Implementarea dietei ketogenice sub formă de meniu personalizat la un pacient diagnosticat cu glioblastom
Implementation of the ketogenic diet in the form of personalized menu for a patient diagnosed with glioblastoma
Abstract
Objectives. This article presents a case study of a patient diagnosed with glioblastoma, undergoing radiotherapy for six weeks. The main aim of the study was to observe the effects of diet on maintaining an optimal body weight during the treatment. At the same time, we sought to identify effective strategies to better integrate this type of diet into the patient’s personalized food plan. Thus, it was desired both to monitor the nutritional impact on the patient’s general state of health and to find practical and adaptable food solutions to his specific needs, in order to support both the recovery process and the quality of life during the oncological treatment. Methodology. The evolution of a 64-year-old male patient who underwent a dietary intervention during the six weeks of radiotherapy treatment was monitored. The patient was selected from a group of patients from the Integrative Nutrition Center in Bucharest, according to some inclusion criteria. The dietary intervention consisted exclusively of the implementation of a ketogenic diet containing fats with medium chain triglycerides (MCT), and the patient’s weight was assessed daily during the intervention. Results. At the start of treatment, the patient weighed 85 kg, having a Body Mass Index of 29. He was reported to have increased muscle mass and reduced fat mass, indicating a balanced body composition. His weight remained generally constant throughout the diet and radiotherapy treatment. Conclusions. The personalized dietary plan had a significant impact on weight management, helping to maintain it, a crucial aspect for cancer patients. In addition, a general improvement in health was observed. These results indicate that individually tailored dietary strategies can be highly effective in promoting recovery and improving overall well-being in patients diagnosed with cancer.Keywords
ketogenic dietdiet plancancerRezumat
Obiective. Acest articol prezintă un studiu de caz al unui pacient diagnosticat cu glioblastom, aflat în tratament cu radioterapie pe o durată de şase săptămâni. Scopul principal al studiului a fost observarea efectelor pe care le are dieta asupra menţinerii unei greutăţi corporale optime pe parcursul tratamentului. În acelaşi timp, s-a urmărit identificarea unor strategii eficiente pentru a integra cât mai bine acest tip de dietă în planul alimentar personalizat al pacientului. Astfel, s-au dorit atât monitorizarea impactului nutriţional asupra stării generale de sănătate a pacientului, cât şi găsirea unor soluţii alimentare practice şi adaptabile nevoilor specifice ale acestuia, pentru a sprijini atât procesul de recuperare, cât şi calitatea vieţii pe durata tratamentului oncologic. Metodologie. S-a monitorizat evoluţia unui pacient de sex masculin, în vârstă de 64 de ani, care a fost supus unei intervenţii dietetice pe durata celor şase săptămâni de tratament cu radioterapie. Pacientul a fost selectat dintr-un grup de pacienţi din cadrul Centrului de Nutriţie Integrativă din Bucureşti, conform unor criterii de includere. Intervenţia dietetică a constat exclusiv în implementarea unei diete ketogenice care conţine grăsimi cu trigliceride cu lanţ catenar mediu (MCT), iar greutatea pacientului a fost evaluată zilnic pe parcursul intervenţiei. Rezultate. La debutul tratamentului, pacientul cântărea 85 kg, având un indice de masă corporală de 29. Se menţionează că avea o masă musculară crescută şi o masă grasă redusă, indicând o compoziţie corporală echilibrată. Greutatea pacientului a rămas în general constantă pe durata dietei şi a tratamentului cu radioterapie. Concluzii. Planul dietetic personalizat a avut un impact semnificativ asupra gestionării greutăţii, contribuind la menţinerea acesteia, un aspect crucial pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice. În plus, s-a observat o îmbunătăţire generală a stării de sănătate. Aceste rezultate indică faptul că strategiile alimentare adaptate individual pot fi extrem de eficiente în promovarea recuperării şi îmbunătăţirea stării generale de bine a pacienţilor diagnosticaţi cu cancer.Cuvinte Cheie
dietă ketogenicăplan dieteticcancerIntroducere
Glioblastomul este cel mai frecvent şi agresiv tip de tumoră cerebrală primară la adulţi, având un impact semnificativ asupra sănătăţii şi calităţii vieţii pacienţilor. Se caracterizează prin creştere rapidă şi capacitatea de a invada ţesuturile învecinate, cu provocări semnificative privind tratamentul şi prognosticul.
