Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a demarat, la 25 martie, un studiu pilot de anvergură, menit să identifice cele mai importante nevoi ale pacienţilor români şi provocările sistemice cu care se confruntă aceştia, în contextul în care datele statistice arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte starea sănătăţii orale şi pe penultimul loc la numărul mediu anual de consultaţii stomatologice.

Demersul va putea genera, astfel, o îmbunătăţire a politicilor publice, cu sprijinul autorităţilor naţionale, europene, asociaţiilor de pacienţi şi industriei de profil, se arată într-un comunicat.

Demararea studiului naţional a fost făcută de CMSR prin intermediul unei conferinţe, organizată cu sprijinul Ministerului Sănătăţii. În cadrul evenimentului, au luat cuvântul Alexandru Rafila - ministrul Sănătăţii; dr. Florin Lăzărescu - preşedintele CSMR; prof. dr. Conf. Adrian Streinu-Cercel - preşedintele Comisiei de Sănătate din Senatul României; dr. Diana Loreta Păun - consilier prezidenţial pe probleme de sănătate; prof. Dr. MSc Hrvoje Pezo - preşedintele Federaţiei Europene a Autorităţilor Stomatologice Competente şi a Autorităţilor de Reglementare din Europa (FEDCAR); Răzvan Vulcănescu - partener strategic relaţii publice PALMED; prof. dr. Paula Perlea - preşedintele Societăţii Române de Stomatologie; Diana Plătică - preşedintele Organizaţiei Studenţilor Stomatologi din Cluj-Napoca; şi Bogdan Păunescu - preşedintele Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS).

Absenţa unor politici naţionale

Principalele provocări cu care se confruntă sistemul de sănătate orală din România sunt absenţa unei politici naţionale clare în acest domeniu, subfinanţarea serviciilor stomatologice de bază de către stat, educaţia deficitară a populaţiei în privinţa igienei, a factorilor de risc şi a importanţei prevenţiei, precum şi dificultăţile în culegerea şi analiza datelor relevante care să conducă la o analiză aprofundată a problemelor sistemice şi la identificarea unor abordări cuprinzătoare pentru gestionarea acestora.

De altfel, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a evidenţiat, la rândul său, lipsa de politici publice coerente în domeniul sănătăţii orale în România şi a arătat că lipsa educaţiei şi informării adecvate reprezintă cauza principală a problemelor dentare majore în România, cum ar fi cariile şi paradontopatiile. El a adus în discuţie un program de igienă orală implementat în rândul şcolarilor la începutul anilor 2000, care a avut rezultate promiţătoare, dar care a fost încheiat ulterior,  precum şi un program de prevenţie desfăşurat de Colegiul Medicilor Stomatologi din Bucureşti, pledând pentru dezvoltarea şi implementarea unor astfel de programe la nivel naţional, începând cu screeningul dentar pentru copii şi continuând cu tratamentul cariilor simple şi sigilarea dentară.

În acest sens, preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, prof. dr. Adrian-Streinu Cercel a insistat pe necesitatea unor demersuri pe lângă Ministerul Educaţiei pentru punerea în aplicare a programului Educaţia pentru Sănătate, disciplină obligatorie conform legii 198 a învăţământului preuniversitar în planurile-cadru şi în programa şcolară adaptată pe nivele de vârstă. Potrivit acestuia, sănătatea orală este o problemă de sănătate publică, care necesită un cadru legislativ solid, în special pentru abordarea afecţiunilor cu care se confruntă sau se pot confrunta aceştia, motiv pentru care a făcut apel la eforturi agregate la nivelul profesioniştilor din domeniu pentru prioritizarea subiectului pe agenda publică şi legislativă.

Accent pe prevenţie

De asemenea, reprezentantul Federaţiei Europene a Autorităţilor Stomatologice Competente şi a Autorităţilor de Reglementare din Europa, dr. Hrvoje Pezo, a explicat că, în prezent, tratamentul nu mai este singurul obiectiv al medicilor stomatologi, ci aceştia se bazează pe o bună prevenţie a afecţiunilor dentare şi doresc asigurarea actului medical la standarde foarte înalte de calitate în baza unor reglementări clare şi care să promoveze o comunicare clară medic-pacient cu accent pe calitatea serviciilor şi nu pe costul acestora.

