Conferinţa „Dreptul la Reveria Vârstei” – organizată în Senatul României pe 1 octombrie, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice – a adus la aceeaşi masă reprezentanţi ai Parlamentului, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, organizaţii non-guvernamentale şi furnizori de servicii de îngrijire pentru vârstnici. „Mi-aş dori ca statul să facă mai mult (…) dar cred că soluţia pentru vârstnicii din România va veni din mediul privat”, a declarat Dan Petre, sociolog şi conf. univ. la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Evenimentul a avut ca temă centrală drepturile vârstnicilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora, cu accent pe educarea societăţii în privinţa nevoilor şi drepturilor persoanelor de vârsta a treia.

Autonomia vârstnicului

Măriuca Ivan, fondatorul şi directorul Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă, a prezentat proiectul Butonul Roşu, un model care ar putea fi replicat şi de autorităţi. Sistemul implică purtarea unei brăţări cu ajutorul căreia vârstnicul poate cere teleasistenţă medicală şi sprijin prin apăsarea butonului roşu de pe brăţară. În caz de urgenţă, un echipaj medical este trimis acasă la pacient. Acest sistem oferă autonomie vârstnicului, dar şi siguranţa că nu este singur şi poate cere ajutor atunci când are nevoie.

Mai mult, sistemul Butonul Roşu triază multe apelurile care altfel ar ajunge la Serviciul de Urgenţă 112, declară Măriuca Ivan.
 

Lipsa finanţării

Câteva dintre problemele cu care se confruntă sistemul de îngrijire a vârstnicilor, identificate în cadrul mesei rotunde din 1 octombrie, au fost:

• lipsa personalului necesar pentru astfel de servicii de rezidenţă şi îngrijire a vârstnicilor
• lipsa finanţării coerente din partea statului
• informarea deficitară a vârstnicilor şi familiilor acestora cu privire la serviciile sociomedicale de care pot beneficia, dar şi informarea privind drepturile pe care le au şi modul în care le pot accesa (90 de zile de îngrijire la domiciliu decontate de către CNAS, spre exemplu)
• lipsa unei entităţi care să reprezinte interesele furnizorilor de servicii pentru vârstnici.

Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a declarat că este deschis propunerilor venite din partea asociaţiilor non-guvernamentale şi a furnizorilor de servicii, deoarece „nici noi nu le ştim pe toate”.

Măriuca Ivan, directorul Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă, a salutat deschiderea preşedintelui CNAS şi a declarat:

„Nu neapărat banul este foarte important, ci modul cum ajunge la ban. Ce încercăm noi în viitorul foarte apropiat este să venim cu o propunere către Casa de Asigurări, ca îngrijirile la domiciliu nu numai să fie bine finanţate, dar să fie foarte bine gestionate. Pentru că, în acest moment, birocraţia şi normele sunt atât de laborioase, încât nimeni nu mai ajunge la ele", a explicat Ivan.

Soluţia mediului privat

Dr. Wargha Enayati, fondator al Reţelei Regina Maria şi iniţiator al Enayati Medical City, cel mai mare centru din România pentru vârstnici, a subliniat nevoia de colaborare dintre mediul privat şi stat, în contextul în care nevoia de servicii socio-medicale pentru vârstnici este acută.

În Bucureşti, oferta din centrele rezidenţiale de stat este de două paturi la 1.000 de locuitori, în comparaţie cu 32 de paturi per 1.000 de locuitori, în Berlin, un oraş cu populaţie vârstnică apropiată ca număr de cea a Bucureştiului.

Dr. Wargha Enayati construieşte, în prezent, cel mai mare centru pentru vârstinici din România, care va fi inaugurat în toamna anului 2020. Enayati Medical City se va întinde pe 35.000 mp, în nordul capitalei, şi speră doctorul Enayati că va putea fi un model de urmat şi replicat de către autorităţile române.