de consumul de substanțe psihoactive au adus ameliorări mult mai importante (49% și 37%) față de metodele care vizează îmbunătățirea stării psihice a subiecților prin diferite tehnici de relaxare și exerciții fizice, aducând o ameliorare mai puțin marcantă (32% și 30%).

Discuții

Metodele de prevenție a adicției, de orice natură ar fi acestea, aduc o ameliorare semnificativă statistic a riscului de apariție a consumului de substanțe psihoactive. Interpretând rezultatele obținute în această metaanaliză, putem concluziona că o metodă este cu atât mai eficientă cu cât se pune accent mai mare pe elementele de personalizare și cu cât intervenția este mai scurtă și compactă. Metoda PNC, în ciuda așteptărilor, a adus rezultatele cele mai modeste, ceea ce poate sugera că o intervenție mult prea lungă și mult prea complexă poate să-și piardă obiectivele principale. Diferența mică, dar în favoarea exercițiilor yoga, față de tehnicile de psihoterapie, poate fi interpretată în contextul simplității tehnicilor de psihoterapie însușite în cadrul intervenției, ceea ce a egalat tehnicile de psihoterapie cu tehnicile de relaxare din cadrul exercițiilor yoga, acestea din urmă fiind însoțite și de exerciții fizice. 

Rezultatele acestui studiu subliniază importanța furnizării informațiilor legate de riscurile consumului de substanțe psihoactive, față de metodele de ameliorare a stării de sănătate psihică a subiecților. De asemenea, trebuie să reținem importanța adresabilității directe și a personalizării informațiilor, în vederea obținerii unor rezultate semnificative în privința ameliorării riscului adicției față de substanțe psihoactive la adolescenți.

Bibliografie

  1. American Society for Addiction Medicine (2011). Public Policy Statement: Definition of Addiction. 
  2. Spear LP (June 2000). The adolescent brain and age-related behavioral manifestations. Neuroscience and Biobehavioral Reviews. 24 (4): 417–463.
  3. Catalano RF, Hawkins JD, Wells EA, Miller J, Brewer D (1990). „Evaluation of the effectiveness of adolescent drug abuse treatment, assessment of risks for relapse, and promising approaches for relapse prevention“. The International Journal of the Addictions. 
  4. Perepletchikova F, Krystal JH, Kaufman J (2008). Practitioner review: adolescent alcohol use disorders: assessment and treatment issues. Journal of Child Psychology and Psychiatry, and Allied Disciplines.
  5. Butzer B, van Over M, Noggle Taylor JJ, & Khalsa SBS (2015). Yoga may mitigate decreases in high school grades. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine: Ecam, ID 259814, 1-8.
  6. Dakwar E, & Levin FR (2009). The emerging role of meditation in addressing psychiatric illness, with a focus on substance use disorders. Harvard Review of Psychiatry, 17(4), 254-267.
  7. Kissen M, & Kissen-Kohn DA (2009). Reducing addictions via the self-soothing effects of yoga. Bulletin of the Menninger Clinic, 73(1), 34.
  8. Butzer B, LoRusso A, Shin SH, Khalsa SBS (2016). Evaluation of yoga for preventing adolescent substance use risk factors in a middle school setting: A preliminary Group – Randomized Controlled Trial. Journal of youth and adolescence, 46(3):603-632.
  9. Conrod PJ, O’Leary-Barrett M, Newton N, Topper L, Castellanos-Ryan N, Mackie C, Girard A (2013). Effectiveness of a selective, personality-targeted prevention program for adolescent alcohol use and misuse – A cluster randomized controlled trial. JAMA Psychiatry, 70(3):334-42.
  10. Newton NC, Teesson M, Vogl LE, Andrews G (2010). Internet-based prevention for alcohol and cannabis use: final results of the Climate Schools course. British journal of addiction, 105(4):749-59.
  11. Doumas DM, McKinley LL, Book P (2009). Evaluation of two Web-based alcohol interventions for mandated college students. Journal of substance abuse treatment, 36(1):65-74.
  12. Komro KA, Perry CL, Veblen-Mortenson S, Farbakhsh K, Toomey TL, Stigler MH, Jones-Webb R, Kugler KC, Pasch KE, Williams CL (2008). Outcomes from a randomized controlled trial of a multi-component alcohol use preventive intervention for urban youth: Project Northland Chicago. British journal of addiction, 103(4): 606–618.

Articole din ediţiile anterioare

CERCETARE | Ediţia 3 54 / 2018

Factori de risc şi factori de rezilienţă privind consumul de droguri la adolescenţii din România

Radu-Flaviu Oroian, Șef de lucrări dr. Bogdan Nemeş, Prof. dr. Doina Cozman

Studierea factorilor de risc şi a factorilor de rezilienţă ai adolescenţilor privind consumul de droguri reprezintă un pas important în înţelegerea...

20 septembrie 2018
PSYCHOTHERAPY | Ediţia 1 64 / 2021

Analiză a principalelor tipuri de psihoterapie folosite în tratamentul dependenţei de droguri

Alexandra Boloș, Cristina Nedelcu, Nicoleta Bobutanu, Corina Alexinschi, Marcel Găină, Ovidiu Alexinschi

Situaţia detaliată, exactă, la nivel naţional şi internaţional referitoare la dependenţa de droguri va avea întotdeauna unele puncte nevralgice. Co...

16 aprilie 2021
PREZENTARE DE CAZ | Ediţia 3 50 / 2017

Implicaţiile traumei în dezvoltarea psihozei

Ionela A. Bota, Monica A. Bilca, Istvan Z. Szasz, Alexandra A. Bota, Aurel Nireştean

Interesul asupra raporturilor dintre trauma din copilărie și adolescență și sănătatea mintală a crescut considerabil în ultimii ani. Este cunoscut ...

15 noiembrie 2017
SINTEZE | Ediţia 1 48 / 2017

Recomandări terapeutice în tulburarea afectivă bipolară a copilului și adolescentului

Andra Isac

Tulburarea afectivă bipolară (TAB) este o patologie cu prevalență în creștere în ultimii ani, care încă este intens dezbătută în psihiatria copilul...

04 septembrie 2017