Tumorile cerebrale, precum şi ale altor tumori ale sistemului nervos central (SNC), deşi rare, cauzează morbiditate şi mortalitate semnificative la toate vârstele(1).
Tratamentul standard pentru această afecţiune include rezecţia maximă fezabilă, urmată de radioterapie şi chimioterapie.
În ciuda progreselor de genetică moleculară şi în domeniul imagisticii cerebrale, dar şi a progreselor în domeniul tratamentului, glioblastomul rămâne o tumoră cu un prognostic nefavorabil şi cu o supravieţuire redusă a pacienţilor.
Pacienţii au o speranţă medie de viaţă de 12-18 luni şi mai puţin de 10% supravieţuiesc la cinci ani(2).
În ultimii ani, interesul ştiinţific pentru utilizarea dietei ketogenice ca abordare complementară a terapiei standard pentru cancer a crescut, în special în cazul tumorilor SNC.
Modelul dietei ketogenice a fost folosit încă de la începutul anilor 1920 în tratamentul cazurilor de epilepsie, în special la copii(3).
Acest model de dietă se caracterizează printr-un conţinut ridicat de grăsimi şi sărac în carbohidraţi. Dietele tradiţionale ketogenice constau în 90% grăsimi, 8% proteine şi 2% carbohidraţi. Diverse protocoale au sugerat o medie de 70-80% grăsimi, 5-10% carbohidraţi şi 10-20% proteine(4).
Dieta ketogenică reprezintă un model alimentar care determină corpul să producă cetone (substanţe precum b-hidroxibutirat, acetoacetat şi acetonă) ca principală sursă de energie în loc de glucoză. Cetonele sunt generate prin consumul ridicat de grăsimi din dietă. Producţia de cetone este stimulată de scăderea nivelului de glucoză şi de modificarea raportului dintre insulină şi glucagon în organism. Pentru a menţine glicemia constantă şi a preveni hipoglicemia severă, ficatul utilizează toate oxaloacetatele disponibile pentru gluconeogeneză(5,6).
Celulele tumorale sunt dependente de glucoză pentru creşterea şi supravieţuirea lor, în timp ce celulele rămase au flexibilitatea de a-şi modifica sursa de energie de la glucoză la corpi cetonici. Prin adoptarea unei diete ketogenice, celulele tumorale nu ar mai avea o sursă de energie pentru creşterea lor(7).
Strategiile nutriţionale care vizează modularea glicemiei pentru a explora dependenţa celulelor tumorale de glucoză nu au fost încă studiate şi investigate pe deplin, astfel încât datele clinice existente sunt limitate(8).
Totuşi, recent, cercetătorii au descoperit că dietele ketogenice ar putea îmbunătăţi în mod eficient controlul tumorii şi timpul de supravieţuire în gliom. Acestea ar putea modifica metabolismul celular, împiedicând creşterea tumorii şi în acelaşi timp crescând toleranţa celulelor normale la radioterapie şi chimioterapie.
Scopul principal al studiului a fost observarea efectelor pe care le are dieta asupra menţinerii unei greutăţi corporale optime pe parcursul tratamentului. În acelaşi timp, s-a urmărit identificarea unor strategii eficiente pentru a integra cât mai bine acest tip de dietă în planul alimentar personalizat al pacientului. Ne-am dorit atât monitorizarea impactului nutriţional asupra stării generale de sănătate a pacientului, cât şi găsirea unor soluţii alimentare practice şi adaptabile nevoilor specifice ale acestuia, pentru a sprijini atât procesul de recuperare, cât şi calitatea vieţii pe durata tratamentului oncologic.
Metodologie
S-a monitorizat evoluţia unui pacient de sex masculin, în vârstă de 64 de ani, diagnosticat recent cu glioblastom şi care a suferit o rezecţie parţială a tumorii. După intervenţia chirurgicală, pacientul a început un tratament standard de radioterapie care a durat şase săptămâni.
Pacientul a fost selectat dintr-un grup de pacienţi de la Centrul de Nutriţie Integrativă Dr. Albu din Bucureşti, în conformitate cu criteriile de includere, care au exclus pacienţii cu risc de malnutriţie, diagnosticul de cancere solide, fără tulburări digestive (constipaţie, balonare, diaree sau altă simptomatologie care să creeze disconfort digestiv) şi cu disponibilitatea de a urma recomandările dietetice.
