Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice(SRDNMB) şi Federaţia Română pentru Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (FRDNBM) atrag atenţia celor aproximativ 800.000 de persoane diagnosticate cu diabet de tip 2 în România  asupra urgenţei de a merge la medicul curant pentru a se asigura că diabetul lor este controlat, în contextul pandemiei de COVID-19. Lipsa unui control medical periodic şi a unei evaluări constante a stării de sănătate şi a glicemiei pot avea consecinţe serioase pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 prin progresia bolii şi pericolul apariţiei unor complicaţii grave, cum sunt cele cardiovasculare şi renale.

„Pandemia de COVID-19 a pus o presiune uriaşă asupra pacienţilor care trăiesc cu diabet zaharat şi a medicilor care îi îngrijesc, limitând posibilitatea de a se vedea faţă în faţă. Pacientul cu diabet zaharat de tip 2 depinde de scheme de tratament stricte şi un stil de viaţă disciplinat, care trebuie să ţină cont de orice modificare în evoluţia bolii. Aproape jumătate de an fără o evaluare completă a diabetului înseamnă foarte mult, mai ales pentru cei care au nevoie de un management complex al bolii care necesită în cele mai multe cazuri o schimbare a schemei de tratament şi o atenţie sporită pentru stilul de viaţă”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele COPAC.

Ministerul Sănătăţii prin Comisia de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice a emis  la începutul stării de urgenţă un set de recomandări  care subliniază importanţa menţinerii în permanenţă a
legăturii cu specialistul diabetolog şi medicul de familie. Însă realitatea determinată de pandemie este diferită, aşa cum reiese dintr-o evaluare rapidă realizată de UNICEF România, peste 60%
dintre cei intervievaţi consideră  că accesul la servicii medicale a fost dificil în pandemie din cauza a trei bariere principale: accesul la medicul de familie, accesul în spitale şi teama de a intra în contact
cu o persoană bolnavă de COVID-19.

„În actualul context epidemiologic pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 menţinerea comunicării cu specialistul diabetolog şi medicul de familie a fost esenţială, posibilitatea de a avea consultaţii la
distanţă fiind un element cheie în asigurarea echilibrului metabolic – glicemie controlată, colesterol şi tensiune arterială în parametrii– atât de necesar pacienţilor. În aceste condiţii dificile de evoluţie
epidemiologică, cu atingerea pragului de 1000 de cazuri, echipa diabetolog-pacient-medic de familie trebuie să acţioneze fără întârziere pentru restabilirea controlului diabetului, prin intensificarea
schemei terapeutice, acolo unde este nevoie, în toate tipurile de consultaţii, atât cele faţă în faţă, cât şi cele la distanţă”,  atrage atenţia Prof.Univ.Dr. Romulus Timar, Preşedintele SRDNBM.

„Pentru persoanele care trăiesc cu diabet zaharat, actualul context produce o stare de anxietate intensă, dincolo de diagnosticul pe care îl au deja. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât statisticile arată că în România 30% dintre pacienţii decedaţi de COVID-19 erau pacienţi cu diabet. În acest context este esenţial ca pacienţii cu diabet zaharat să respecte următoarele indicaţii: continuarea
tratamentului recomandat (dietă şi medicaţie), consult medical periodic la specialistul diabetolog, la 3 luni sau mai des dacă acesta recomandă, fie prin programare la cabinet, fie prin diverse mijloace de
comunicare la distanţă. În ambele situaţii este ideal ca pacientul să aibă analize recente – cum ar fi determinări repetate ale glicemiei, eventual hemoglobina glicată, valorile tensiunii arteriale. Aceste
date sunt esenţiale pentru asigurarea medicaţiei optime”, recomandă doamna Prof.Univ.Dr. Gabriela Roman, Preşedintele FRDNBM.

COPAC, SRDNBM şi FRDNBM solicită autorităţilor să emită cât mai curând recomandări clare pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 astfel încât evaluarea acestora şi actualizarea schemei de tratament în funcţie de evoluţia bolii lor să se întâmple în timp util, pentru a evita agravarea acestei boli cu numeroase complicaţii, în detrimentul vieţii pacienţilor şi a sistemului de sănătate.