Asociaţia Prematurilor semnalează aspecte îngrijorătoare privind natalitatea redusă şi cazurile de minore care devin mame. Numărul total de naşteri a scăzut în 2021 şi este cel mai mic din 1930 încoace, arată reprezentanţii asociaţiei.

Pentru anul 2021, rata de prematuritate în România a fost de 8,3% din 180.735 de naşteri, se arată într-un comunicat.

Anul trecut, cifrele demografice au atins recorduri negative:

• 15.000 de copii născuţi prematur (între 22 şi de 37 săptămâni)
• cel mai mic număr de săptămâni la care a venit pe lume un nou născut - 22 săptămâni
• cea mai scăzută vârstă a mamei care a născut -  11 ani
• 7.447 de minore au devenit mame între 11 şi 17 ani, inclusiv
• 686 minore (12-14 ani, inclusiv) au devenit mame
• 1.325 minore au devenit mame la 15 ani
• 2.251 minore au devenit mame la 16 ani

S-a atins şi câteva recorduri absolute, notează Asociaţia Prematurilor:

• a crescut vârstă mamei la 50 de ani şi peste
• 5.669 de femei au devenit mame între 40 şi 45 de ani, inclusiv
• 79 de femei au devenit mame la 46 de ani
• 37 femei au devenit mame la 47 de ani
• 28 femei au devenit mame la 48 de ani
• 20 de femei au devenit mame la 49 de ani
• 32 de femei au devenit mame  la 50 de ani şi peste
• 3.047 naşteri gemelare
• 58 de naşteri tripleţi

 În topul judeţelor din ţară cu cele mai multe naşteri prematuri, locul 1 este ocupat de Bucureşti, cu 1.376 de naşteri înainte de termen. Urmează judeţul Iaşi, cu 660 naşteri premature, Dolj -  659 prematuri, Constanţa -  605 şi Vaslui -  602. 

„Prematuritatea este o realitate alarmantă, care afectează peste 30.000 de părinţi, anual, în România”, a spus Diana Gămulescu, fondator al Asociaţiei Prematurilor.

 Rata de prematuritate se menţine, de 10 ani, la 8-10%, procentul fiind ridicat, a subliniat ea.

„Aceste statistici arată că avem nevoie urgent de politici noi de sănătate privind suportul acordat maternităţilor de stat, atât prin extinderea secţiilor de prematuri, investiţii semnificative în aparatura modernă şi consumabile cât şi de creşterea competenetelor maternităţilor de grad II la nivel naţional, astfel încât să poată trata prematuri (...) cu complicaţii severe la naştere, fară să mai solicite transfer către unităţile universitare şi regionale. România are nevoie de un număr mai mare de personal medical neonatal, de programe şi măsuri de prevenţie a sarcinilor la minore, astfel încât copiii să nu mai nască copii”, a mai spus Diana Gămulescu.

Asociaţia Prematurilor va continua să strângă fonduri pentru achiziţia de echipamente şi să dezvolte programe dedicate părinţilor cu prematuri.