Secretari de stat, sefi de secții clinice, manageri ai principalelor spitale din România și zeci de specialiști din 15 țări (printre care Danemarca, Norvegia și Marea Britania) s-au reunit la București, pe 5 octombrie, în cadrul celei de-a II-a ediții a Convenției Române a Spitalelor. Scopul: schimbul de bune practici și îmbunătățirea actului medical din țara noastră.

Experții medicali au susținut prezentări pe teme ca: managementul calității serviciilor medicale, medicina personalizată și oncologia, servicii e-health, managementul spitalelor publice și private.

În deschiderea evenimentului, prof. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, a declarat: „Avem nevoie și de un plan de acțiune, de o strategie pe termen lung, de o planificare și o monitorizare riguroasă pentru ca această convenție să nu rămână la nivel declarativ. Sistemul de sănătate din România, o știm cu toții, se confruntă cu multe provocări pe care nu aș vrea să le amintesc aici pentru că sunt convinsă că vă sunt binecunoscute. Aș vrea să îmi manifest optimismul vis-a-vis de viitor și speranța că vom dovedi cât mai curând că înțelegem faptul că investiția în sănătate este o investiție în viitor.”

Președintele Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean, a atras atenția că timpul care ar trebui alocat îngrijirii pacintului este consumat de apariția de norme, protocoale și ghiduri.

„Au apărut în schimb norme, protocoale, ghiduri, toate în sarcina corpurilor profesionale din sănătate care vă spun, ca medic, ne consumă din timpul alocat direct îngrijirii efective și stresează personalul din sănătate pe această sarcină, încă una adăugată celei de a îngriji pacientul și de a-ți dărui tot timpul acelui pacient și nu documentelor despre el, dar, mă rog, și acelea trebuie făcute.”
 

Despre acreditări a vorbit și dr. Zdenka Cebasek-Travnik președintele Camerei Medicilor din Slovenia, organizație profesională independentă a medicilor și doctorilor stomatologi.

„Avem nevoie de acreditări? La ce și cui folosesc? Agențiilor care le eliberează? Aceste agenții dobândesc bani frumoși de pe urma acreditărilor, după cum vedem și în Slovenia. Este în beneficiul pacienților? Nu sunt atât de sigură de acest lucru”, conchide dr. Cebasek-Travnik, menționând că ar trebuie să ne orientăm spre îmbunătățirea actului medical, nu spre blamarea medicilor.

Danemarca, leader mondial în managementul spitalier, a fost reprezentată la conferință de către Hans Erik Henriksen, directorul executiv al Sistemului Danez de Sănătate. Acesta a subliniat importanța digitalizării serviciilor medicale.

Portalul danez e-health (www.sundhed.dk) a fost inaugurat încă din 2003, bază de date online cu istoricul medical al fiecărui cetățean. Hans Henriksen mărturisește că, înainte, mult din timpul personalului medical se pierdea cu înregistrarea și căutarea informațiilor legate de pacient. Henriksen a atras atenția și asupra rolului medicului de familie, precizând că, în țara sa, 9 din 10 cazuri medicale sunt rezolvate de către doctorul de familie, prevenind astfel supraîncărcarea medicilor specialiști.
 

Dr. Adrian Udrea, președintele Asociației Naționale a Oncologilor Privați din România, a reamintit auditorului de lipsurile din spitale și de necesitatea unor standarde de calitate în domeniu.

„Nu există nici un plan pentru dezvoltarea specialității, de oncologie, și nici un fel de control de calitate. Casa Națională, așa cum știti, este un organism care se uită la cantitatea de hârtii și nu au, practic, angajați profesionali (…) 90% din departamentele de radioterapie din România sunt vechi și nu există nici un fel de control de calitate. Nu există nici un fel de training certificat pentru asistentele în oncologie, ceea ce, în ziua de astăzi, în Europa este absolut obligatoriu. Nici o asistentă medicală nu poate lucra în Occident dacă nu are un curs de formare în oncologie.”, a precizat dr. Udrea.

Profesioniștii medicali din străinătate i-au încurajat pe colegii români să se asocieze și să colaboreze pentru îmbunătățirea actului medical. „Vă încurajez și vă invit să formați o asociație națională a spitalelor din România și să deveniți un actor important pe scena medicală. Vocea acestei părți de Europa este oricum una destul de slabă”, a precizat prof. dr. Jaroslaw J. Fedorowski, președintele Federației Spitalelor din Polonia.

„Pacientul care înainte murea din cauza unei afecțiuni, acum trăiește și dezvoltă comorbidități. Deci, spitalele construite acum 60, 100 de ani nu mai fac față cerințelor actuale”, a declarat invitatul din partea Băncii Mondiale, specialistul în Sănătate Publică Marcelo Bortman. Acesta a încurajat managerii spitalelor din România să colaboreze, dând exemplul Institutului Oncologic București și al Institutului Clinic Fundeni, între care nu există o coordonare precisă, ci fie o lipsă, fie o suprapunere a serviciilor medicale oferite.