Intervenţia nutriţională a constat în introducerea dietei ketogenice, care include grăsimi ce conţin trigliceride cu lanţ catenar mediu (MCT), în paralel cu radioterapia, cu un aport caloric zilnic situat între 2000 şi 2200 de calorii, limitat la maximum 85 g de proteine şi maximum 55 g de carbohidraţi pe zi.
Grăsimile MCT sunt absorbite mai eficient decât grăsimile cu lanţ lung, fiind transportate direct la ficat prin sângele portal şi fără a necesita carnitină pentru transportul în mitocondriile celulare pentru oxidare. Datorită acestor efecte metabolice, MCT-urile produc mai multe cetone per kilocalorie de energie, comparativ cu grăsimile cu lanţ lung.
Acest potenţial ketogen crescut înseamnă că o dietă cu MCT necesită o cantitate mai mică de grăsimi totale. În timp ce dieta ketogenică clasică oferă 90% din energie din grăsimi, o dietă cu MCT furnizează de obicei între 70% şi 75% din energie din grăsimi (atât MCT, cât şi grăsimi cu lanţ lung), permiţând astfel includerea unui număr mai mare de carbohidraţi.
Nivelurile de cetone şi glicemia au fost măsurate săptămânal, iar greutatea a fost monitorizată zilnic.
Procesul de intervenţie nutriţională a început cu o evaluare detaliată a obiceiurilor alimentare ale pacientului prin anamneză specifică, identificând accesul la alimente, mediul familial şi alţi factori relevanţi. Pe baza acestor informaţii, s-a dezvoltat un plan nutriţional personalizat care a inclus recomandări precise pentru calorii şi macronutrienţi, adaptate la nevoile specifice ale pacientului şi respectând identitatea sa culturală şi mediul din care provine.
Obiectivul nostru a fost să creştem calitatea vieţii pacientului pe durata tratamentului, dar să şi menţinem o greutate constantă.
Rezultate
Pe parcursul celor şase săptămâni de tratament cu radioterapie, pacientul a demonstrat o toleranţă bună la dieta ketogenică, fără efecte adverse majore.
Nivelurile serice de cetone şi glicemia au atins valorile normale pentru aceste condiţii.
În timpul perioadei de monitorizare, pacientul a prezentat o stabilitate a stării neurologice şi o calitate a vieţii îmbunătăţită.
Greutatea acestuia a fost menţinută, rezultând doar o scădere de 1,7 kg, aspect extrem de important în aceste cazuri.
La momentul prezentării la prima consultaţie, pacientul avea 85 de kilograme, iar în ziua 40 de monitorizare, acesta a ajuns la o greutate de 83,3 kilograme.
Ultimele investigaţii medicale după finalizarea şedinţelor de radioterapie au concluzionat o evoluţie extrem de bună a stării acestuia.
Modelul adaptat de noi de dietă ketogenică a inclus:
Un maxim de 55 g de carbohidraţi furnizaţi de legume verzi, dar şi fructe. A fost posibilă includerea unei cantităţi zilnice de fructe.
Un aport mediu total de grăsimi (185 g) ce conţin trigliceride cu lanţ catenar lung, dar şi cu lanţ catenar mediu (MCT).
Pentru a asigura aportul necesar de calorii şi a furniza grăsimi ce conţin trigliceride cu lanţ catenar mediu, s-au folosit zilnic circa 70 de grame de ulei din nucă de cocos ecologic Bio Natur Green.
De asemenea, am inclus un aport de 1 g de proteine per kg/corp rezultat din carne, peşte, brânzeturi şi iaurturi.
În figura 1 este prezentată evoluţia greutăţii pe parcursul celor 40 de zile.

La începutul studiului, pacientul avea o greutate de 85 kg. De-a lungul celor 40 de zile de radioterapie, greutatea sa a prezentat fluctuaţii, însă tendinţa generală a indicat o scădere ponderală. La finalul perioadei de tratament, pacientul cântărea 83,3 kg. Această scădere în greutate, de 1,7 kg, a fost considerată în limite normale, având în vedere schimbările dietetice şi stresul fiziologic asociat atât cu dieta ketogenică, dar şi cu tratamentul oncologic.
