Secțiunea de Știinţe Umaniste a Institutului de Cercetări al Universităţii din București a organizat joi, 9 noiembrie, conferinţa interdisciplinară „Rethinking Disease. New Theoretical Foundations for Clinical Treatment”. Profesori, medici, filozofi, studenţi și invitați din străinătate au dezbătut și prezentat lucrări care relevă perspective noi asupra unei teme clasice, tratamentul clinic.

Prof. dr. Heinz Katsching, Profesor Emeritus al Universității din Viena, aruncă în ring întrebarea „Sunt psihiatrii o specie pe cale de dispariţie?” şi oare va mai rezista profesia şi în a doua jumătate a secolului XXI. Aspectele pot duce la pierderea din credibilitate a profesiei, explică prof.dr. Katsching, sunt: încrederea din ce în ce mai scăzută în exactitatea diagnosticării și în clasificarea afecțiunilor, lipsa unei demarcații clare între psihiatrie și alte domenii, insatisfacția pacienților sau competiția cu domeniile conexe.

„Este psihiatria, oare, astrologia modernă? Și va dispărea ca profesie? De asemenea, la nivel mondial, sunt din ce în ce mai puțini studenți care aleg să studieze psihiatria”, punctează prof. dr. Heinz Katschnig. „Dilema persistă și s-ar putea ca, în viitor, psihiatrilor să le revină doar pacienții dificili, agresivi, pe care ceilalţi terapeuţi nu îi vor”, glumeşte prof. dr. Heinz Katschnig.

Profesor Alexandra Pârvan, doctor în filosofie, psihoterapeut şi lector la Universitatea din Pitești, propune o abordare holistică a pacientului şi un tratament nu doar al corpului fizic, ci al ”corpului electric” pentru că, așa cum au demonstrat și studiile, ratele de vindecare sunt mult mai mari atunci când pacientul beneficiază de o îngrijire paliativă și are o relaţie armonioasă cu medicul său.

„De foarte mulți ani, revistele de neurologie şi psihiatrie din Statele Unite ale Americii, spre exemplu, include, pe lângă clasicele articole de specialitate, şi poezii. Este o practică acum comună ca medicii, în școlile americane, să studieze și ceea ce se cheamă medicină narativă sau gândire reflexivă, cursuri în timpul cărora studenții analizează și dezbat poezii medicale, scopul fiind dezvoltarea empatiei față de pacient”, explică prof. Alexandra Pârvan.

Dr. Cristian Sever Oană atrage atenția că medicina este o profesie vocațională. ”Studenții petrec primii trei ani în laborator, dar următorii trei și perioada de rezidențiat îi petrec în spital, unde pot urma exemplul profesorilor lor. Eu îi rog pe studenții mei să citească <<Salonul nr. 6>> de Cehov sau <<Moartea lui Ivan Ilici>> de Lev Tolstoi.”

Filosof şi profesor Ion Copoeru de la Universitatea Babeș-Bolyai a prezentat lucrarea “Categorisirea ca o formă de violenţă (studiu de caz: adicţia)”, iar dr. Valentin-Veron Toma, atropolog şi cercetător ştiinţific al Academiei Române, a adus la masa de discuţii tema “Dincolo de reducţionism: cultură, psihiatrie şi boala mintală.”

Profesorii organizatori Alexandra Pîrvan şi prof. Jennifer Radden, de la Universitatea din Massachusetts, au moderat discuţia dintre profesioniştii prezenţi la conferinţă, pe teme centrate în jurul pacientului şi a bunăstării acestuia.