Unul din cinci pacienți spitalizați au prezentat reacții adverse în urma administrării de antibiotice, potrivit unui studiu efectuat la spitalul Johns Hopkins din Baltimore, Statele Unite ale Americii.

„Deși antibioticele pot avea un rol critic în tratarea pacientului când sunt prescrise adecvat, cercetările noastre subliniază importanța administrării chibzuite pentru a reduce efectele adverse”, menționeză dr. Pranita D. Tamma de la Universitatea de Medicină Johns Hopkins.

Cercetătorii au analizat fișele medicale a 1488 de pacienți, internați la spitalului Johns Hopkin între septembrie 2013 și iunie 2014, cărora le-au fost administrate antibiotice pentru cel puțin 24 de ore. Studiul a exclus pacienții care au primit antibiotice pentru afecțiuni neinfecțioase, regimuri antituberculoase sau antibiotice topice ori inhalate.

Studiile au relevat că 20% dintre pacienți au prezentat cel puțin o reacție adversă la antibiotice. 19% din total fuseseră tratați într-un regim necorespunzător, iar din aceștia 20% au prezentat efecte adverse, inclusiv infecții cu clostridium difficile.

Din totalul de efecte adverse, 57% s-au manifestat în primele 30 de zile și 42% în interval de 90 de zile. Din reacțiile manifestate pe durata de 90 de zile, cele mai multe au fost infecții cu bacterii rezistente la medicamente (61%) și 39% - cazuri de colită. Mai mult, cu fiecare 10 zile în plus de tratament antibiotic, riscul pacienților de a dezvolta reacții adverse crește cu 3%.

Cercetătorii au subliniat că, în comparație cu studii precedente bazate pe date administrative, „în acest caz, fișele medicale ale pacienților au fost revizuite de către medici specializați în boli infecțioase și farmaciști, care să identifice dacă efectele adverse au fost cauzate de administrarea recentă de antibiotice sau de alți factori anteriori.” În schimb, cercetătorii au subliniat și limitările studiului: acesta nu a inclus cazuri de administrare prelungită sau inadecvată a antibioticelor, deci posibil ca efectele adverse să fie mai des întâlnite decât studiul a relevat. În plus, protocolul de administrare al antibioticelor diferă de la spital la spital.

„Credem că rezultatele cantitative ale studiului despre riscul efectelor adverse ar trebui luate în calcul și cântărite de medici înainte de inițierea sau întreruperea tratamentului antibiotic și acordată o mai mare importanță protocolului de administrare.”

Efectele monitorizate în primele 30 de zile post-administrare au fost reacții gastrointestinale, dermatologice, musculare și osoase, hematologice, hepato-biliare, renale, cardiace și neurologice.  Pacienții au fost monitorizați 90 de zile pentru colită și infecții cu bacterii rezistente la medicamente.

Vârsta medie a pacienților a fost de 59 de ani, mai mult de jumătate fiind femei. Perioada medie de spitalizare a fost de 4 zile și cele mai des prescrise antibiotice au fost cefalosporine de generaţia a 3-a, vancomicină, administrată parenteral, și cefepimă.

Sursa: Medscape