Celule stem din cozile de șoareci și, apoi, modificate ar putea avea un potențial real de a lupta și proteja încheieturile împotriva artritei. Folosind tehnica CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats), gena responsabilă de inflamarea membranei sinoviale a fost înlăturată din celulele stem de la șoareci și înlocuită cu o altă genă care luptă împotriva inflamației prin eliberarea unui medicament biologic.

În momentul de față, medicamentele folosite în tratarea artritei sunt administrate sistematic și nu acționează direct asupra încheieturilor pacientului. Prin urmare, medicamentația afectează întreg sistemul imunitar, putând provoca efecte secundare precum infecțiile. Totuși, prof. Farshid Guilak de la Facultatea de Medicină de la Universitatea Washington este optimist: „ Scopul nostru acum este să dezvoltăm un vaccin pe baza acestor celule stem modificate care să aibă o acțiune antiinflamatoare asupra încheieturilor pacientului, dar care poate fi administrat numai când este nevoie. Dacă această strategia se va dovedi eficientă, celulele stem modificate ar putea bloca dezvoltarea inflamației doar când sunt depistate semnale inflamatorii.”

Celulele stem de la șoareci au fost întâi create in vitro, apoi s-a folosit tehnica CRISPR pentru a înlocui gena cu inhibitor TNF-α. În decursul a câteva zile, celulele au fost programate să se dezvolte în celule cartilaj și să producă țesut cartilaginos. Cercetătorii au observat că aceste noi celule cartilaginoase sunt imune inflamației.

Cercetătorii speră că acest studiu să poată fi reprodus pe animale și, în viitor, să dezvolte un nou tratament. Un strat protector se formează odată ce țesutul inflamat intră în contact cu cartilajul dezvoltat din celule stem modificate și inhibitorul TNF-α este eliberat. „Credem că un astfel de tratament ar putea funcționa și pentru alte sisteme care depind de o buclă de feedback. Pentru diabet ,de exemplu, am putea crea celule stem care să depisteze glucoza și să declanșeze, ca răspuns, producția de insulină”, explică profesorul Guilak.

Sursa: European Medical Journal