După variantele B.1.1.7 britanică, B.1.351 sud-africană şi P.1 braziliană, o altă variantă a SARS-CoV-2, descoperită în India şi denumită B.1.617, ţine prima pagină a ziarelor. Nu se ştie exact nici cât de periculoasă este, nici cât de repede se transmite.


Pe 22 aprilie, ministrul indian al sănătăţii anunţa 314.835 noi infectări cu coronavirus, o cifră zilnică record. Bilanţul oficial al pandemiei în India este de circa 185.000 de morţi, din care peste 2.000 în 24 de ore. Noua variantă ar putea fi reponsabilă pentru cifrele dezastruoase – dar nu numai ea, arată BBC.

Varianta a fost descoperită în octombrie anul trecut şi nu se ştie cât de mult şi cât de rapid s-a răspândit pe teritoriul Indiei. A fost depistată şi în alte 21 de ţări, conform bazei globale de date GISAID, inclusiv în Marea Britanie – unde au fost identificate 103 cazuri, din luna februarie şi până acum.

Autorităţile sanitare din Anglia au inclus varianta pe lista celor „în curs de investigaţie”. Oamenii de ştiinţă nu ştiu încă dacă B.1.617 se transmite mai rapid sau dacă este mai rezistentă la vaccinuri.

Dr. Jeremy Kamil, virusolog la Louisiana State University, citat de BBC, nu crede că varianta indiană ar putea fi mai infecţioasă decât cea britanică. Şi alţi cercetători sunt de aceeaşi părere, dat fiind numărul mic de cazuri infectate cu această tulpină şi depistate la nivel mondial.

Dr. Jeffrey Barrett, de la institutul britanic de cercetare Wellcome Sanger, spune că ar putea exista o relaţie de cauzalitate între numărul mare de infectări din India şi noua variantă, dar încă lipsesc dovezile.

Densitatea populaţiei din ţara respectivă este „un incubator perfect” pentru mutaţiile virusului, opinează Ravi Gupta, profesor de microbliologie clinică la Universitatea Cambridge. Valul recent de îmbolnăviri ar fi cauzat însă şi de marile adunări publice din ultima perioadă, coroborat cu lipsa măsurilor de protecţie sanitară, adaugă specialistul.

Cercetătorii cred că vaccinurile existente sunt eficiente şi împotriva noii variante, pot preveni formele grave de boală şi încetinesc răspândirea COVID-19.

 

Alergologia