Şeful secţiei ATI din Spitalul Militar Central, col. conf. dr. Dan Corneci, medic primar ATI, spune, într-un interviu, că marea majoritate a pacienţilor COVID-19 internaţi în Secţia ATI ROL 2 „Ana Aslan” prezintă o formă deosebit de gravă de insuficienţă respiratorie. Astfel că aproape toţi au beneficiat de manevre şi proceduri medicale minim invazive de tip bronhoscopie, de endoscopie digestivă superioară şi de tehnici de dializă renală.

Domnule doctor, vă rugăm ne daţi câteva informaţii despre organizarea şi capacitatea secţiei ATI ROL 2 de la Institutul „Ana Aslan” din Bucureşti?

Secţia ATI ROL 2 este amplasată în clădirea Institutului „Ana Aslan” şi a fost reconfigurată şi renovată conform standardelor naţionale pentru o unitate ATI grad I avansat. Secţia dispune de 23 de paturi (16 paturi în zona roşie şi şapte paturi în zona galbenă) reprezentând 33% din numărul total de paturi ATI din spitalele de linia I şi a II-a din Bucureşti. Fiecare pat dispune de monitorizare complexă invazivă şi non-invazivă, aparat de ventilaţie mecanică avansată, staţie cu 4-6 pompe automate de infuzie, aparatură diversă specifică terapiei intensive. Secţia este deservită de personal specializat ATI organizat în patru nuclee, fiecare nucleu fiind format din 3 medici specialişti/primari ATI, 12 asistenţi medicali din Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC), precum şi din patru medici rezidenţi. Această organizare permite rotaţia şi recuperarea personalului, precum şi asigurarea continuităţii activităţii în SUUMC.

Cum se desfăşoară activitatea în această secţie?

Activitatea medicală în Secţia Terapie Intensivă a Spitalului Militar ROL 2 Aslan se desfăşoară pe foarte multe paliere şi direcţii, nu rezidă doar în tratamentul insuficienţei respiratorii acute severe virusului. Majoritatea pacienţilor prezintă şi patologii asociate, unele preexistente episodului acut şi care se decompensează, iar altele sunt induse de afectarea pluriorganică, cauzată de virusul SARS-CoV-2. În consecinţă, avem de-a face cu pacienţi care necesită colaborare multidisciplinară şi abordare în echipă, alături de colegi cardiologi, neurologi, ORL-işti, chirurgi generalişti, pneumologi, gastroenterologi şi, nu în ultimul rând, specialişti în radiologie şi imagistică medicală.

Care au fost cele mai complicate cazuri tratate aici?

Marea majoritate a pacienţilor internaţi în secţia ATI a Spitalului Militar ROL 2 Aslan au ca diagnostic asociat maladiei COVID-19 şi ARDS (Acute Respiratory Distress Syndrome), aceasta fiind o formă deosebit de gravă de insuficienţă respiratorie. Aproape toţi pacienţii internaţi în unitatea noastră de profil au beneficiat de manevre şi proceduri medicale minim invazive de tip bronhoscopie diagnostică şi terapeutică, endoscopie digestivă superioară diagnostică şi terapeutică, tehnici de dializă renală etc., iar toate acestea s-au realizat cu aparatură medicală de înaltă performanţă, aparatură pusă la dispoziţie de către Spitalul Militar Central. De asemenea, precizăm faptul că au fost cazuri în care pacienţii au fost transferaţi, în regim de urgenţă, către Spitalul Militar, în vederea realizării intervenţiei chirurgicale salvatoare, ulterior aceştia revenind în campusul militar ROL 2 Aslan pentru continuarea tratamentului medical şi supraveghere post-operatorie.

Ne puteţi oferi şi câteva date statistice ale activităţii în secţia ATI ROL 2?

În ceea ce priveşte statistica activităţii secţiei ATI ROL 2, în perioada 30 aprilie – 30 iulie, putem pune la dispoziţie următoarele cifre care arată indicatorii de performanţă medicală, indicatori analizaţi comparativ cu cei raportaţi de secţiile de profil din întreaga lume: 79 pacienţi cu forme severe – critice, cu o rată a mortalităţii de 21,5% (17 decese). Rata mortalităţii în secţiile ATI din România este de aproximativ 45-47%, în Germania, 53%. Toţi pacienţii au beneficiat de terapie antivirală, tratament cu plasmă convalescentă  (8 pacienţi), terapie intensivă de suport pentru difuncţii multiple de organe (ventilaţie mecanică – 52 de pacienţi, suport hemodinamic, tehnici de epurare renală etc). S-au realizat aproximativ 40 de consulturi interdisciplinare: imagistică, chirurgie generală, cardiologie, ORL (pacienţi traheostomizaţi), gastroenterologie (endoscopii digestive), pneumologie (bronhoscopii).

Ce ne puteţi spune despre personalul medical implicat în tratarea pacienţilor?

Tot ceea ce v-am prezentat până acum s-a realizat cu o resursă umană dedicată, înalt calificată profesional, care şi-a asumat misiunea de asigurare a continuităţii actului medical în cele două unităţi, respectiv pentru urgenţele medicale non COVID-19, cât şi pentru pacienţii diagnosticaţi cu această maladie. O preocupare a managementului a fost aceea de asigurare a unui grad maxim de protecţie şi confort a personalului medical implicat în tratarea pacienţilor, demers materializat prin asigurarea necesarului de echipamente de protecţie pentru întreg personalul, asigurarea timpului necesar de odihnă, a salarizării corespunzătoare, precum şi a programului de testare RT PCR, la ieşirea şi intrarea în ture. Pentru că războiul încă nu s-a încheiat şi mai este ceva drum de parcurs până la identificarea unui vaccin sau a unui tratament salvator, opinăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 136 din 18 iulie 2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, angajarea de resurse umane calificate, care să asigure calitatea şi continuitatea actului medical în România trebuie să fie o prioritate, mai ales în ceea ce priveşte asigurarea dreptului constituţional la sănătate a oricărui cetăţean.