Secvenţierea genomică a permis lumii să monitorizeze noile variante de coronavirus pe tot parcursul pandemiei. Acum, cercetătorii britanici intenţionează să utilizeze acest proces pentru a înţelege mai bine o serie de alţi agenţi patogeni care provoacă afecţiuni respiratorii, de la gripă la virusul sinciţial respirator.

Studiul vizează obţinerea mai multor informaţii despre ameninţările cunoscute şi, posibil, despre cele emergente, a declarat echipa de oameni de ştiinţă de la Institutul Wellcome Sanger, în colaborare cu Agenţia pentru siguranţă sanitară din Marea Britanie, informează Reuters şi Agerpres.

Lumea nu a avut niciodată acces la informaţii în timp real referitoare la aceste virusuri, obţinute de oamenii de ştiinţă despre SARS-CoV-2 prin secvenţierea a milioane de genomuri, a declarat Ewan Harrison, directorul Iniţiativei privind virusurile respiratorii şi microbiom.

Iniţiativa îşi doreşte de asemenea să afle detalii amănunţite referitoare la modul de transmitere şi la evoluţia virusurilor în faţa răspunsului sistemului imun uman.

„Sperăm că prin extinderea capacităţii noastre de secvenţiere a acestor virusuri în mod rutinier vom putea să construim pe baza activităţii în desfăşurare asupra COVID, supra-alimentând astfel eforturile de cercetare pentru a înţelege transmiterea acestor virusuri, dar şi pentru a contribui la dezvoltarea unor noi tratamente şi vaccinuri”, a spus Ewan Harrison.

Scopul este acela ca supravegherea genomică de acest tip să devină o normă.

În cadrul studiului vor fi folosite probe rămase de la tampoanele nazale utilizate pentru diagnosticarea COVID-19, secvenţierea SARS-CoV-2, depistarea virusului respirator sinciţial şi alte virusuri respiratorii comune, într-un proces combinat.

În timp ce unele dintre virusurile vizate provoacă în general simptome uşoare, asemănătoare răcelii, altele pot conduce la îmbolnăviri grave, în special în rândul categoriilor de populaţie vulnerabile.

Numărul cazurilor de COVID-19, gripă şi virus respirator sinciţial a crescut în această iarnă în emisfera nordică într-o aşa-numită „tripledemie”, care pune presiune pe spitale din mai multe ţări.

Echipa de cercetători a precizat că, în viitor, această iniţiativă ar putea răspunde la întrebări referitoare la astfel de focare.

Totodată, iniţiativa îşi propune să secvenţieze tot ceea ce se regăseşte într-un tampon nazal folosit, inclusiv specii virale, bacteriene şi fungice pentru a se studia modul în care acestea se modifică pe parcursul infecţiei.

Iniţiativa cu durata de cinci ani va debuta în primăvara acestui an şi va fi finanţată de Institutul Wellcome Sanger.