Tot cu referire la provocările sistemului de sănătate orală, ministrul Rafila a precizat că accesul la servicii stomatologice este limitat în ţară din cauza privatizării masive a acestui sector şi a sumelor relativ mici decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru serviciile stomatologice, fapt care descurajează cabinetele să încheie contracte cu statul. Activitatea cabinetelor stomatologice este finanţată de sistemul public în proporţie de doar 5%, comparativ cu media OCDE, care este de 31%. Potrivit datelor agregate de Eurostat şi Ernst&Young, care se află într-o colaborare cu Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), 19% din cifra de afaceri a pieţei serviciilor de sănătate private era asigurată în 2020 de activităţile stomatologice. Astfel, ministrul a îndemnat medicii şi autorităţile locale să colaboreze pentru a găsi soluţii care să îmbunătăţească accesul la servicii stomatologice, în special în comunităţile mai mici şi mai izolate, sugerând redeschiderea cabinetelor stomatologice în şcoli şi în sediile unităţilor administrative-teritoriale.

Legat de acest subiect, preşedintele CMSR, Florin Lăzărescu, a menţionat că organizaţia pe care o conduce se află în negocieri cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru mărirea plafonului pentru servicii dentare de bază şi decontarea integrală a costurilor procedurilor efectuate în regim de urgenţă pentru a îmbunătăţi accesul românilor la diagnosticare şi tratamente.

Ministrul Sănătăţii a subliniat în acest sens importanţa implicării Colegiului Medicilor Stomatologi şi a autorităţilor locale în aceste demersuri, subliniind necesitatea de a găsi soluţii pentru ca cel puţin ocazional să se efectueze screening stomatologic în şcoli pentru copiii din aceste zone. Un exemplu de bune practici se regăseşte la Braşov, acolo unde preşedintele Asociaţiei Medicilor Dentişti din acest judeţ coordonează o echipă care se ocupă de tratamentul stomatologic al copiilor cu dizabilităţi, promovând, totodată proiecte de educaţie pentru sănătate în şcolile de la nivel judeţean.

Recomandări de programe

Ţinând cont de cele menţionate anterior, studiul demarat de CMSR va aduce multiple beneficii pentru sănătatea orală a românilor. Pe baza rezultatelor obţinute, se vor putea formula recomandări de politici şi programe naţionale, se va putea aloca adecvat fonduri publice şi se va putea atrage atenţia asupra importanţei sănătăţii orale în agenda publică.

Scopul principal al studiului este identificarea problemelor specifice de sănătate orală, cum ar fi edentaţia, cariile, afecţiunile parodontale şi cele ortodontice. De asemenea, se va acorda o atenţie deosebită obiceiurilor de igienă orală, alimentaţiei, accesului la serviciile dentare şi impactului factorilor de risc precum consumul de alcool şi tutun.

Concluziile preliminare ale acestui studiu vor fi de o importanţă crucială, luând în considerare contextul actual al sănătăţii orale în România. Un studiu clinic anterior, realizat în 2022 pe baza raportării INSP, a evidenţiat anumite probleme, mai ales în rândul copiilor. Astfel, se constată că mulţi copii necesitau tratament curativ sau preventiv, iar o proporţie semnificativă dintre aceştia nu vizitaseră un cabinet stomatologic în ultimul an.

Studiul-pilot va fi condus de 172 de medici stomatologi din întreaga ţară, care vor analiza în detaliu starea orală a pacienţilor.

Până la data de 26 aprilie, 62 de medici din mediul rural vor evalua fiecare câte 20 de pacienţi, în timp ce cei 110 medici din mediul urban vor evalua câte 10 pacienţi. Această cercetare amplă va acoperi o gamă diversă de categorii de vârstă, de la copii cu dentiţie temporară la adulţi cu dentiţie permanentă.