Rezultatele obţinute îndeplinesc obiectivele propuse, mai exact sugerează că dieta ketogenică poate fi implementată în siguranţă la pacienţii cu glioblastom în timpul radioterapiei, fără a provoca pierderi semnificative de greutate care ar putea compromite starea nutriţională a pacientului. Este important de menţionat că, pe lângă monitorizarea greutăţii, evaluările clinice au indicat o stare generală bună a pacientului, fără efecte adverse majore asociate dietei ketogenice.
Discuţie
Mâncarea joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii, în special pentru pacienţii care urmează tratamente pentru cancer. De aceea, dieta are o importanţă deosebită în contextul sănătăţii, iar un meniu personalizat, adaptat la nevoile individuale ale fiecărui pacient, este necesar pentru a asigura consistenţa în acest demers.
Numeroase studii preclinice şi clinice sugerează că dieta ketogenică poate avea un efect benefic în terapia tumorilor sistemului nervos central (SNC). Aceasta funcţionează prin combaterea metabolismului tumorilor, reducerea inflamaţiei, modificarea transcripţiei genelor patologice şi influenţarea micromediului tumoral. Printre avantajele dietei ketogenice se numără toxicitatea redusă, costurile scăzute şi uşurinţa aplicării(9).
În ceea ce priveşte supravieţuirea globală, în majoritatea studiilor, prognosticul pacienţilor cu glioame care au implementat dieta ketogenică drept terapie a fost mai bun în comparaţie cu cel al pacienţilor care au urmat terapia obişnuită(10,11).
Concluzii
Aceste rezultate sugerează că modelul nostru de protocol de dietă poate fi o terapie adjuvantă promiţătoare pentru pacienţii cu acest diagnostic.
Cu toate acestea, este necesar să se îmbunătăţească studiile clinice prin testarea dietelor ketogenice la scară mai mare, pentru a obţine date mai solide care pot confirma sau nu rezultatele utilizării acestei diete în cazul tumorilor SNC.
Pentru a face acest lucru, ar fi important ca fiecare secţie de oncologie să aibă experţi în nutriţie care lucrează şi colaborează cu personalul medical pentru a integra abordarea terapeutică clasică cu cea nutriţională.
Autor pentru corespondenţă: Liana Lascu (Conţiu) E-mail: liana.contiu@yahoo.com
Conflict of interests: none declared.
This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.
Bibliografie
-
Ostrom QT, Francis SS, Barnholtz-Sloan JS. Epidemiology of Brain and Other CNS Tumors. Curr Neurol Neurosci Rep. 2021;21(12):68.
-
Krex D, Klink B, Hartmann C, et al. German Glioma Network. Long-term survival with glioblastoma multiforme. Brain. 2007;130(Suppl 10):2596–2606.
-
Kossoff EH. More fat and fewer seizures: dietary therapies for epilepsy. Lancet Neurol. 2004;3(7):415-420.
-
Kossoff B, Turner W, Doerrer Z, Cervenka S., Henry M. The Ketogenic and Modified Atkins Diet Treatments for Epilepsy and Other Disorders, 6th Edition. Springer, New York, 2016.
-
Longo R, Peri C, Cricri D, et al. Ketogenic diet: A new light shining on old but gold biochemistry. Nutrients. 2019;11(10):2497.
-
Di Lorenzo C, Ballerini G, Barbanti P, et al. Applications of ketogenic diets in patients with headache: Clinical recommendations. Nutrients. 2021;13(7):2307.
-
Artzi M, Liberman G, Vaisman N, et al. Changes in cerebral metabolism during ketogenic diet in patients with primary brain tumors: 1H-MRS study.
-
J Neurooncol. 2017;132(2):267-275.
-
Wen PY, Kesari S. Malignant gliomas in adults [published correction appears in N Engl J Med. 2008 Aug 21;359(8):877]. N Engl J Med. 2008;359(5):492-507.
-
Kalyanaraman B. Teaching the basics of cancer metabolism: Developing antitumor strategies by exploiting the differences between normal and cancer cell metabolism. Redox Biology. 2017;12:833-842.
-
Sargaço B, Oliveira PA, Antunes ML, Moreira AC. Effects of the Ketogenic Diet in the Treatment of Gliomas: A Systematic Review. Nutrients. 2022;14(5):1007.
-
Dal Bello S, Valdemarin F, Martinuzzi D, Filippi F, Gigli GL, Valente M. Ketogenic Diet in the Treatment of Gliomas and Glioblastomas. Nutrients. 2022;14(18):3851-54.